280 matches
-
își are originea în: a) latina clasică; b) latina vulgară; c) limba slavă. (1 p.) 2. Enumeră patru limbi actuale care fac parte din familia limbilor romanice (1 p.) 3. La baza limbii române actuale stă dialectul: a) aromân; b) meglenoromân; c) dacoromân. 4. Retragerea aureliană a avut loc în secolul: a) I; b) II; c) III. (1 p.) (1 p.) 5. Menționează două argumente care să justifice faptul că limba română este o limbă romanică (1p.) 6. Numește cel puțin
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
piatră în cuptor pe care o iau abia în noaptea de Bobotează, zicând: "Cum dorm toți oamenii și nimeni nu vede, așa să nu vadă uliul puii mei, ci să stea împietrit și încremenit."441 În ziua de Crăciun, la meglenoromâni, de pildă, se arde în vatră un pom din pădure, adus special și tăiat din rădăcină. Acest copac trebuie să ardă în vatră, câte puțin, în fiecare 442seară, până la Bobotează, iar cenușa care se strânge se păstrează și se aruncă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cu cenușă, sub forma unui prapur, și da în toate părțile, cenușă amintind de o incinerare simbolică, străveche, a unei păpuși de paie care simbolizează Crăciunul, obicei reluat, astăzi, prin arderea butucului. Etimologic, "Crăciun" din limba română, aromânul "Crăciun, Cărciun", meglenoromânul "Cărciun" desemnau inițial chiar butucul care era supus arderii 90 de fapt, numele slavizat, având la origine cuvântul din limba bulgară "kračiun", sau din cehă, denumea buturuga care se aprindea și ardea în noaptea de Crăciun. La slavi, în timpul sărbătorii
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de publicații, începând cu Calendar, scos de Petcu Șoanul în Șcheii Brașovului (1731). Pentru prima dată sunt prezentate multe publicații puțin cunoscute, editate în Transilvania, Banat, Bucovina și Basarabia, între care și acelea scoase de prizonierii români în lagăre, de meglenoromâni sau istroromâni și de românii din exil. SCRIERI: Calendare și almanahuri românești (1731-1918). Dicționar bibliografic (în colaborare cu Nicolin Răduică), pref. Mircea Zaciu, București, 1981; Dicționarul presei românești (1731-1918) (în colaborare cu Nicolin Răduică), București, 1995. Repere bibliografice: Mircea Zaciu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289097_a_290426]
-
snoavelor, 1965), Tony Brill ( Principiile clasificării legendelor populare românești, 1966). Se tipăresc bibliografii și alte instrumente de cercetare, studii de istoria folclorului, folcloristicii și etnografiei, studii de etnologie, antropologie socială și culturală, de etnografie, folclor, artă populară, folclor macedoromân, istroromân, meglenoromân și al altor români de peste hotare, folclor străin, recenzii ș.a. Spre deosebire de publicațiile de profil anterioare („Șezătoarea”, „Ion Creangă”, „Ghilușul”, „Tudor Pamfile”, „Făt- Frumos”, „Comoara satelor”, „Izvorașul” ș.a), R. de e. și f. promovează studii care reflectă preocupările și cercetările
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289202_a_290531]