234,668 matches
-
extinde un obicei rușinos: regizarea succesului. Pe mulți autori nu-i mai interesează să-i emoționeze pe cititori, să-i cucerească, să se facă admirați de ei, ci să li se recunoască, formal, calitatea de scriitori (pe care o și menționează, de altfel, pe cărțile lor de vizită). Fiecare etapă a recunoașterii acestei calități este parcursă cu tenacitate și uneori cu o agresivitate primitivă, care strică farmecul vieții literare. Competiția liberă a valorilor este înlocuită de o competiție trucată, cu un
Regizarea succesului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12346_a_13671]
-
aproape visceral viața literară, atît în emergența ei diurnă, cît și în penumbra culiselor sale". În treacăt fie spus, asistăm la o deteriorare postumă a relațiilor lui Mircea Zaciu cu cei ce făceau figura unor discipoli devotați ai săi, putînd menționa aci și destule rînduri acide ale d-lui Augustin Buzura, din volumul Tentația risipirii, care incriminează ,firea mereu schimbătoare" a magistrului, ce ,lăsa impresia că omenirea există doar pentru a-i face lui mizerii" ș.a.m.d. Regretabil însă că
Un "cronicar" al Echinoxului (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12351_a_13676]
-
la o imprevizibilă șarjă împotriva cronicii literare, care și-ar fi "pierdut brusc din importanță după decembrie 1989". De ce? Ea ar fi înregistrat, consideră criticul, o "dublă, subtilă inadecvare". Odată față de veritabila scară axiologică a creației literare a perioadei - ceea ce menționam adineauri -, "producînd o nivelare în sus, opusă (căci îi făcea opoziție!), dar în fond echivalentă celei în jos pe care o aplica regimul comunist". Firește că se impune o "reașezare" a ierarhiilor, o reconstrucție a imaginii literaturii din "epoca de
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
povestirile care i-au căzut în mână, date, nume de locuri și personaje din cărțile de istorie, indicații din ghidurile turistice (de pildă atunci când vine vorba de Milano, orașul său natal, e în stare să recite rapid principalele obiective turistice menționate în ghiduri, adică Domul, Galleria Brera, Castello Sforzesco ș.a.m.d., dar nu recunoaște nici măcar drumul spre propria-i casă). În ceea ce privește persoanele din jurul său, lucrurile stau chiar mai rău: nu își recunoaște nici soția, nici fiicele, nici chiar pe frumoasa
Postmodernism á l'italienne by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12316_a_13641]
-
Mery" (soția sa - nota mea, G.R.B.), "Campania din Rusia" "Campania din Vest", "Natura în arta modernă", "Picasso", "Eustațiu Stoenescu". De un interes deosebit mi se par a fi cele care implică o atitudine politică și un denunț al neplăcerilor suferite, menționate cu titlurile "Amărăciuni ca membru al Fondului Plastic - Persecuții, decepții, veșnice obstacole", " Arta pentru artă și arta cu tendință", "Arta retrogradată la funcția de afiș, instrument de propagandă politică". De abia extraordinarul succes pe care l-a marcat expoziția retrospectivă
Un proces de conștiință – Țuculescu pe patul de suferință by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Journalistic/12339_a_13664]
-
concesiile sau, dimpotrivă, eforturile prozatorilor în a imagina și adopta tactici și stratageme în fața constrângerilor cenzurii, a "forțelor prohibitive" ale statutului comunist. O precizare reluată, de altfel, din finalul eseului, numai că în interviu apărea chiar numele lui Radu Cosașu menționat cu părere de rău. Concluzia logică ar fi că seria Supraviețuirilor a lui Radu Cosașu, chiar dacă avea ca fundal anii '50, adică tocmai "obsedantul deceniu", ar fi o carte prea normală, neinteresantă din perspectiva criticului și istoricului literar preocupat îndeosebi
Confesiunea unei minți tinere by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12322_a_13647]
-
plecînd de la documentarul cu pricina. Mihai Tatulici a prezentat, la rîndul lui, trei reportaje în emisiunea lui "Deșteaptă-te, române!", plecînd tot de la documentar. A luat pentru asta premiul Mediafest. Nicăieri contribuția originară (și originală) a lui Brilinsky nu e menționată. Actualul director al radioului Color din Orăștie și redactor șef al Daciei Magazin refuză să meargă la tribunal, convins că justiția română nu e capabilă să înțeleagă astfel de spețe procesuale.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12366_a_13691]
-
mai accentuată valoarea peiorativă a variantei -angiu a sufixului (desprinsă din cuvinte în care baza avea finala -an : bostangiu, cazangiu, toptangiu), prezentă deja la moftangiul descris de Caragiale, dar și în destul de vechile baftangiu, fitangiu, chiulangiu. Studii din anii '30 menționează cuvintele argotice pilangiu, caftangiu, caramangiu ș.a., rămase în circulație pînă azi ("Recunosc, sunt un pilangiu", agonia.ro; "eu am fost în tinerețe caftangiu de cartier" - cafeneaua.com"). Fiecare nouă creație de acest tip întărește modelul, accentuînd conotațiile negative ale sufixului
"Clipangiu" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12380_a_13705]
-
a istoriei umanității. Neîndoielnic, după plecarea din țară, în 1939, în cele peste două decenii din Argentina, ca și în ultimii ani petrecuți în Europa, există numeroase momente și împrejurări de viață, relatate copios în Jurnal, care ar putea fi menționate explicativ în sprijinul susținerilor referitoare la asambalarea în timp a profilului conceptual și artistic. Am insistat, însă, deliberat asupra perioadei consumate în Polonia, întrucât, cum opina prozatorul însuși, spre finele perioadei interbelice, W. Gombrowicz, B. Schulz și St. I. Witkiewicz
Centenar Witold Gombrowicz – "Un nebun răzvrătit" by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12363_a_13688]
-
care funcționează în dauna climaxului, și de fanteziile Chiarei, marcate muzical - în care prevalentă e compoziția cadrelor, jocul de lumini postrenascentist sugerând dubla detenție (cea ideologică, a teroriștilor și cea factuală, a politicianului). Oricum, dincolo de defectul pe care l-am menționat, filmul merită cu prisosință Premiul pentru cel mai bun film și trofeul Festivalului Anonimul. La Secțiunea de scurtmetraj, competiția trebuie să fi fost mai încrâncenată. La prima vedere, favoritul pare să fie Fast Film de Virgil Widrich (coproducție Austria/Luxemburg
Retrospectivă "Anonimul" by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12386_a_13711]
-
G. Pienescu În anul 1998, Editura 101 + Gramar a publicat, în colecția "Pagini alese - Literatura română", o antologie de versuri argheziene, însoțită, după cum se menționează pe coperta interioară, de o postfață semnată de Aureliu Goci și de un tabel cronologic semnat de Mitzura Arghezi. Dar, ciudat, pe aceeași copertă interioară nu este menționat numele nici unui îngrijitor de ediție, iar Nota asupra ediției este, de asemenea
Ridicola obstinație by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12377_a_13702]
-
Pagini alese - Literatura română", o antologie de versuri argheziene, însoțită, după cum se menționează pe coperta interioară, de o postfață semnată de Aureliu Goci și de un tabel cronologic semnat de Mitzura Arghezi. Dar, ciudat, pe aceeași copertă interioară nu este menționat numele nici unui îngrijitor de ediție, iar Nota asupra ediției este, de asemenea, anonimă. Singurele explicații posibile pentru acest neobișnuit anonimat sunt: fie că avem de-a face cu o banală omisiune tipografică, neremarcată la vreme, fie că cineva, priceput cât
Ridicola obstinație by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12377_a_13702]
-
d-sale obstinație de a nu folosi nici o ediție originală din cele publicate prin colaborarea mea subsidiară cu Tudor Arghezi. Amân pe altă dată neplăcerile unor altor articole pe aceste teme propuse de d-sa. Dar nu mai înainte de a menționa și alte două erori ale d-sale. Una privește titlul poeziei Logodnă (din ediția apărută în 1959), devenit prin voința lui Tudor Arghezi, în Scrieri și în Versuri (1966), Dragoste, iar alta dedicația din Flori de mucigai: "Domnului Al. Rosetti
Ridicola obstinație by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12377_a_13702]
-
cruzime. Aparentele valențe magnanime ale pornirii erotice precum delicatețea, atenția, spiritul de sacrificiu, loialitatea (care este, în fond "dorința de identitate cu sine însuși") nu reprezintă, conform lui Camil Petrescu, decît "forme născocite ale cruzimii și egoismului". Socotim nimerit a menționa și o opinie a lui Maurice Blanchot, din Lautréamont et Sade (Éd. de Minuit, 1949). Morala lui Sade, a scris acesta, "se întemeiază pe faptul prim al singurătății absolute. Sade a spus-o și a repetat-o sub toate formele
Erosul lui Camil Petrescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12399_a_13724]
-
Gramar printr-o nouă ediție, a cincisprezecea, a romanului Șoimii, din inițiativa lui Valeriu Râpeanu. Talentul de povestitor și prolificitatea neobișnuită a tânărului prozator au atras atenția multora dintre contemporani. În capitolul XVII din Anii de ucenicie, Mihail Sadoveanu îl menționează în mod special pe Constantin Banu, om influent, care, în 1903, era funcționar superior în Ministerul Instrucției, factorul declanșator al excepționalei impresii pe care o face scriitorul, mutat la București tocmai în primăvara lui 1904, an miraculos pentru destinul său
Centenarul debutului sadovenian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12402_a_13727]
-
literatură livrescă, puțin cam excesivă, poate avea, până la urmă, un mare cusur: este dependentă de cititori foarte inteligenți. P.S. Dintr-o neatenție în documentare, în recenzia de acum două săptămâni în care inventariam antologiile de poezie basarabeană contemporană nu am menționat și volumul alcătuit chiar de Emilian Galaicu-Păun împreună cu Eugen Lungu și Nicolae Popa, Portret de grup. O altă imagine a poeziei basarabene (Arc, 1995).
Proză cât o bibliotecă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12419_a_13744]
-
Mircea Mihăieș Solicitat de-o tânără reporteriță să fac, într-o frază, portretul-robot al politicianului român, m-am referit la două din trăsăturile de căpetenie ale acestuia: lăcomia și nesimțirea. Spațiul nu mi-a îngăduit să le menționez pe celelalte: vulgaritatea, prostia, lipsa de caracter, analfabetismul și câte vor mai fi fiind, cam din același registru. După cum nu m-am referit la eventualele " oricum minime " excepții. Sistemul după care se ajunge în parlament, labirintul de interese, alianțe, pacte
Democrația ca o mlaștină by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12440_a_13765]
-
reflecția lui Nae Ionescu contează enorm de mult - în pofida anatemelor la care a fost supus - în efortul de a răspunde la întrebarea: cum a fost și cum este posibilă filosofia și filosofarea în această parte a Europei". Dincolo de contestatari, e menționată pleiada de cercetători cu o favorabilă orientare, mergînd de la iluștrii discipoli menționați la Ion Petru Culianu, care vedea figura lui Nae Ionescu ca a unui "reformator" prin explicitările filosofului "cu privire la un (ego) și la condiția de persoană", grație cărora au
Despre Nae Ionescu și Cioran (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12467_a_13792]
-
a fost supus - în efortul de a răspunde la întrebarea: cum a fost și cum este posibilă filosofia și filosofarea în această parte a Europei". Dincolo de contestatari, e menționată pleiada de cercetători cu o favorabilă orientare, mergînd de la iluștrii discipoli menționați la Ion Petru Culianu, care vedea figura lui Nae Ionescu ca a unui "reformator" prin explicitările filosofului "cu privire la un (ego) și la condiția de persoană", grație cărora au fost retrasate "limitele esențiale" ale metafizicii, ca și prin interpretarea esenței "sufletului
Despre Nae Ionescu și Cioran (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12467_a_13792]
-
a unui "reformator" prin explicitările filosofului "cu privire la un (ego) și la condiția de persoană", grație cărora au fost retrasate "limitele esențiale" ale metafizicii, ca și prin interpretarea esenței "sufletului românesc" din unghi ontologic iar nu istoric, la Ștefan Afloroaei care, menționînd "dimensiunea pragmatică", cu un "caracter terapeutic", a metafizicii naeionesciene, o raportează la Gadamer, Boehm, Lévinas, și pînă la Ștefan Voinescu (care l-a editat cu acribie pe celebrul dascăl) și la Dan Ciachir (s-ar fi cuvenit amintită și Dora
Despre Nae Ionescu și Cioran (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12467_a_13792]
-
făr� de - după condeiul și capacitățile enciclopedice ale fiecăruia -, dar fără nici măcar o singură aluzie la valoarea ori nonvaloarea textologică a paginilor comentate sau la priceperea ori nepriceperea profesională a îngrijitorilor de ediții. Din cauzele acestei indiferențe, caracteristice majorității cronicarilor, menționez, deocamdată, doar câteva: opiniile identice sau similare celei a lui E. Lovinescu, citată mai sus; insuficienta cunoaștere a istoriei limbii române scrise, adică literare, sau poate chiar necunoașterea acestei istorii, de unde imposibilitatea de a sesiza prompt, la o simplă lectură
Câte ceva despre altceva by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12483_a_13808]
-
Marin Preda se arată impresionat de destinul cu totul exemplar al gazetarului și poetului Sergiu Filerot, a cărui biografie reprezintă un episod aparte în mica istorie a așa-numitei "generații a războiului". Fără să intrăm în prea multe detalii biografice, menționăm că Sergiu Filerot, sub adevăratul său nume Gheorghe Niculescu, născut la Craiova în 3 februarie 1921, își începe activitatea literară încă înainte de a-și termina cursurile liceului "Mihai Viteazul" din București, G. Călinescu publicându-i în Jurnalul literar (Iași, 1939
Marin Preda: Corespondența de tinerețe by Marian Iancu () [Corola-journal/Journalistic/12495_a_13820]
-
la disputa de idei, iar stilul lui gazetăresc e limpede și eficient. în rubrica sa "Interstiții" din DILEMA VECHE nr. 35, Al. Călinescu ne atrage atenția asupra unor întîmplări suspecte legate de masacrul de la Beslan și care n-au fost menționate decît în "Le Figaro". Despre ce e vorba? Aflînd de luarea de ostatici de la școala din Osetia, doi celebri jurnaliști ruși de opoziție, Anna Politkovskaia de la "Novaia Gazeta" și Andrei Babițki de la secția rusă a Europei Libere, ambii specialiști în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12506_a_13831]
-
că e a doua ediție a jurnalului camilpetrescian, deși prima restituire aparținuse altui îngrijitor de text, Mircea Zaciu, și fusese realizată cu tot aparatul critic necesar în 1975, la Editura Cartea Românească. E cel puțin ciudat că Florica Ichim nu menționează nicăieri existența acestei prime ediții, la care s-ar fi putut raporta deschis. Nu am nici o explicație pentru această incorectitudine: lipsă de informație nu are cum fi, lipsă de onestitate ar fi prea grav. Pentru mine rămâne un mister ignorarea
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12493_a_13818]
-
puternice, dar unde gradul de entuziasm și de dragoste pentru literatură, pe care l-am constatat la festivalurile de la Neptun, e mult mai ponderat. Sunt efectiv mișcat de efervescența vieții literare românești. A.R.: Vă simțiți "Singur în satul global"? Menționez pentru cititorii noștri că tema colocviului internațional de la Neptun a fost "Singur în satul global". A.O.: Nu cred că trăiesc în satul global, eu trăiesc în propriul meu sat, și acesta este răspunsul la singurătatea globală. Dacă ții să
Amos Oz: "Cred că există o similitudine între un romancier și un agent secret" by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12453_a_13778]