4,239 matches
-
Acasa > Strofe > Delicatete > DOR DE ȚARĂ Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 1382 din 13 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului DOR DE ȚARĂ (dedicată românilor plecați pe meleaguri străine) N-aș fi crezut că depărtarea De țară o să-mi fie grea ... Când am plecat, doream din suflet Să pot vedea și altceva. Sătulă de minciuni și vise Servite zilnic ca pe tavă De numeroase instituții Ce-n suflet
DOR DE ŢARĂ de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383708_a_385037]
-
a mai avut răbdare. A plecat în acel univers, acolo unde poate că s-a născut cine știe ce baladă la care el ținea atât de mult. Poate se gândește să întocmească și acolo o monografie a oamenilor ce au trăit pe meleaguri bucovinene să se poată aduna la un loc și să ctitorească un colț de rai. Ecouri peste timp se împlinesc cu fiecare clipă petrecută în preajma lui Dumnezeu, acolo, unde, cu siguranță, își are locul” (Emilian Marcu) Da, „în preajma lui Dumnezeu
CUVINTE DRAGI DIN LUMEA VEŞNICIEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383710_a_385039]
-
omenirii sunt palide, inconsistente. Considerăm benefic orice gest făcut în acest sens care ar ajuta la promovarea și cunoașterea marilor și importantelor realizări în diverse domenii înfăptuite de către oameni care s-au născut, au învățat și creat pe aceste minunate meleaguri românești. Acestui scop îi sunt adăugate și rândurile de mai jos, relevând o personalitate ieșeană, recunoscută de peste un secol ca una dintre marile valori ale acestor tărâmuri, în persoana profesorului universitar doctor Grigore Cobălcescu. Ca date biografice consemnăm că acesta
SAVANTUL GRIGORE COBĂLCESCU – ÎNTEMEIETORUL GEOLOGIEI ROMÂNEŞTI, UN EXEMPLU DE DEMNITATE CIVICĂ de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383713_a_385042]
-
consătenii lor: Liviu Rebreanu, G. Coșbuc, sau Ion Pop - Reteganul. Atunci, m-am întrebat, în sinea mea, de ce orașul meu nu se numește Gib Mihăescu, așa cum Hordou a devenit Coșbuc, Prislop a devenit Rebreanu, Haimanale a devenit Caragiale? Revenit pe meleagurile natale, ca profesor, am regăsit orașul Drăgășani cu același parfum al copilăriei, acel oraș patriarhal, cu aceeași arhitectură, în care încă mai trăiau acele peronaje pitorești și pline de savoare, care, cu siguranta, ar fi atras atenția lui Gib Mihăescu
TEODOR BARBU DRĂGĂŞANI ÎNTRE LEGENDĂ ŞI ADEVĂR , CRONICĂ DE PROF. D. PĂSAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383726_a_385055]
-
Aici viața își urmează firul, cunoscând eliberarea. Pelicanii- în cârduri se iau la-ntrecere înotând Ei sunt campionii deltei, dar și pescarii sanitari Iar scufundacii - corcodei și furtunari - meditând Așteaptă cu stârcii răbdători să treacă bărcile mari. O! țară dragă, meleag natal, Fluviu iubit Păsări călătoare, Cale Lactete cu toți sorii Anotimpuri minunate, Timpul ce curge grăbit Cadouri dumnezeiești pentru noi, muritorii! Ce trist că oamenii dorm ori sunt obosiți Uită să contemple cerul, să citească un vers Nu mai cred
FLUVIUL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383768_a_385097]
-
Anotimpuri minunate, Timpul ce curge grăbit Cadouri dumnezeiești pentru noi, muritorii! Ce trist că oamenii dorm ori sunt obosiți Uită să contemple cerul, să citească un vers Nu mai cred în minuni, nu se lasă răpiți De vraja Dunării, de meleag, de-ntregul univers! Sinaia- august 2016 (din viitorul volum CONSTELAȚIA INIMII) Referință Bibliografică: Fluviul / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2064, Anul VI, 25 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Elena Armenescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
FLUVIUL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383768_a_385097]
-
și dezideologizează tema globalizării, convertind tot ce aparține de ea în uman și valorizând-o, pe ansamblu, pozitiv, după o axiologie realistă, însă, lucidă, deloc idilizantă sau triumfalistă. Spre exemplu, doctorul Ovidiu Rucăreanu (“frate”, întru etnicitate și credință), mort pe meleaguri străine, și a cărui “umbră” o caută protagoniștii, soții Tiberiu și Minodora Chendea, nu este o victimă a pomenitei globalizări, ci dimpotrivă: el a părăsit, cândva, demult, România, o societate închisă, opresivă, pe atunci, s-a stabilit în Suedia, mai
EUGEN DORCESCU, ÎN CĂUTAREA FRATELUI PIERDUT de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383794_a_385123]
-
pân’ ce soarele ostenește / fără să știi măcar încotro / înspre cine / înspre ce...” („Insolență”). Dar poetul nu se socotește un dezrădăcinat, fiindcă, susține el, rădăcinile i-ai rămas aici, în solul natal, doar trunchiul i s-a strămutat pe alte meleaguri, însă, refuzând să-și tragă seva din glie străină, trebuie să revină mereu la matcă pentru revigorare și pentru a-și rosti, numai aici, rugăciunile deprinse în lumea familiară a datinilor strămoșești: „mai greu e de înțeles / ce pleacă odată cu
VIUL ŞI APROAPELE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380062_a_381391]
-
cu domnul col.r. prof. univ. dr. Lucian Stăncilă); • problematică timpului sub aspect filosofic și fizic, divinitatea și nedumeririle despre această, receptarea operei lui Cioran, etc (Convorbire cu domnul colonel. R. Anghel Hoțu); • vechimea și perenitatea neamului românesc pe aceste meleaguri, studiul limbii și civilizației autohtone (Convorbire cu cercetătorul Liviu Teleoacă). Ultimul capitol al lucrării este dedicat cărților publicate că autor și coautor. Opera colonelului Viorel Ciobanu, temele militare și umane abordate, sunt pansamente sterile puse pe multele răni deschise ale
SUNT FIU AL TELEORMANULUI, ALEXĂNDREAN- COLONEL VIOREL CIOBANU de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380123_a_381452]
-
tuturor răutăților”, din ea s-a plămădit în zicale molcoma filosofie româneasca a fatalității și resemnării („Ce ți-e scris în frunte ți-e pus”, „Capul plecat nu-l taie sabia” etc.), cu ajutorul ei, în perioada medievală, creștinismul de pe aceste meleaguri a fost fertilizat pe direcția contemplativismului, ea se constituie în multisecularul ax al istoriei noastre defensive („Eu îmi apăr sărăcia și nevoile și neamul...”), iar vremurile moderne tot ei i-au rezervat un important rol întru afirmarea specificului național. Un
PROVERBIALA RĂBDARE ROMÂNEASCĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380303_a_381632]
-
că aceste locuri erau populate cu mult înaintea documentului amintit. 1. Știm din istorie că aceste locuri nu o dată au fost cotropite și transformate în scrum și cenușă. Și de fiecare dată supraviețuitorii își începeau viața de la început. Dacă aceste meleaguri ar fi fost totdeauna numai pustiu, atunci de dragul cui ar fi venit mereu alte valuri de migratori? 2. Satul se află nemijlocit la hotarul cu fosta cetate dacă Petrodava. Fortăreața avea nevoie de produse alimentare, deci împrejurimea era chemată să
Situaţia cu heraldica satului Suceveni, asemănătoare cu cea a limbii române [Corola-blog/BlogPost/94204_a_95496]
-
să acționeze cel despre care am putea spune că va fi Mântuitorul omenirii viitoare”, declara la acea vreme profetul indian. Gupta Swami s-a arătat impresionat de mănăstirile din Bucovina și a ținut să anunțe că în viitor de pe aceste meleaguri se va ridica un om ce va opri decăderea României și va transforma țara noastră într-una dintre cele mai puternice state de pe glob. Profetul indian a mai spus că sub conducerea bucovineanului, România va avea cea mai mare înflorire
Profeţia unui indian care susţine că România va stăpâni lumea: un om din Editura Bucovina pare a fi alesul mileniului [Corola-blog/BlogPost/94224_a_95516]
-
nemijlocit bustul - pe mijloacele lui Arcadie Opaiț. Deci, în pofida planurilor perfide ale „prietenilor” noștri, Poetul național al românilor s-a înălțat, de fapt, la Hliboca, cu două capete, aceasta fiind o mărturie că geniul lui va dăinui etern pe aceste meleaguri ștefane, că „Eminescu-i izvorul de viață,/ Eminescu e Limba Română” (Mircea Lutic). La ceremonia dezvelirii bustului Poetului nepereche au participat reprezentanți ai Consulatului General al României la Cernăuți, ai conducerii regiunii și raionului, ai societăților național-culturale din ținut, ai
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94226_a_95518]
-
vorba de spațiul geometric, ci de un spațiu existențial și sacru, care prezintă o cu totul altă structura, fiind susceptibil de o infinitate de rupturi, și prin urmare, de comunicări cu transcendentul” ( Mircea Eliade). Referindu-ne la credințele locuitorilor acestor meleaguri geto-dacii, știm că religia lor era monoteista dar printre divinitățile lor unele au putut avea și roluri medicale. Unele zeități dacice aveau în seamă lor sănătatea, firesc, deoarece la toate popoarele antice medicină magică ori sacerdotala vede în boli fie
Puterea rugăciunii în fenomenul vindecării [Corola-blog/BlogPost/94202_a_95494]
-
eu în Revista “Transilvania”, sub semnatura Gabriela A. Stuparu, poemul “Orașul cu o mie de țări” (“Ții minte orașul cu o mie de țări?/ ne spuneau că există în vis/ că în el nu visează nimeni./ Am călătorit pe acel meleag și am visat/ și o mie de țări fiecare avea”). Și poeții tot strigau așa, doar-doar îi aude cineva... În acest cadru, când am citit prima oară versurile poetului Ștefan Doru Dăncuș, am înțeles că el este altfel, unic așa cum
“CUVINTE ORDONATE PENTRU TINE, FIINŢĂ DEZORIENTATĂ” de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378235_a_379564]
-
de argint. Urmărea cum corăbiile își umflă pânzele când părăsesc rada portului, pentru a ieși în larg, să înfrunte primejdiile de tot felul, să cutreiere oceanele lumii celei rotunde. Odată cu aceste corăbii, și dorurile ei plecau în călătorii exotice spre meleaguri doar visate, sau auzite, din povestirile copilăriei, pentru a ajunge acolo unde aveau loc cele mai fantastice spectacole ale lumii. Poate spre Indiile de Est, acolo unde se înalță spre cer falnicii eucalipți. Sau poate spre Sumatra, țara plină de
LUMEA NOUĂ (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378244_a_379573]
-
și copiii lor. Doamna Deleș mi-a promis că ne vor și cununa. De-abia aștept, dragă Agnetă, să ne întâlnim, mi-e un dor nebun de tine, de ochii tăi ăia marii, să ne plimbăm fericiți peste aceste frumoase meleaguri, departe de Pater Vardian și de Mater Dolorosa; n-a fost zadarnic chinul meu, n-am fugit din mânăstire degeaba, cu totate că banii aceia s-au dus pe apa sâmbetei. Cineva, fie El și Dumnezeu, are grijă de noi
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT-CONTINUARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378228_a_379557]
-
domeniu. Sigur că trebuie dotate și unele și celelalte, dar cred că instituțiile trebuie susținute la un nivel mai înalt, din cauză că, după cum am mai spus, ,,Libertatea” lucrează de 68 de ani și este un monument al informării românilor pe aceste meleaguri. - Ați derulat alte proiecte și activități în domeniul învățământului și uzului oficial al limbii și grafiei? Am derulat, de asemenea, proiecte în domeniul învățământului. Așa cum am spus, anul acesta am dat burse studenților care vor se înscriu la studii la
DANIEL PETROVICI, PREŞEDINTELE CONSILIULUI NAŢIONAL AL MINORITĂŢII NAŢIONALE ROMÂNE DIN SERBIA Viitorul minorităţii noastre este în soluţionarea sistematică a problemelor [Corola-blog/BlogPost/93537_a_94829]
-
Cernăuți a venit de la președintele Societății Jurnaliștilor Români Independenți din regiunea Cernăuți, Nicolae Toma, la 16 mai la Udești, la comemorarea celor șapte ani din veșnicia lui Mircea Motrici. Doar distinsul dispărut este iubit, așteptat, primit cu brațele deschise pe meleagul nostru nu mai puțin decât în Țară, decât pe orice palmă de pământ pe unde l-au purtat dorul de români și datoria de reporter. Astfel, din amabilitatea dnei Rozalia, angajată în păstrarea și popularizarea moștenirii literare a regretatului ei
NE-A DAT ARIPI PENTRU LIBERTATEA ZBORULUI [Corola-blog/BlogPost/93633_a_94925]
-
pus și de dl Vasile Bizovi. Să treceți mulțumirile mele și celor pe care poate i-am uitat, căci m-au tulburat unele discuții, iar spusele părintelui Dosoftei mi-au trezit amintiri uitate”. Uniți într-o icoană a pătimitului nostru meleag, noi, jurnaliștii de la „Zorile Bucovinei”, înălțăm spre cer smeritele mulțumiri starețului Mănăstirii Putna, pentru susținere la derularea acestui eveniment, precum și pentru izvorul nesecat al credinței veghetoare la candela lui Ștefan cel Mare și Sfânt, pentru duhul eminescian ce ne patronează
NE-A DAT ARIPI PENTRU LIBERTATEA ZBORULUI [Corola-blog/BlogPost/93633_a_94925]
-
„Ocupanți” ai propriilor meleaguri străbune? Înființarea, în 1863, a Muzeului Provincial al Bucovinei („Bukowiner Landesmuseum”), cu filiale la Siret și Suceava, a fost un eveniment cultural de anvergură ce a dat autonomiei Bucovinei o importanță vastă. Acest templu de cultură avea să încununeze strădaniile
Cine sunt ocupanții ținutului bucovinean? [Corola-blog/BlogPost/93680_a_94972]
-
un stagiu atât de bogat, să nu cunoască istoria Bucovinei, altfel nu ne-ar alinia în rând cu naziștii germani, declarându-ne „ocupanți”. Oare românii din Țara de Sus a Moldovei lui Ștefan cel Mare să fie „ocupanți”ai acestor meleaguri străbune? Părinții, buneii, străbuneii, stră-străbuneii noștri, cărora li s-a tăiat buricul pe aceste plaiuri ștefane, n-au venit, ca alți venetici, să ne distrugă neamul, să ne impună legile și ordinea lor. Să fie ei „ocupanții” propriei lor Țări
Cine sunt ocupanții ținutului bucovinean? [Corola-blog/BlogPost/93680_a_94972]
-
populară, serbări de Hallowyn, reprezentații teatrale la care vin artiști din țară). Putem consulta în biblioteca impresionantă de aici cărți valoroase și vizita un muzeu etnografic, gravuri vechi care vin să confirme încă o dată istoria existenței neamului românesc pe aceste meleaguri. La bisericuța ridicată sus pe deal în stil maramureșean, de la copii doar de câțiva ani până la cei maturi, se aude rugăciunea Tatăl nostru. Dar mai presus de orice, întâlnim câțiva români de suflet, veniți parcă să reprezinte aici întreaga hartă a
CÂMPUL ROMÂNESC, HAMILTON, CANADA, – EDIȚIA 2015 [Corola-blog/BlogPost/93659_a_94951]
-
dezrădăcinați, îi animă permanent, pentru că și ei aparțin acestui loc minunat și de referință. Sunt mulți conaționali care au venit aici și știu de Câmpul Românesc de la Hamilton, din Canada. În cei cincizecișiopt de ani de existență neîntreruptă pe aceste meleaguri, ei au făurit o nouă istorie a întregii comunități românești, muncind și afirmându-se cu mândrie și demnitate. De aceea au multe de povestit, pentru că dețin atâtea documente, fotografii, care le atestă contribuția la viața socială și culturală, integrarea lor
CÂMPUL ROMÂNESC, HAMILTON, CANADA, – EDIȚIA 2015 [Corola-blog/BlogPost/93659_a_94951]
-
la început nu se împăca prea bine cu școala (într-un rând chiar ar fi spus: „La ce să mă dea la Cernăuți, că eu sunt învățat și fără Cernăuți?”, el își leagă mai târziu viața de acest oraș, de meleagurile pitorești ale Bucovinei, le îndrăgește pentru totdeauna. Străzile poetului: Cuciurmaregasse, Feldgasse, Iosifgasse, Pulvertum, Weinberg... Deci să pornim și noi pe urmele poetului, efectuând o călătorie imaginară având ca sprijin pentru ea un șir de desne și fotografii de epocă. E
O călătorie virtuală prin Cernăuţii lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93714_a_95006]