1,494 matches
-
utilizarea unei anumite mașini, cumpărarea unei instalații de irigare sau alegerea unei culturi și nu a alteia. Studiile de acest gen, precum și cele de marketing, au Încercat să demonstreze că economiile la scară se pot realiza prin operațiuni de amploare, mecanizate, În care se investea capital enorm. În afara acestei perspective Înguste, există sute de considerații ce sunt inevitabil neglijate, așa cum se Întâmplă și În știința experimentală. Din această perspectivă Îngustă sunt excluse sute de aspecte, așa cum se Întâmplă și În știința
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
asemenea proprietății absolute, sunt reprezentări eronate care, de obicei, ajung să influențeze realitatea. Efectul lor este cel puțin de a determina cercetări și rezultate care să poată fi, majoritatea, aplicate În fermele care corespund descrierii lor schematice: mari, cu monoculturi, mecanizate, orientate strict către producția comercială. În plus, această standardizare are legătură, În general, cu politicile publice, datorită stimulentelor fiscale, Împrumuturilor, susținerii prețurilor, subvențiilor pentru marketing și, foarte important, defavorizării acelor ferme care nu se Încadrează În plan. În acest mod
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de obicei ilegale. Economia formală a sistemelor de pensii, securitate socială și servicii medicale este susținută de o populație mobilă cu un statut incert, care beneficiază foarte puțin de aceste forme de protecție. La fel, culturile de hibrizi din fermele mecanizate rezistă numai grație diversității și imunității soiurilor locale precedente. În fiecare caz, practica neconformă normelor este o condiție indispensabilă ordinii formale. Un argument În favoarea instituțiilor deschise la mētis În ciuda ingeniozității dovedite, inventarea silviculturii științifice, a proprietății absolute și a agriculturii
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
inclusiv exploatării copiilor), capacității de a trece la cultivarea unor specii noi și tendinței de diversificare a riscurilor, micile gospodării agricole familiale au reușit să supraviețuiască În condiții de concurență economică, cărora fermele de stat și companiile specializate mari și mecanizate nu le-au făcut față. Într-un sector economic În care cunoștințele locale, reacția rapidă la condițiile meteorologice și la starea recoltei și costurile de operare reduse sunt mai importante decât, de pildă, În marea industrie, gospodăria agricolă familială are
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
În izolarea variabilelor experimentale În ca și măsură de lizibilitate logica dezvoltării cultivarelor În logica mecanizării În aria Îngustă de cuprindere rolul exagerat al stațiunilor experimentale contracararea policulturii disprețuirea cunoștințelor locale Îngustimea perspectivei standardizarea cultivarelor care se pretează la cultivarea mecanizată vezi, de asemenea, Silvicultură, științifică Alder, Ken Aleksandr I Aminzade, Ron Ammarell, Gene Amsterdam Oficiul de Statistică al orașului Anderson, Benedict Anderson, Edgar Anzi, cultivarea cartofilor În Appadurai Arjun Arakceev, Alexei Arendt, Hannah Aristotel Australia Sistemul Torrens de acordare a
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
1996, capitolul 5. Clay, Steingraber și Niggli, The Spoils of Famine, p. 121. La fel ca În Uniunea Sovietică, și În Etiopia exista o categorie separată de ferme de stat cu personal angajat, care, cel puțin la Început, erau foarte mecanizate. Acestea aveau rolul de a produce cantități importante de cereale majore și culturi pentru export, sub directa supraveghere a guvernului. „La sfârșitul anilor '70, ca urmare a unui Încet proces de acceptare voluntară a colectivizării, guvernul a Început să caute
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
culturi pentru export, sub directa supraveghere a guvernului. „La sfârșitul anilor '70, ca urmare a unui Încet proces de acceptare voluntară a colectivizării, guvernul a Început să caute zone plate și fertile unde să Înființeze viitoarele ferme de state intens mecanizate. Alungarea locuitorilor din aceste regiuni pentru ca ele să poată fi folosite direct de stat pare să fie unul din principalele motive ale creării de sate planificate În Bale” (ibid., p. 149). Ibid., pp. 190-192, 204. La originea acestui program stă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
States Department of Agriculture, Washington, 1968, p. 104, citat În ibid., p. 126. Kloppenberg continuă: „Hibrizii erau deosebit de interesanți pentru industria legumelor, astfel că spanacul, morcovii, castraveții și brasicaceele (varza, conopida, etc.) sunt hibridizați și remodelați pentru a permite recoltarea mecanizată În cursul unei singure acțiuni” (ibid.). Merită menționat că, În afară de recoltare, cultivarea, sortarea și Împachetarea mecanizată a unor culturi a influențat selectarea și dezvoltarea anumitor soiuri. Ibid., p. 127. Jim Hightower et al., Hard Tomatoes, Hard Times, Final Report of
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
erau deosebit de interesanți pentru industria legumelor, astfel că spanacul, morcovii, castraveții și brasicaceele (varza, conopida, etc.) sunt hibridizați și remodelați pentru a permite recoltarea mecanizată În cursul unei singure acțiuni” (ibid.). Merită menționat că, În afară de recoltare, cultivarea, sortarea și Împachetarea mecanizată a unor culturi a influențat selectarea și dezvoltarea anumitor soiuri. Ibid., p. 127. Jim Hightower et al., Hard Tomatoes, Hard Times, Final Report of Task Force on the Land Grant College Complex of the Agrobusiness Accountability Project, Schenkman, Cambridge, 1978
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
în agricultură, care asigura, de altfel, un procent asemănător din exportul țării. Trebuie subliniat, însă, că după adoptarea Legii de încurajare a industriei din anul 1887 (completată cu legea din anul 1912) s-au creat condiții pentru dezvoltarea unei industrii mecanizate. Legea minelor din anul 1895 a favorizat exploatarea petrolului, România devenind un important exportator în preajma declanșării primului război mondial. Totuși, la 1914 economia României era dominant agrară, fiind dependentă de importul produselor și tehnologiilor industriale. Obiectivul strategic După cucerirea independenței
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Nord-Coreean. În cele din urmă, această opinie eronată a reflectat o greșeală de evaluare a diferențelor dintre armata coreeană, bine dotată din punct de vedere tehnic și deci limitată la deplasarea rutieră (după modelul sovietic), și cea chineză, fără echipamente mecanizate, ale cărui trupe dispersate de infanterie nu au constituit ținte eficiente pentru atacurile aeriene. 59. Lewin, Ultra Goes to War, pp. 347-351. 60. John Prados, The Soviet Estimate: US Intelligence Analysis and Russian Military Strength (Dial, New York, 1982), pp. 41-50
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
contra unei retribuiții stabilite aproape arbitrar, personalul calificat al CAP-urilor și unităților de mecanizare a agriculturii, ar fi apărut și s-ar fi dezvoltat, probabil, în orice fel de societate, ca perioadă intermediară între agricultura tradițională și cea intensiv mecanizată. În rest, așa cum am văzut, o bună parte din producția agricolă a țării venea din agricultura tradițională, practicată de cea mai mare parte a populației din mediul rural pe micile loturi personale, permise în societatea socialistă. La oraș, de asemenea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
privilegiind notația seacă de tip comportamentist, actele bizare ale personajelor și lăsând suspendată motivația lor obscură. Cel mai bine îi reușește lui S. surprinderea cu o placiditate trucată a dramelor care izbutesc să întrerupă circuitul sufletesc monoton al unor inși mecanizați, aplatizați de viața de provincie. Astfel, în povestirea Într-un oraș, cea mai realizată, gestul simbolic al unui tată care recuperează rămășițele fiului său căzut pe front este prezentat ca actul unui dement abulic. Atmosfera cenușie a târgului de provincie
SPOIALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289837_a_291166]
-
diferențiere economică în mediul rural, după decolectivizare accesul la credit, subvenții, mașini agricole sau munca sătenilor constituie principalul criteriu al ierarhiei locale. Cu alte cuvinte, nu posesia în sine a pământului, ci capacitatea de a-l lucra cu mijloace agriculturii mecanizate îi diferențiează pe „câștigători” de „perdanți”. Acesta pare a fi sensul metaforei „dispariției” hectarului enunțată în titlul acestui studiu. Ceea ce arată această situație istorică este că proiectul trecerii de la cooperative agricole la fermieri independenți a pornit de la câteva idei simpliste
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
care s-au constituit structurile sociale ale țărănimii europene. Lucrarea debutează cu o analiză comparativă a situației țăranilor din Europa și America, evidențiindu-se elementele care diferențiază cele două societăți. Din perspectiva autorului, comunitățile țărănești americane sunt puternic specializate și mecanizate, deosebindu-se de cele de tip european, care sunt profund ancorate În tradiție. Problema centrală În jurul căreia se construiește firul epic al lucrării este cea a apariției țărănimii ca instituție socială În istoria Europei. În acest sens, autorul se referă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cele mai mari suprafețe de teren erau cultivate cu plante tehnice, iar fabrica de prelucrare a sfeclei de zahăr din Luduș lucra la capacitate maximă. În zilele noastre, ea mai are doar o activitate redusă. În sat se lucrează parțial mecanizat (aratul, semănatul), existând zece tractoare: două rămase de la fostul CAP și opt cumpărate de curând. Costurile folosirii unui tractor al vecinului sunt mari în raport cu venitul rezultat din recolta acelui teren cultivat, așa că se folosește încă sapa. Din punct de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
oameni instruiți, inteligenți creativi, dar care pleacă din țară pentru că aici nu simt că au un viitor. Noi suntem un popor mai cald decât alții. Țările europene au, în comparație cu noi, un trai mai bun, o economie prosperă, o agricultură performantă, mecanizată și subvenționată, au dotări. Drept urmare, ei lucrează mai eficient și au mâncare ieftină. Dar ei merită toate acestea, pentru că muncesc mult, au coloană vertebrală, sunt conștiincioși, își cunosc și obligațiile, nu numai drepturile. Satele lor sunt moderne, sunt racordate la
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
meargă mai departe la școală... Nu avem venituri ca ale lor” (fermier, 57 de ani). „Păi, acolo nu sapă cum săpăm noi cu sapa, acolo sunt asociații; noi avem pământul fiecare separat, ori acolo e asociație, au tractoare și lucrează mecanizat, nu ca la noi... Fiecare mere cum poate; ori animale, au mai multe animale, ferme, nu ca la noi, unu o vaca, altul un porc. E mai organizat! La noi, fiecare cum poate!” (femeie, 40 de ani, agricultoare). „La ei
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
un porc. E mai organizat! La noi, fiecare cum poate!” (femeie, 40 de ani, agricultoare). „La ei satele sunt aproape ca la orașe. La ei sunt alte condiții. Ei nu mai sapă cu sapa. Numai noi, românii... Ei fac totul mecanizat” (femeie, 26 de ani, absolventă de gimnaziu). „Departe de noi... Se zice că acolo au faianță, gresie unde țin animalele; aici, la noi, în România nu au oamenii în casă...” (grup de femei, 25-60 de ani). Puțini săteni au avut
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
îi trai mai bun, nu ca la noi” (bărbat, fără ocupație, 27 ani). 2. Alți respondenți își orientează răspunsul spre ceea ce este mai important pentru ei, și anume, spre standardele „profesionale” din agricultură, afirmând că acolo cu siguranță se lucrează mecanizat și, din acest punct de vedere, ei au un avantaj: „...totu-i diferit. Muncitori, ferme, cum să lucrează. Am văzut la televizor... Munca-i diferită, tehnologia, aparatele și agregatele. Noi, dacă nu muncim cu mâna, nu avem” (agricultoare, 41 de
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
diferit. Muncitori, ferme, cum să lucrează. Am văzut la televizor... Munca-i diferită, tehnologia, aparatele și agregatele. Noi, dacă nu muncim cu mâna, nu avem” (agricultoare, 41 de ani); „...în satele din UE nu lucrează atâta la pământ. Se lucrează mecanizat și îi mai bine. La noi nu-i bine” (casnică, 34 de ani). 3. Pe de altă parte, mai există și categoria respondenților care nu identifică avantaje explicite în România în raport cu satele din UE. Se rezumă la a afirma că
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
în același condiții în care trăim noi!” (femeie, Hănești). În satul european, agricultura se face altfel decât la noi, pe suprafețe mari, folosindu-se tehnologii noi și puțin poluante. Potrivit celor intervievați, în Europa, agricultura este mult mai dezvoltată, mai mecanizată și mai puțin poluantă, iar exploatațiile agricole sunt mai puțin divizate, exploatarea unor suprafețe mai mari fiind mai eficientă. Sătenii pun accentul pe ideea cooperării în exploatarea terenului agricol și se plâng de lipsa asociațiilor agricole în satul lor. De
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
de viziuni apocaliptice, anunță și ea „Menschheitsdämmerung”, „aude plânsul orașelor”, așa-numitul „Qual der Stadte”, lamentația marilor aglomerări umane, unde germenul originar al vieții a fost ucis sau urmează curând să piară în cataclismul inevitabil, către care se îndreaptă civilizația mecanizată modernă (Semne, Veac). Sensibilitatea metafizică a autorului proiectează acest dezastru universal pe plan cosmic, noul diluviu nu mai contenește, semne amenințătoare umplu zările, paradisul însuși intră în destrămare. B. excelează în a evoca o lume scăzută, stinsă, văduvită de sensurile
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
În așa fel să nu afle lucrătorii miliției. Lucrările de reparații-construcții urma să le depistezi singur, oferind ciubuc la cei În drept. Mai urma să cheltuiești bani din propiul buzunar la procurarea materialelor deficitare,la Închirierea unor mijloace de muncă mecanizate.Iar el, patronul acestui diabolic edificiu urma să i se ofere partea Leului. Urma suficient de multe alte asemănătoare amănunte pe care avea să le afle mai târziu!! Tony Pavone, rămase pe gânduri.Condițiile aflate Îi oferi ocazia să mediteze
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
la biblioteca publică, pentru documentare. Scană microfilme ore întregi, exilându-l pe neam și concentrându-se asupra femeii. Buchenwaldul eliberat, apoi procesul de la Nürnberg, cu marii lideri naziști declarând că nu făcuseră altceva decât să execute niște ordine. Incredibila brutalitate mecanizată. Sleepy Lagoon, o cauză dreaptă apărată de cine nu trebuia. Claire De Haven trebuie să fi apărut în ziare la ora debutului ei în societate. Nănuială confirmată - vara lui 1929, Claire la nouăsprezece ani la balul Las Madrinas, o poză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]