950 matches
-
deja un volum de consistență valorică. Trei „personaje” guvernează această poezie: Visul, Așteptarea și Zborul, prezente de fapt în toată lirica poetei, în proporții diferite. Reflecția cucerește tot mai mult din terenul descriptiv, ființa pare a se supune unui filtru meditativ („Litanie pentru Emma”). Întâlnim momente de măiestrie formală („Ikebana”), iar universul e rural și domestic („Șarpele casei”). Meditația gravă nu exclude puritatea izvorâtă din alb, iar înfiorarea în fața trecerii este percepută sub forma oximoronului „veșnicie vremelnică” („Chipul verii”), îndemnând la
CARTE DE POEZIE – LUCIA OLARU NENATI: „SENTIMENTUL SPIRALEI” de VICTOR TEIŞANU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360027_a_361356]
-
statuilor de daci aflați atât pe Arcul de Triumf al Împăratului Constantin Cel Mare ridicat în Romă, în proximitatea Coloseumnului, cât și în marile muzee ale lumii: Romă (Vatican) Luvru (Paris) Ermitaj (Petrograd) ș.a. Pe langă vestimentație, domnia sa analizează atitudinea meditativa a chipurilor frumoase, cu robustețe bărbăteasca, demne, care sugerează inteligență, eternizate în neuitarea pietrei, încât se pune întrebarea legitimă: Cine este învinsul și cine învingătorul? Va rog să urmăriți în derulare, imaginile care ilustrează aceste statui! Straiul, sau portul popular
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
Acasa > Literatura > Recenzii > O ORIGINALĂ ARHITECTURĂ MEDITATIVĂ ÎN OPERA ELIZEI ROHA Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 677 din 07 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Nu de mult, la sfârșit de septembrie, vă aduceam la cunoștință că urmează a se desfășura, la Craiova, un anumit eveniment
O ORIGINALĂ ARHITECTURĂ MEDITATIVĂ ÎN OPERA ELIZEI ROHA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 677 din 07 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359851_a_361180]
-
a colaborării stabilite în acele împrejurări între această revistă și Editura „Betta”, între doamna Eliza Roha și dl. Nicolae Negulescu, azi am onoarea și plăcerea de a vă pune la dispoziție recenzia de mai jos, cu titlul: O originală arhitectură meditativă în opera Elizei Roha prin news4diaspora Iată că, în cea de a patra zi a lui Brumărel, (A trecut ceva timp de atunci dar m-am luat cu revista și de-abia acum am reușit să aștern aceste rânduri), răspund
O ORIGINALĂ ARHITECTURĂ MEDITATIVĂ ÎN OPERA ELIZEI ROHA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 677 din 07 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359851_a_361180]
-
interviuri, memorialistică confesivă, povestiri, dar și un buchet de raze poetice. Însă, sub raportul conținuturilor, compozițiile aparțin unor morfologii și ritmologii inedite. Romanul „Ultimul om” dar și „Chipuri de apă” sau „Formula matematică a iubirii” captivează printr-o originară arhitectură meditativă. Tematica este orientată prin valoarea intuiției de cunoaștere. Deschiderea romanescă este marcată de caracterul polemic, tensional al cuplului, aflat în plină confruntare ideatică, care se justifică printr-un pronunțat flux erotic. Autoarea nu a ales întâmplător acest procedeu inaugural, fiindcă
O ORIGINALĂ ARHITECTURĂ MEDITATIVĂ ÎN OPERA ELIZEI ROHA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 677 din 07 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359851_a_361180]
-
de sens în analiza limbajelor și cercetătorii esteticii semiotice cunosc aceste adevăruri. În încheiere, îmi legitimez satisfacția descoperirii unei autoare complete, virtuoase, care nu intoxică gustul lectorului cu aridități și afluențe asimptomatice”. Autor, N.N.NEGULESCU Referință Bibliografică: O originală arhitectură meditativă în opera Elizei Roha / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 677, Anul II, 07 noiembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Marian Malciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
O ORIGINALĂ ARHITECTURĂ MEDITATIVĂ ÎN OPERA ELIZEI ROHA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 677 din 07 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359851_a_361180]
-
că el i-a așezat tot acolo, dar la poarta... sufletului. O poezie cu adevărat așezată la poarta sufletului, de unde energiile benefice se revarsă în simfonii aducătoare de pace și liniște spirituală, o lirică romantică în esență, cu profunde valențe meditative, sinergice, precum o doză precis calculată a unei terapii prin poezie. Legănate de cuvinte, aducând daruri angelice, pe undele unui vals din toamna vieții, versurile nu transformă gândurile în irosiri, ci în clipe purtătoare de viață. Așteptările târzii, dureroasele decizii
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – IANUARIE 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359700_a_361029]
-
naturale. Este fascinat de originea specilor a lui Darvin: „Cred că teoria darwinistă a evoluției, cel puțin cu adausurile de informație ale geneticii moderne, ne oferă o descriere coerentă a evoluției vieții umane pe Pământ”. Buddismul ca învățătură a gândirii meditative libere nu îl oprește pe Sanctitatea Sa de la o asemenea afirmație ba mai mult să se entuziasmeze, și să-l îmbrățișeze, fără rezerve, pe LUCA = Last Universal Common Ancestor, considerat în genetica zilelor noastre primul organism, format din ADN (acid dezoxinucleic
DALAI LAMA: „UNIVERSUL ÎNTR-UN SINGUR ATOM” de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359713_a_361042]
-
aminte”, astfel că „răsăritul fiecărei dimineți / așterne drumul de întoarcere” pentru cei rătăciți. Impresionantă îmi pare profunzimea înțelegerii sensului Învierii, noaptea în care nimeni nu are voie să se simtă singur, noaptea magică menită „să o ridice deasupra singurătății”. Tăcerilor meditative le atribuie roluri purificatoare care îngăduie uitarea, aducând astfel și vindecătoarea iertare. „Tăcerea m-a învățat să iert”, scrie Ana Maria într-una dintre poezii. Este admirabil cum și-a însușit această grilă de valori, într-o lume bolnavă, în
GÎBU ANA MARIA, AUTOR IOANA MIHAELA FRAIU de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 835 din 14 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359762_a_361091]
-
Acasă > Literatura > Narațiune > SUNT UN ARLECHIN - TABLETĂ MEDITATIVA - CEZARINĂ ADAMESCU Autor: Cezarină Adamescu Publicat în: Ediția nr. 486 din 30 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului SUNT UN ARLECHIN N-am să știu niciodată cine a inventat sărbătorile. Pentru cei mai mulți, prilej de beție, de distracție (mă rog, fiecare se
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359231_a_360560]
-
se știu / Vom începe și noi a simți / că povară suntem / pentru-ai noștri copii...” Asta e. Viața ar fi cum ar fi...Dar, ce ne facem cu sărbătorile? 30 aprilie 2012 CEZARINĂ ADAMESCU Referință Bibliografica: SUNT UN ARLECHIN - tabletă meditativa - CEZARINĂ ADAMESCU / Cezarină Adamescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 486, Anul ÎI, 30 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Cezarină Adamescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359231_a_360560]
-
și suportabil. Sunt neîndoielnice autenticitatea inspirației, capacitatea lui Constantin Pădureanu de a adapta registrul stilistic la profilul personajului și abilitatea de a da contur intelectual trăirilor emoționale. Acestea fac din „Ierusalimul împăcării” un roman onorabil, transmițând un mesaj de seninătate meditativă și de acceptare a lumii acesteia ca fiind cea mai bună dintre cele posibile. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
CONSTANTIN PĂDUREANU: Experienţa împăcării, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339562_a_340891]
-
o proză încântătoare pe calea căreia cel mai important scriitor al Olteniei contemporane aduce la cuvânt formula ființei sale esențiale. Ea se impune prin liniștea (tăcută și fără iluzii) cu care este înțeleasă lava inevitabilului sfârșit; se remarcă prin curentul meditativ ce alimentează conștientizarea faptului că la 50-55 de ani a început declinul. De aceea, sub această privire zen (senină, calmă și echilibrată) momentul de iubire, de credință, de călătorie (reală ori imaginară) și de artă se trăiește cu o paroxistică
GABRIEL CHIFU: Viaţa ca o operă literară, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339567_a_340896]
-
Flaviu George Predescu reușește ca într-un timbru nou să dea dea curs dificilei metafore genitivale de „carte a vieții” (carte-viață), reprezintă unul dintre indicatorii unei viitoare recognoscibile voci în lirica românească. Sub implicatura poetică principială se dezvoltă o tematică meditativă: neliniștile și interogațiile adolescenței, cristalizarea iubirii, despărțirea, timpul, casa pustie și necunoscutul. Cartea vieții capătă contur nu ca un dat, ci ca un construct. Ea se constituie din trăiri și amintiri, stări de spirit, imagini și reacții. Existența se scrie
FLAVIU GEORGE PREDESCU: Metafora vieţii-carte, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339588_a_340917]
-
notă favorizantă, fiindcă să ne amintim ce spunea Edgar Allan Poe în „Principiul poetic”, „melancolia este cel mai legitim dintre toate tonurile poetice”. În fapt, nu este vorba de o melancolie goală și abstractă. Lirismul este impregnat de o tristețe meditativă, de interiorizare a faptelor de viață și punere în perspectivă a unei înțelegeri binevoitoare. Privirea reflexivă este o alternativă la indiferență. Ea este, totodată, interogativă și iscoditoare, vizând înțelegerea unor elemente ale universului care prin ele însele apar ca mecanisme
FLAVIU GEORGE PREDESCU: Metafora vieţii-carte, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339588_a_340917]
-
au constituit întregul menționatelor volume și care țin de o tematică relativ coerentă și coezivă să capete rezonanțe ce le-ar putea face convergente în distilarea unui eventual roman. În orice caz, textele arată un spirit cultivat, o instanță epică meditativă și un creator de personaje ce probează o alertă volubilitate; ele apar ca scrise, cu autenticitate în cunoașterea umanului și în disprețul improvizației. Eul ce-și asumă perspectiva narativă și vocile epice au un sistem cultural de raportare care le
Vasile Teodorescu: Povestiri amare, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339609_a_340938]
-
Imigrări și Naturalizare, un discurs către noii americani (p. 210). Sunt trei paliere care se intersectează în carte: biografia românească și cele două călătorii, cea din 1970 (rememorată) și cea din 1992 (relatată). Este vorba, în fapt, de o singură meditativă călătorie complexă în care converg o călătorie emoțională, o călătorie intelectuală, un element al prezentului și un fundament al trecutului. Eul artistic trăiește experiența unei nostalgii și a unei melancolii: „conduc prin propriul meu trecut visător” (p. 48). O carte
ANDREI CODRESCU: Transparenţa S.U.A./U.S.A. transparence (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339585_a_340914]
-
Liviu-Florian Jianu: Imnuri împotriva duplicității de Ștefan Vlăduțescu „Prin „Imnurile fățărniciei” (Craiova, Editura Contrafort, 2010), Liviu-Florian Jianu probează o vocație poetica aparte, manifestată că interiorizare a lumii pe coordonatele unui lirism meditativ. Temele sale predilecte sunt orientate pe două direcții: evenimente ale vietii cotidiene (moartea tatălui, un Moș Crăciun pentru fiica sa Marină, „8 martie”, aniversări și anotimpuri) sau evenimente gnoseologice, existențiale ori moral-religioase (răspunsul și întrebarea, darul, moartea unui poet, timpul
Liviu-Florian Jianu: Imnuri împotriva duplicitătii, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339601_a_340930]
-
Flaviu George Predescu reușește ca într-un timbru nou să dea dea curs dificilei metafore genitivale de „carte a vieții” (carte-viață), reprezintă unul dintre indicatorii unei viitoare recognoscibile voci în lirica românească. Sub implicatura poetică principială se dezvoltă o tematică meditativă: neliniștile și interogațiile adolescenței, cristalizarea iubirii, despărțirea, timpul, casa pustie și necunoscutul. Cartea vieții capătă contur nu ca un dat, ci ca un construct. Ea se constituie din trăiri și amintiri, stări de spirit, imagini și reacții. Existența se scrie
FLAVIU GEORGE PREDESCU: Metafora vieţii-carte, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339628_a_340957]
-
notă favorizantă, fiindcă să ne amintim ce spunea Edgar Allan Poe în „Principiul poetic”, „melancolia este cel mai legitim dintre toate tonurile poetice”. În fapt, nu este vorba de o melancolie goală și abstractă. Lirismul este impregnat de o tristețe meditativă, de interiorizare a faptelor de viață și punere în perspectivă a unei înțelegeri binevoitoare. Privirea reflexivă este o alternativă la indiferență. Ea este, totodată, interogativă și iscoditoare, vizând înțelegerea unor elemente ale universului care prin ele însele apar ca mecanisme
FLAVIU GEORGE PREDESCU: Metafora vieţii-carte, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339628_a_340957]
-
Privirea înregistrează prospețimea peisajului. Totodată, în mod analog, spiritul filmează câmpul de comprehensiune intelectuală. Privirea este modulată de sfială. Spiritul este marcat de devoțiune. Jurnal ce reține locuri și gânduri, melancolii lirice și peisaje, „Sextant” este o lectură de nostalgii meditative și de neliniști intelectualizate. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
Constantin M. Popa: Cum se comunică sfiala şi devoţiunea, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339630_a_340959]
-
s-ar fi putut petrece mai altruist, mai practic, mai cu fața la țară” (2010, p. 14). Înregistrăm, pe de altă parte, o deziluzie discursiv-ideatică, rezultând din „austeritatea discursului public al elitelor” și din „apatia elitelor”. Starea de spirit ce hrănește rădăcina meditativă a arborelui textual nu se transformă în greață, lehamite sau spleen. Ea este intelectualizată și pusă în discurs sub forma unei atitudini elegant-binevoitoare și încrezătoare. Situația existențială de gândire normală nu este afectată: în esență, pentru cine vrea să facă
RADU CĂLIN CRISTEA: O dezamăgire tămăduită, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339634_a_340963]
-
de gândire normală nu este afectată: în esență, pentru cine vrea să facă ceva și să meargă înainte, în forul său interior trebuie să conștientizeze că niciodată un demon nu-i chiar atât de ... sau absolut negru. De aceea, spiritul meditativ, fără a abandona partea de înțelepciune a scepticismului, rămâne optimist. Această poziționare determină o linie de dialog fortifiantă. Disforia iradiază euforie: „spiritul conversațiilor” apare ca „tonic, sănătos, pasionat” și degajă „un curent pozitiv și o euforie bine strunită a schimbării
RADU CĂLIN CRISTEA: O dezamăgire tămăduită, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339634_a_340963]
-
Moralistul Jean Băileșteanu recurge la clasificări morale și psihologice și, în cadrul reflecției sociale, face vizibilă o înțeleaptă și echilibrată filosofie de existență. Pe această coordonată se desprinde preferința pentru valorile discreției, ale bunului simț, ale moderației, echilibrului și înțelegerii. Privirea meditativă este detașată, delicată și plină de speranță. Creatorul analist-moralist nici nu predică o morală dictatorială, nici n-o persiflează. Despre ceilalți, el gândește și atât. Cel mai exigent este cu sine: se păstrează în ultimele rânduri și își gestionează cu
JEAN BĂILEŞTEANU: Jurnal de caractere şi stiluri existenţiale, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339617_a_340946]
-
deschidem și noi „vestiarul inimii”, unde descoperim că volumul este structurat în trei părți: 1. În vestiarul inimii (48 de poezii, dintre care 16, proaspete); 2. Lieduri (18 preluate din „Gânduri...” și 22, nou-nouțe) și 3. Confesiuni (44 de perle meditative, inedite jocuri cu imaginația și experiența proprie). În toate aceste capitole constatăm o îmbucurătoare lărgire a universului său tematic, de la arta cuvântului, trecerea timpului, erosul, satul, dragostea maternă, istoria ș.a.până la o poezie vibrantă de emoții divine. Prima impresie este
ÎN VESTIARUL INIMII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340710_a_342039]