661 matches
-
ambianței; arta nu trebuie să aibă de-a face cu politica („frumosul e frumos ori de unde ar fi, independent de timp și de loc”). Vocația lui R. e cronica dramatică. Fire polemică, el își comunică impresiile „verde”, „neted”, fără a menaja pe nimeni, nici chiar o personalitate ca V. Alecsandri. Recunoaște dramelor acestuia calități poematice, nu și disciplina unei construcții dramaturgice, evidentă la I.L. Caragiale, ale cărui comedii sunt prețuite mai mult pentru autenticitatea personajelor și a mediului. Cu toate acestea
RACOVIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289083_a_290412]
-
coerența cam până prin 1971, destrămându-se treptat, dar foștii lui componenți aveau să rămână, în ochii oficialităților comuniste, cu o reputație de personaje recalcitrante, de frondeuri sau rebeli. În cazul lui M., reputația nu va fi infirmată: deloc dispus să menajeze dezideratele opresive ale autorităților, mișcându-se și comunicând liber, cultivând prieteniile literare, înconjurat, admirat și urmat de scriitori din toate generațiile, el are o prezență pregnantă în cadrul reuniunilor și contactelor neoficiale, devenind „cap de serie al boemei și noncoformismului scriitoricesc
MAZILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288071_a_289400]
-
națională - pentru semnătura mirenilor și a călugărilor, pentru pagini de filozofie și teologie, pentru poezii liturgice și documentare istorice, pentru dezbateri polemice sau discrete note encomiastice. Un limbaj adecvat, o gazetărie decentă, neafectată și atractivă, în care nimic nu era menajat de dragul „liniștii noastre” și al „consensului” salvator. Temele fiind alese în acord cu problemele zilei - în care ne regăsim și astăzi -, nu e de mirare că revista a avut un enorm succes în cetate (primele două numere au fost retipărite
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
arătat necesitatea înrădăcinării în practica literară a criticii curajoase, constructive. «Ca și în alte adunări ale noastre, unii găsesc ca o scuză faptul că un anumit scriitor e tânăr, a remarcat tov. Al. Jar. De aceea el spune: „să-l menajăm” (...).». Tov. Petru Dumitriu a arătat în concluzii cât de utilă este exigența în munca scriitoricească «trebuie să introducem severitatea în muncă, și această severitate să fie o atitudine firească față de ceea ce scriem». În cadru discuțiilor, romanul lui Vl. Colin a
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și mai ales financiară, de a publica scriitori importanți ai literaturii române contemporane”, cu alte cuvinte, „de a fi sensibilă la chestiunile estetice și critice ale zilei, de a iniția dezbateri și anchete despre actualitatea literară, direct, viu, fără a menaja pe nimeni, nicidecum de a lustrui autoritatea falsă, oricare ar fi aceasta, de a încuraja literatura tinerilor, de a promova traducerea operelor unor scriitori străini, pe cât posibil contemporani cu noi, de a face singura politică pe care o cunoaștem: aceea
CALENDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286032_a_287361]
-
Chiar nu pricepea unde e greșeala. Nu credeai că ar fi fost bine să-mi spui și mie că ești fata Ministrului? Acum, revolta noastră a devenit nu numai o problemă administrativă, ci și o răzbunare. Crezi c-o să te menajeze după ce ai refuzat să te duci acasă? Nu, bâigui ea. Și atunci? Ooo... cât de furios eram! Mulțumesc că m-ai protejat chiar dacă nu aveai nici un motiv s-o faci. Sinceritatea ei mă calmă. "Nu te înmuia, Împărate! Ea e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
plimbărilor zăriseră un anunț despre o cameră de Închiriat pe strada Bourbonnais. Se interesaseră de preț și reținuseră camera pentru vara următoare. Era a treia vară cînd locuiau acolo. Maleski suferea de o insuficiență hepatică care Îl obliga să se menajeze și să respecte un regim sever. La patruzeci și doi de ani, era deja un om vlăguit, cu zîmbetul trist, dar — după informațiile primite telefonic de la Grenoble — de o mare valoare profesională și deosebit de conștiincios. El și soția lui Înțeleseseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
nerăbdător, am observat că nu poți lua decizii pe care să le respecți. Și atunci când o faci, te bazezi pe ce crezi tu că vor ceilalți să audă. Nu e nevoie să ni se facă pe plac sau să fim menajați. Vrem o conducere fermă și, să fim sinceri, nu prea am avut parte de așa ceva de când a Început călătoria asta. Bennie roși. Toate replicile plănuite Îi dispărură din minte. Îmi pare rău că asta crezi, fu tot ce putu Îngâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
nelipsit de pe pârtie. Eu am început să schiez abia la douăzeci de ani și nu prea mă pricepeam. Mergeam pe pârtie cam de cinci ori pe sezon. Părinții nu mă prea lăsau. Era periculos și nu aveam voie (râde). Mă menajau prea mult. Îmi permiteau să mă duc cam de două ori pe lună. A treia oară era interzis. Cu toate că eram om în toată firea, mă cicăleau. Până la douăzeci și cinci de ani m-au ținut așa. La 22.00 trebuia să fiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
totul? S-ar fi putut să păstrez de el un secret așa de important când sunt obișnuită să-i spun cel mai mic gând al meu? L-aș fi simțit tot timpul inferior, un bicisnic pe care trebuie să-l menajez și n-am vrut asta. Sandu e dragostea vieții mele, îl iubesc cum am impresia că nimeni n-a mai iubit pe lume, orice s-ar fi întîmplat." Cuvinte pentru care îi sunt recunoscător, căci îmi mângâie toate neliniștile și-
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
care-și aștepta musafirii pe care-i știam că vor veni dar nu chiar atât de matinal. Intrând, râsul ei dinainte, ușor zgomotos, deveni zâmbet, un zâmbet trist. Mă simțeam prins ca-ntr-o vagă plasă de păianjen, pe care - menajându-i fragilitatea - mă feream să n-o rup. Când ajunse în dreptul fotoliului eu întrebai ceva, ea nu răspunse, mă fixă în schimb cu o anume adâncime a privirii pe care nu o credeam posibilă, pentru că aducea la suprafață, sau sugera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
-meu; când nu se îndeletniceau cu băutura, spuneau adesea lucruri de bun-simț, dar într-un mod care, prin nelegiuirea și ermetismul lor, îi exasperau pe oamenii de rând. Atunci când ești bogat, în aur sau în știință, trebuie să știi să menajezi sărăcia celorlalți. Apoi, pe un ton de confidență: — Bunicul tău din partea mamei, Suleyman librarul, Domnul să aibă milă de sufletul lui, a fost uneori în compania acelor oameni. Nu pentru vin, desigur, ci pentru conversație. Și apoi, medicul ăsta era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
vizita cardinalului Giulio. Stareța era silită să-l întâmpine cu onoruri, deși mai curând l-ar fi trimis pe rug, dacă i-ar fi stat în putință. Ne punea uneori să ne rugăm pentru pocăința prinților Bisericii și nu-și menaja criticile împotriva „vieții dezmățate a familiei Medici“, nu în public, ci în fața unora dintre călugărițele din anturajul ei, care nu pierdeau vremea și spuneau mai departe și altora. Fără îndoială că viciile de care era acuzat mă făcuseră să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
aia În care mi-ați adus câteva scrisori pe care Ana le trimisese de la Cluj pe adresa dumneavoastră și erați Însoțit de un tovarăș sobru, coleg de la facultate, nu-mi amintesc numele, unul pe care dumneavoastră tot Încercați să-l menajați când scotea pe nas banalități În loc de argumente. Acum sper că vă amintiți de cine e vorba pentru că tipii atât de Îngâmfați și fără nimic În cap cum era ăla sunt totuși rari. De altfel, atunci când dumneavoastră orbecăiați pe scări, eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
mâinile nomenclaturiștilor și a străinilor ce se declară patroni. Comunismul de ieri mai scotea la suprafață câte un vinovat, dar noua democrație nu numai că a ascuns pe vechii și noii vinovați, ci îi și protejează cu abilitate și se menajează reciproc. Neamul se pierde în nevoi. Suntem amenințați cu dezastre și deznodăminte dureroase și dramatice. Să nu ne ascundem în „turnul de fildeș”. Cei de azi nu au învățat nimic din dezastrul predecesorilor. Să ne întoarcem la „cristalul” divin care
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
nepot al meu că Ghiță nu m-a recunoscut din orgoliu, din vanitate, ci din simplul fapt că el era miop în ultimul grad în momentul reîntâlnirii noastre... Bietul om! și eu care... l-am judecat nedrept, încercând să-i menajez un orgoliu pe care el nu-l avea... De-aș fi știut adevărul, schimbul de cuvinte și aducerile aminte l-ar fi bucurat mult. Mă simt realmente vinovat și mă scuz pentru ratarea ultimei întâlniri din această lume... Poate... dincolo
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
aduse o ceașcă de ceai rece și un cornet de hârtie plin cu pastile. Doctorul își trecu din nou palma peste barba neagră, își puse ochelarii fumurii. Înghiți pumnul de pastile. Sorbi lent din ceai. — Sunteți obosit. Nu prea vă menajați... — Ei, menajare! Facem față, cum se zice. — Fumați prea mult. Și mâncați pe apucate și dormiți puțin. Doar știți că inima... n-aveți voie. Faceți tot ce nu-i permis, ca un pacient care nu știe despre ce-ivorba. Tocmai că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
are impresia că pentru Christa figura tânărului american s-a suprapus până la contopire cu figura, tot mai zeiască, a lui Hermann: avantajul iubirilor care nu durează decenii. Poate Însă Christa nu are goluri de memorie, ci doar vrea să Îi menajeze orgoliul: să nu Îi stârnească gelozii retrospective. Sau poate că, În ciuda deselor ei povestiri depresive, rănile trecutului s-au cicatrizat, pur și simplu. Fără ca ea să vrea. Fără ca ea să știe. Iată, dintre toate ipotezele lui, cea mai plauzibilă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
pierdere putea fi aceea a unui părinte, a unui prieten, a unui logodnic făgăduit sau potențial; cei mai conservatori dintre concitadinii mei vedeau În Președintele MacKinley un aventurier primejdios. Aceasta nu era și părerea lui Webb, dar el trebuia să menajeze fobiile cititorilor. Ca să mă facă s-o Înțeleg mai bine, acest tată de familie serios și Încărunțit se ridică, scoase un răcnet, arboră o grimasă caraghioasă, Își chirci degetele ca și cum ar fi fost ghearele unui monstru. — Lumea feroce se apropie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
încetul, Teofana, asaltată de problemele de serviciu care nu țin seama de starea sufletească a oamenilor, a revenit la normal. Cea mai mare bucurie a avut-o când a aflat că este gravidă. Atâta Zina, dar mai ales Cezar o menajau. Se simțea bine ca tătic lângă femeia iubită și era fericit că putea să-și manifeste sentimentele în voie. De multe ori, în fața televizorului, îl lua valul iubirii. Îi plăcea să o țină pe genunchii lui, să-i spună șoapte
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
să ne străduim, să postim, să ne și spovedim, să ne-mpărtășim, și toate celelalte. Dar..., nu chiar acum, nu chiar imediat. Cunosc... eu... Cunosc... un... popă. Da...! M-hâc...! Vorbise Sile! Silică, tată, ia-o-ncet prin decor, băiatule, menajează-te, nu te forța! se bagă Vierme. Marș, Boss..., că-ți scap una! nu-și dezminte Big Sile apucăturile. Îl știu pe popa..., ăla veselu'..., de la Sf. Filimon..., bisericuța de la Obor..., din cartieru' Bereasca..., de pe lângă Dâmbu. Crăcănatu'...! Chitaristu'...! Am băut
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
cu Grecescu cât și ofițerii au fost invitații lui Grigore Iuga la conac. Prefectul improviză un mic discurs pentru proslăvirea memoriei celor două victime ale răzvrătirii criminale care a umplut țara de ruine și de doliu. Pe urmă, spre a menaja pe amfitrion, nici nu mai pomeniră de cei morți. Se vorbi mult despre cruzimile și prădăciunile țăranilor... Observând că tânărul ziarist bucureștean tace ca și Grigore, Baloleanu se simți dator să facă un apel la unirea tuturor în fața primejdiei ce
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
atelier, ecoul ultimului urlet al colegului lor răsunându-le încă în urechi, definitiv imprimat în memoria lor. Parker îl cunoștea pe Brett de atâta amar de vreme, dar strigătul de groază pe care-l scosese îl îndemna să nu-și menajeze picioarele. Să alerge, cât Ripley de tare, fără a privi în urmă spre prietenul lui care... 11 Nu încrederea se putea citi de fețele personajelor adunate în jurul mesei de la popotă. Niciunul nu încerca să se amăgească, să-și ascundă frica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
loc mărturisirea ta. Ar fi totuși neplăcut să fi făcut uz de confesiunea ta în fața soțului ei, din cauza pretențiilor Profesorului Mironescu de a te dedica împreună cu el cercetărilor filologice (care nu te pasionează, dar nu i-o spui, ca să îi menajezi vanitatea) : drept urmare, te-ai putea aștepta ca el să-și modifice com portarea în privința ta. Sigur, pentru un om cu scaun la cap, faptul că nu intenționezi să-l urmezi în buchiselile lui, că visezi să intri în politică, în
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
încă și mai mult pe față felul pe care el îl consideră exagerat de sever de a judeca oamenii, țara asta... Dar cum de ajungem să știm modul în care suntem gândiți de ceilalți, chiar de cei ce ne-au menajat susceptibilitățile, aprobându-ne fiecare vorbă ? Prin intuiție, spun teoriile cele mai moderne, teorii ce contrazic pozitivismul atotputernic. Profesorul Mironescu regretă tot mai tare că n-a comandat la vreme cărțile acestui foarte en vogue Bergson. Intuiția, deci, îi spune exact
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]