1,562 matches
-
aflăm că este născută în 1885 și că numele tatălui său este Samuel Neuman. În mai multe documente pe care le-am consultat, prenumele ei este transcris în diferite moduri: Tony, Antoinette, Antoaneta ș.a. În această situație miza pe corpusul "memorialistic" este mai ridicată. Știm în primul rând că pe linie maternă N. Steinhardt se înrudea - e drept pe departe - cu Sigmund Freud. În dactilograma celei de-a treia variante a Jurnalului fericirii (utilizez sintagma "a treia variantă a Juranalului fericirii
Acasă la Sigmund Freud by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/8817_a_10142]
-
nu i se potrivește simpla, informativa, singulara parcurgere. O știm prea bine, am constatat-o pe pielea brăzdată a bibliografiilor și pe hărțile îngălbenite ale ruinelor bucureștene. Doar că Matei Călinescu își întemeiază adăugirea și pe un argument suplimentar, aproape memorialistic și aproape sociologic, decurgând din perioada premergătoare plecării sale în Statele Unite: argumentul cărții-cult. Să urmărim, așadar, un început atipic: "Acest cult matein s-a prelungit și întărit în anii comunismului, când, timp de 20 de ani, între 1945 și 1965
De la Evanghelii la patristică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8883_a_10208]
-
operei sale, precedîndu-l involuntar și la acest capitol pe genialul său urmaș. Tema tuturor fragmentelor lui Russo, publicate sau nu, rămîne aceeași: contemplarea Moldovei, ca entitate peisagistică, istorică, spirituală, de către un observator adînc introvertit, care își notează impresiile sub regim memorialistic. Toate însemnările lui Russo pleacă de la o circumstanță autobiografică. Sensul lor ultim poate fi sintetizat în următorul proiect: Moldova din prima jumătate a secolului al XIX-lea privită de un îndrăgostit de provincia natală, dar care nu-și pierde niciodată
Inventarea melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8893_a_10218]
-
continuînd cu Holera, Cugetări și Amintiri, ultimele din 1855), la care se adaugă diverse articole. Publicate postum și în traduceri discutabile au rămas Soveja, Piatra Teiului, Stînca Corbului, Iașii și locuitorii lui în 1840 - toate aparținînd aceleiași specii a eseului memorialistic. Sunt mai profunde și mai subtile decît piesele românești. Fragmente, fragmente, fragmente..., la nesfîrșit! Partea inițială din Studie moldovană revine aproape identic în Cugetări, tabloul petrecerii patriarhale de Armindeni din aceeași Studie va fi reluat în Amintiri, deoarece autorul le
Inventarea melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8893_a_10218]
-
deschisă unui spirit înnoitor, bizuit pe trăire, experiență, autenticitate, ultimul concept înlocuindu-l pe cel de originalitate utilizat de romantici. Astfel se explică interesul său pentru jurnal, înțeles ca o captare imediată a pulsului existenței. Autor al unor copioase scrieri memorialistice, scriitorul se întreabă nostalgic: " Unde este Ťpleiada de tineri scriitoriť, să mă gîndesc la aceia care aduceau în cultura noastră o febră, o problematică, o vastitate de idei și un orizont spiritual ce se ținea la unison - și uneori depășea
Mărturia unui longeviv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9815_a_11140]
-
se pun pe treabă și scriu. Și publică. E plină lumea de producțiile de un gust îndoielnic ale unor doctori grafomani. Chirurgii sunt, curios, cel mai adesea în această ipostază. Ați observat ce multă literatură despre sine (în primul rând memorialistică) au produs chirurgii? Nu m-am gândit la asta, dar eu îi înțeleg, probabil că e nevoie de o compensație literară, după ce vezi atâta suferință. Ce legătură mai frumoasă vreți însă între medicină și literatură decât medicii personaje literare, ba
Despre literatură și medicină cu conf. dr. Cătălin Vasilescu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9998_a_11323]
-
care se citește cu mare plăcere, dar care, trebuie spus din capul locului, nu aduce nici un fel de revelații majore privind eventualul eu ascuns al criticului. Este mai degrabă o proză satirică de observație socială care parodiază cu umor scrisul memorialistic. Dacă ar trebui să i se găsească un echivalent în proza românească actuală aș spune că scriitorul cu care acest Alex Ștefănescu (autorul de "literatură memorialistică") se înrudește este Radu Paraschivescu. Multe din paginile Jurnalului secret ar putea figura, fără
Secretul lui Alex Stefănescu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8913_a_10238]
-
Este mai degrabă o proză satirică de observație socială care parodiază cu umor scrisul memorialistic. Dacă ar trebui să i se găsească un echivalent în proza românească actuală aș spune că scriitorul cu care acest Alex Ștefănescu (autorul de "literatură memorialistică") se înrudește este Radu Paraschivescu. Multe din paginile Jurnalului secret ar putea figura, fără probleme, în Ghidul nesimțitului și viceversa. Ceea ce nu reduce cu nimic hazul, acuitatea și justețea observațiilor lui Alex Ștefănescu. Iată, cum arată în viziunea criticului un
Secretul lui Alex Stefănescu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8913_a_10238]
-
bătătorit de părintele meu (1980). În replică, Ilderim Rebreanu a publicat nu de multă vreme un fel de răspuns pentru Fanny în volumul Minciuna și impostura, Editura Gramar, 2000, unde primul capitol se intitulează Erori, mistificări, denaturări, confuzii în volumul memorialistic "Cu soțul meu". Cine să descâlcească toate aceste fire încurcate? Evident că expertul în toate aceste probleme biografice este Niculae Gheran. După noi informații documentare nu cred că are prea multe detalii de rectificat față de cele două volume ale biografiei
Capcanele rebrenologiei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9005_a_10330]
-
ideologie." (idem). Cititorul din 2007 nu mai află nimic nou: violență și mârlănie avem și noi din belșug. Niciunul dintre genurile literare ficționale nu e, probabil, atât de divers în receptare ca acela al literaturii confesive, care notează spontan sau memorialistic evenimentul. Și genul diaristic e și el ficțiune, după convingerea exprimată tranșant de Eugen Simion, comentând o afirmație a lui Valéry: "Orice confesiune cuprinde, în chip fatal, o ficțiune: din clipa în care confesiunea se lasă scrisă, ceva se întâmplă
Editura Timpul lecturii by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/9011_a_10336]
-
experiențele de excludere/ includere trăite cu una ori alta dintre tagme rămîn singura posibilitate de poziționare. Continuă, Pompiliu Constantinescu, prin portrete. De autori, și de autor. Intimii (sic!), ori numai cunoscuții, au parte de ramă, întîmplări povestite cu cert talent memorialistic și cu un șic al lipirii de etichete pe care și-l va adjudeca, definitiv, Călinescu. Pârvan, făcîndu-și loc anevoie prin cuconetul strîns la cursul lui ca la o obligație mondenă, aduce pe departe cu Baudelaire. Ai crede că urmează
Tristeți și bucurii de breaslă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9066_a_10391]
-
Daniel Cristea-Enache Opera memorialistică a lui E. Lovinescu a fost dispusă de autor în patru volume, apărute pe parcursul unui deceniu: Memorii. 1900-1916, la Editura Cugetarea din București (1931), Memorii. 1916-1930, la Editura Scrisul Românesc din Craiova (1932), Memorii, III, la Editura Adevărul din București
Aqua forte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9076_a_10401]
-
1900-1916, la Editura Cugetarea din București (1931), Memorii. 1916-1930, la Editura Scrisul Românesc din Craiova (1932), Memorii, III, la Editura Adevărul din București (1937) și , la Editura Contemporană din București (1941). Lovinescu atrage atenția de la bun început asupra dublului aspect, memorialistic și portretistic, al scrierii sale (prefața la volumul I) și dă celui de-al treilea volum subtitlul Portrete și scene din viața literară, precizând totodată - cititorilor, dar mai ales scriitorilor puși anterior în pagini și criticilor care le comentaseră - că
Aqua forte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9076_a_10401]
-
o rotunjire a epocii literare 1900-1940. Proiectul nu a mai putut fi materializat. Lucrul a fost început, conform unei notițe din "Viața literară", în noiembrie 1929, criticul plecând într-o călătorie la Paris anume pentru a lucra pe acest șantier memorialistic. Într-o însemnare din data de 31 ianuarie 1930, într-o pagină a Agendelor, el arată că s-a întors din Franța după o ședere de o lună și o săptămână. Rezultatul: "patru caiete de memorii antume, scrise în mare
Aqua forte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9076_a_10401]
-
ședere de o lună și o săptămână. Rezultatul: "patru caiete de memorii antume, scrise în mare febră și activitate, dar asupra cărora am mari îndoieli; caietul I a trebuit refăcut în întregime". (De precizat că, mai ales în primul volum memorialistic, apar fragmente din volumele de Critice, desprinse și revizuite în grade variabile de către autor.) Tot din cuprinsul Agendelor reiese că Lovinescu a măsurat impactul Memoriilor sale prin lecturi în cadrul cenaclului Sburătorul, ca și prin publicarea unor fragmente în presă ("Vremea
Aqua forte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9076_a_10401]
-
apăruse și cenzura oficială, vigilentă principial. Memoriile au fost reeditate după aproape trei decenii de către Eugen Simion în două volume din seria de Scrieri (II-III, București, Ed. Minerva, 1970) și într-un singur volum, augmentat printr-o Addenda cu texte memorialistice/ eseistice/ polemice rămase până la data respectivă în periodice, de către Gabriela Omăt (București, Ed. Minerva, 1998). * Deși a scris o carte despre posteritatea critică a lui Titu Maiorescu, recunoscându-i o întâietate nu numai cronologică, E. Lovinescu se desparte de mentorul
Aqua forte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9076_a_10401]
-
în carne și oase pe mulți dintre scriitorii lor. Astfel că litera unei opere și linia unui portret se completează și se justifică reciproc în pagina lui E. Lovinescu, într-un continuum viață-text definitoriu pentru întreaga sa creație (critică, epică, memorialistică). Completând, cu mijloace de "pitoresc anecdotic și psihologic", Istoria literaturii române contemporane, Memoriile sunt o operă de reconstituire a unor epoci, ambianțe, climate nu foarte îndepărtate; și una de configurare tipologică, pe un evantai uimitor, larg deschis prin experiența și
Aqua forte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9076_a_10401]
-
a investi cu afecte procesul conservării active a unor corpuri oarecare: biciclete ruginite, sticle goale, electrocasnice ieșite din uz, haine vechi degradate la statutul de cârpe, carnete pline de mâzgălituri. Ba chiar fire de praf. Sau - dincolo de orice imaginație - stereotipii memorialistice ale unei femei fără un viitor prea evident și fără un trecut notabil. Tot ce aparține acelei părți din viață pe lângă care trecem neatent, dar lângă care ne aflăm - dinamic - în permanență. În viziunea lui Călinescu, Ion Ghica e un
Același Sorin Stoica by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9073_a_10398]
-
Chifu, prezenți cu fragmente de proză, Barbu Cioculescu, prezent cu un portret al lui Șerban Foarță, Șerban Foarță însuși, prezent cu un text despre Urmuz, Paul Aretzu, prezent cu poezii, Luca Pițu, cu un eseu, Constantin Mateescu, prezent cu proză memorialistică, Gabriel Dimisianu, cu un articol despre Eugen Ionescu în viziunea lui Matei Călinescu, Pavel Șușară cu rubrica dedicată artelor plastice, Marina Constantinescu ( rubrica "Teatru"), Ada Brumaru ( rubrica "Viața muzicală"), Constantin Abăluță cu traducerile din Marie-Claire Bancquart. Cronicarul literar al revistei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9091_a_10416]
-
Jurnal, în depunerea de straturi ale unui noian de zile. Sunt pasaje - de felul: "Cu câteva zile mai înainte, îi făcusem o vizită, acasă, lui Vladimir Streinu, care tocmai se pregătea să meargă la Camil Petrescu, aflat în agonie" - evident memorialistice, dar ele nu domină materia, oferindu-i numai schelăria. Este drept că în fiecare rând domină o personalitate, inalienabilă, perfect recognoscibilă, până și în selecția citatelor, rememorând scene din propria-i viață și înveșmântând peisajul în propriile-i sentimente -, dar
În laboratorul alchimistulu by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9134_a_10459]
-
încurajând sinteza, pe înalte praguri. Când luăm însă cunoștință de eșecuri ale insului, în succesive vârste, de suferințe ale sale, de momente nostalgice și mărturisiri despre sine în raport cu semeni ce-și divulgă numele, atunci avem de-a face cu latura memorialistică a Fișierului, într-o balanță cu talgere ușor mișcătoare. Vom gusta aici arta polemică a unui feroce portretist. Beneficiază de atenția sa astfel, revenitor, Adrian Păunescu, Dinu Săraru, o seamă de figuri de panoplie și panopticum, Ion Dodu Bălan, Titus
În laboratorul alchimistulu by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9134_a_10459]
-
În anul 2002, cînd deschideam Galeria Luchian 12 cu Expoziția Tonitza la Balcic, însumînd un număr de cincizeci și cinci de lucrări, în majoritatea lor tuș pe calc, pictorița Eugenia Iftodi, proprietara acestui fond, mi-a încredințat și un text memorialistic, explicativ și analitic privind istoria acestor desene. Între timp, lucrările au mai fost expuse la Muzeul de Artă din Constanța pentru ca, finalmente, să îmbogățească, prin donație, patrimoniul Muzeului Bruckenthal din Sibiu. Eugenia Iftodi însăși, care, ca artistă și ca elevă
Desenele lui Tonitza by Eugenia Iftodi () [Corola-journal/Journalistic/9341_a_10666]
-
comandă, despre care se spunea că umblă prin lume în sandale de aur, un roman care nu și-a meritat faima universală, transformată într-o falsă legendă, dăunătoare pentru autor când mistificarea a devenit evidentă. Dar din așa-zisul ciclu memorialistic al lui Darie, delegatul autorului în text, s-au detașat și au plăcut multă vreme, pe bună dreptate, ultimele dezvoltări epice: Jocul cu moartea (1962) și Pădurea nebună (1963), cu episodul independent al iubirii lui Darie pentru tătăroaica Uruma. Când
Călătorie spre necunoscut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9355_a_10680]
-
Este foarte posibil ca listele întocmite atunci să fi constituit baza faimoaselor arestări de la începutul "obsedantului deceniu". Scrisul lui Annie Bentoiu are o seninătate aristocratică, o luminozitate structurală care îi dă o foarte mare credibilitate. Spre deosebire de alți autori de literatură memorialistică, victime ale regimului comunist, Annie Bentoiu nu urmărește în primul rând să scoată în evidență suferințele prin care a trecut ea și familia sa (evident, nici nu le ascunde), ci să înțeleagă tot ce s-a petrecut, propria viață, dar
Comunismul, așa cum a fost by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9393_a_10718]
-
presa israeliană de limbă românăť, cum este caracterizat în volumul Generația de sacrificiu de Solo Har-Herescu (Tel Aviv, 1981), prezent de asemenea în emisiunile în limba română de la radio ŤKol Israelť, S. Schafferman a publicat între altele un important eseu memorialistic despre Panait Istrati (ŤEvrei în viața și opera lui Panait Istratiť, Shevet Romania, nr. 2, octombrie 1977). în România deloc sau puțin cunoscut, acest eseu avea să stea la baza cărții lui David Seidmann, L'existence juive dans l'oeuvre
"Un anarhist al dracului de deștept" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9407_a_10732]