371 matches
-
O. N.) Concert internațional Ca în fiecare an, sala de festivități a Primăriei din Viena găzduiește în perioada 25 noiembrie-24 decembrie o serie de concerte susținute de coruri din întreaga lume, în această iarnă fiind invitat să participe și corul „Melos” din Timișoara. În Ajunul Crăciunului, muzica de fanfară răsună din turlele Primăriei, dar și din fața bradului împodobit în fața clădirii, care anul acesta este un molid din Tirol de 107 ani, având o înălțime de 27 m. Târgul de Crăciun organizat
Agenda2005-52-05-turism () [Corola-journal/Journalistic/284554_a_285883]
-
ca și Coloana lui Brâncuși.” Suita din baletul Miorița este compusă pentru orchestră simfonică mare, având în componența sa și instrumente specific românești precum naiul, înscris în familia flauților, și toaca, din rândul instrumentelor de percuție. Lucrarea străbătută de fiorul melosului popular, și circumscrisă unor parametri dramatici, lirici, dansanți, transfigurați într-un univers modal, ritmic și timbral, plin de sensibilitate, este măiestrit interpretată de Orchestra Națională Radio aflată sub bagheta dirijorului Cristian Brăncuși. Formată la școala lui Mihail Jora, compozitoarea Carmen
Darul discografic al compozitoarei Carmen Petra Basacopol by Ruxandra Mirea () [Corola-journal/Journalistic/83435_a_84760]
-
steliste, acest "loc" e tîrgul bănățean, cu împestrițări ale intersecțiilor de epoci și cu adieri central-europene, la Aurel Rău avem a face cu satul mioritic care se obstinează a rezista pînă la un punct marilor prefaceri obștești, a-și strecura melosul în complexitatea polifonică a marilor așezări urbane. Uneori de-a dreptul, cu aplomb ciobănesc: "O turmă de oi trece prin oraș. / Tiling, talang - clopotele-n cale. / Printre-naltele ziduri, pe asprul pavaj, Ce stranie vale! / Par să își spună cu
Poezia lui Aurel Rău by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6948_a_8273]
-
1903. Lirica sa nu trimite la o anumită mișcare literară sau de gândire; totuși, el ocupă un loc aparte în mișcarea simbolistă românească prin orientarea spre social și prin faptul că muzicalitatea, specifică simbolismului, se întâlnește în versurile sale cu melosul național folcloric. ÎNCETAREA MONITORIZĂRII SPECIALE În 1998, Comisia Juridică a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei a decis încetarea procesului de monitorizare specială a României. În felul acesta a fost consacrată calitatea de membru cu drepturi depline a României în organismul
Agenda2006-21-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284992_a_286321]
-
dragi... Țării mele, poporului, partidului dedic succesul acestei misiuni spațiale“. (Drapelul Roșu din 21 mai 1981). „Al șaptelea disc. Cea de a șaptea apariție discografică a interpretului de muzică populară sârbească Laza Knejevici constituie un moment de referință în evidențierea melosului popular sârbesc“. (Drapelul Roșu din 24 mai 1981). 5 ani „Anul academic. La U.V.T. Senatul Universității de Vest a hotărât elaborarea unei noi structuri a anului universitar... Anul universitar va începe în data de 10 septembrie, iar vacanțele vor
Agenda2006-20-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284946_a_286275]
-
admirabilă interpretare se bucură piesele de pe acest CD. Observăm la Rodica Anghelescu o elevată pătrundere în esența muzicii lui Anton Pann și putem vorbi și despre o notă de originalitate pe care solista o imprimă cântecelor de lume inspirate din melosul bizantin și otoman, precum și cântecelor din folclorul orășenesc și romanțelor. Vocea sa comunică, prin înălțime, timbru și intonație, informații despre starea afectivă de moment pe care interpreta o transmite auditoriului. Recitalul său este așadar complet sub raportul armoniei inter- pretării
Elegan?? by Elise Stan () [Corola-journal/Journalistic/83146_a_84471]
-
Bucur Op. cit., pp. 105 - 107; footnote> și în volumul al III - lea al Tezaurului ce-și așteaptă publicarea. Dintre cântările acestui prețios document atrag atenția cele de pe fila 2 ,,Pripelile praznicilor împărătești și ale tuturor sfinților cari(i) au polieleu. Melosul este facere a lui Filoftei Monahul, iară firea cântării adică pe musică este de D. Giorgie Căciulă Cantor săcelean”. Important este și faptul că aici, la Sinaia, și-a scris Naum Râmniceanu Hronograful său din Manuscrisul românesc nr. 1412 din
Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
poet la cei 77 de ani, disputat de pământ și de azur, de nebunie și înțelepciune, de singurătate (,mulți prieteni s-au desprins din rânduri") și dor după ireversibila mitologie personală (deplinătatea vieții în peisajul transilvan). Alternând ritmul unui amplu melos învăluitor și rima versatilă ce amintesc de dramatismul versurilor târzii ale lui Vasile Voiculescu, cu tropul febrilei elegii eufonice tip "mai am un singur dor" sau "stelele-n cer", Ion Horea se lasă pătruns de misterul morții și al credinței
Iconografie transilvană by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/10490_a_11815]
-
Schaffer, Isaac Schreyer, Jakob Schulsinger, Erich Singer, Isak Sonntag, Klaus Udo Tepperberg, Victor Wittner, Kubi Wohl. Poeziile selectate poartă amprenta "selecției Margul-Sperber": o muzicalitate sobra, o anumita elegantă a formei. Nu șochează; transmit echilibru - în ciuda temelor uneori dramatice. În afară de influență melosului românesc, detectată de cei mai multi comentatori, aș spune că influențele liricii clasice germane și expresioniste austriece predomina. "Natură, copilărie, eros, mit. Peisajele poeziilor sunt deopotrivă peisaje ale dorului și ale pierderii". Majoritatea poeziilor par alese ca să treacă de o posibilă cenzură
Poezia de limbă germană a evreilor din Editura Bucovina by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7142_a_8467]
-
V..., pp. 346 - 351; footnote> . În anul 1926 Breazul pornește campania pentru întemeierea unei instituții specializate pentru culegerea și studierea cântecului popular românesc, cu un studiu pertinent și deschizător de drum spre etnomuzicologie: „Strângerea cântecelor populare și studiul științific al melosului nostru, din punct de vedere formal, tonal, ritmic, polifonic și orchestral vor hotărî, nădăjduim, activitatea primordială și cea mai utilă pe care să o desfășoare Societatea Compozitorilor Români în viitor”<footnote Breazul, G(eorge) - Societatea Compozitorilor Român; în: Universul literar
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Pagini din istoria muzicii românești, vol. II..., pp. 194- 195; footnote> . Cercetătorul pornește de la constatarea penuriei culegerilor de melodii populare, evidențiind faptul că puținele culegeri „pe care le avem nu le putem utiliza ca material sigur, cules obiectiv din realitatea melosului popular”, deoarece „atât amatorii, cât și compozitorii care au întreprins asemenea activitate de culegere, nu au ținut seama de obiectivitatea pe care trebuia s-o aibă în vedere tocmai la ridicarea și aducerea cântecelor de la sursa de producție - poporul - înaintea
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
timbru, înălțime (în aspectele de sunet și acord); timp - ca durată (în aspectele de ritm și pulsație). Ambele subîntind o dimensiune de fond: energia - ca stare sau caracter (în aspectele de dinamică și agogică). Pe plan artistic DMz este un melos (diasonie) alcătuit din mulțimi (discret-finite) de sunete (succesive și/sau simultane) nuanțabile vocal, din perspectiva unei percepții sensibile (psiho-afective). Astfel, în genericul fenomenului de substanță sufletească (articulat printr- un fapt imaginar-intuitiv și de limbaj artistic), DMz se circumscrie valoric unei
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
medii sau subreferente. Registrul de conținut cuprinde trei nivele, în care sunt clasificate reperele particulare. În cadrul reperelor referind DMz ca obiect de configurat, corespondent nivelului psihic/sufletesc de fapt artistic - muzical, am trecut termenul sintagmatic de melo-modosonie, pe considerentul că melosul este aspectul arhetipal al oricărui obiect muzical. Argumentăm aceasta prin accepțiunile substanței sufletești, caracterizate de mișcare (anima) și inefabilitate (fără masă/corp), ca energie vibrațională. Ori, mișcarea a ceva imaterial (inconturnabil - fără chip sau formă) și totuși reperabil lăuntric (din-interiorul
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
suntem) este un propriu al (sau chiar fiindul) sufletului, aflat într-o necontenită stare de vibrație. Această stare este conținutul care, printr-un fapt intuitiv de limbaj artistic, poate fi nuanțat muzical cu un anume contur/figură melodică. Melodicitatea sau melosul denumește așadar aspectul general de nuanță a unei vibrații lăuntric-necontenite, considerată ca fond (modosonie). Pe analogia (intuitivă) suflet - muzică, diferitele melo-modosonii corespund unui fel sau altul de trăire sau emoție sufletească. Termenul de vocal/vocalizare indică un mod subiectiv al
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
lăuntric-necontenite, considerată ca fond (modosonie). Pe analogia (intuitivă) suflet - muzică, diferitele melo-modosonii corespund unui fel sau altul de trăire sau emoție sufletească. Termenul de vocal/vocalizare indică un mod subiectiv al caracterului de fapt artistic, ca atribut specific persoanei-anume. Un melos vocal este un melos personal în cheie vocală. Pe relația cu sunetul, vocea este atât organul de manifestare cât și cel de identificare, ca glas (ton/timbru). În plus, ea este și modul de aducere la scară personală a oricărui
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
modosonie). Pe analogia (intuitivă) suflet - muzică, diferitele melo-modosonii corespund unui fel sau altul de trăire sau emoție sufletească. Termenul de vocal/vocalizare indică un mod subiectiv al caracterului de fapt artistic, ca atribut specific persoanei-anume. Un melos vocal este un melos personal în cheie vocală. Pe relația cu sunetul, vocea este atât organul de manifestare cât și cel de identificare, ca glas (ton/timbru). În plus, ea este și modul de aducere la scară personală a oricărui sunet din afara propriului glas
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
necesitatea supraviețuirii, ca orientare și integrare prin comunicare. Vocalizarea se vădește astfel a fi un comportament arhetipal, de însușire (a lumii sonore din jur) prin redimensionarea după/cu unitatea propriului glas. Pe plan artistic, comunicarea se sublimează în intonare, ca melos. Omul vocal nu tinde să se integreze doar în raport cu exteriorul sonor, dintr-un impuls „vânătoresc” de cameleonică imitare a sunetelor lumii (pândind de sub un sunet-mască). Mânat de dorul eu- ului sufletesc (se), care îl cheamă sa-i cultive răsărirea (ivirea
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
înfățișat din același lut cu sonoritatea lumii exterioare. Omul îl află la îndemână prin/din propria-i voce. Glăsuind (spre)-întru-sine, omul vocal melodizează, remodelând sonoritatea lumii după un chip imaginar cu care sufletul său să se poată ivi lumii. Melosul vocal se constituie astfel ca obiect al unui fapt magic de închipuire sufletească, prin transfigurarea dat-sonorului din jur (real) într-un luat-sonor ca-din- lăuntru (imaginar). Așa cum se arată în același articol (nota de subsol nr.1), dacă pe planul structurilor
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
discurs sistematizat teoretic și/sau grafic. Devin prin aceasta posibile două direcții de întrebuințare și/sau întreprindere conceptuală: compozițională și analitică (de-compozițională sau critică). o Dimensiuni generice ale vocii formale - câmp (în adâncime); discurs (la suprafață) La nivel elementar melosul DMz se compune din minimum două sunete, totodată succesiv-diferite (disjuncte) pe o dimensiune și simultan-conjuncte (indiferențiabile) pe o alta. Prin aceasta capătă relevanță principiul de discursivitate-în-cursivitate, în baza căruia devine posibilă unitatea-în-discurs a unei expresii. Tot astfel, considerăm două dimensiuni
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
un joc de contrarii aidoma celui ce domină întreaga poezie în chestiune, care se nutrește lacom din propriile "complexiuni existențiale". Resorturile acestei creații cu însuflețiri fragile ori impetuoase, desfășurate ori comprimate, dispar, precum în cazul unui instrument muzical, în efectul melosului emis. Rămîne un nimb sonor, vibratil, ce decorează văzduhul. Repetăm cu și mai multă convingere ceea ce am mai afirmat. Angela Furtună, curios ocolită de critică, e unul din poeții noștri actuali cărora li se cuvine o specială prețuire.
Între natură și artificiu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7199_a_8524]
-
amare subt stiharul învechit ochii ei străvăd un schit cum dintr-o cățuie suie vii altoaie de tămâie. Maibătrânul ca gorunul deștele rotește-le prin a bărbii rădăcină și se-aud și se arată pe tipsia-nsângerată picătura milei lină melosul aleanului desfrunzirea neamului. Sună cornul clăbucet - chip și buze de ascet - luminișuri să imite stalactite/ stalacmite peștera epithalam eva oarbă-orb adam. Pod de frânghii luna spală și pe-al soarelui genunchi pare o femeie goală tristă vergură vestală bolnavă de
Duminica norilor by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/16158_a_17483]
-
dincolo, asemenea unui drapel glorios: "azi continuînd dialogul/ cu marginile le-am spus/ nu pot fi decît zdrențuite? (întreb pînă unde). Dar odată acceptată, aceasta granița a ființei estetice se relevă a fi o captivitate, deci o sursă de suferințe. Melosul ei însoțește "scufundarea", catastrofă existențiala care se află în spatele oricărei strădanii estetice: "acum ei pregătesc o colivie pentru/ lacrima zeului/ acum ei pregătesc o celulă în afunduri/ pentru un sunet muzical/ căruia i-au amputat diezul// la o scurtă privire
Retragere si expansiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17761_a_19086]
-
reverii subtile. Aici, în zona erosului deposedat de povara cărnii, a libidoului mistic în care bărbatul și femeia, omul și fiara, linia statică și cea dinamică se armonizează în tremoloul unei muzici care transportă țipătul acut al orgasmului occidental în melosul gregorian al liturghiei răsăritene, este de consultat exclusiv hieraticul Sorin Ilfoveanu. Dar cum despre fantasmele translucide și despre senzualitatea sa isihastă poate vorbi calificat doar un singur om, adică Ștefan Agopian însuși, cel care se găsește la originea istorică a
Artistul și fantasmele sale erotice (o scurtă divagație estivală) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8272_a_9597]
-
veacului al XIX-lea, în care un Nicolae Filimon, un Ion Ghica, un Al. Odobescu zugrăveau lumea lor într-o concretețe poroasă, într-o înșiruire de materii capabile a absorbi inefabile efluvii, într-o fantasmagorie a vocabulelor de al căror melos ne îmbătăm pînă azi. Pe o atare filieră, Șerban Foarță ajunge la asemenea subtile, savuroase exerciții: "Nu, nu cred, domnule, că poate să existe ceea ce înșivă numeați odată, într-o epistolă, "le ciffre des etoffes"; ci nu din cauza, să zicem
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
compusă în anul 1975 și revăzută în anul 2013. Discursul muzical, cu structură triadică, se desfășoară fără întrerupere și este bazat pe câteva nuclee din care se construiește întregul edificiu. Este utilizat limbajul serial-modal. Recunoaștem pe parcurs unele influențe specifice melosului românesc. Materialul tematic este sugestiv, expresiv, pregnant configurat. Tensiunea dramatică foarte puternică se realizează prin contraste frapante de stare, prin bogăția și diversitatea coloristică, prin modul ingenios de utilizare a posibilităților latente de care dispune marele aparat al orchestrei simfonice
Noi partituri din crea?ia rom?neasc? by Lavinia COMAN () [Corola-journal/Journalistic/84304_a_85629]