810 matches
-
doleanțele propriilor membri ai sistemului, cît și cu diferite sisteme din afară sau diverse grupuri țintă, avem nevoie de o analiză pertinentă și a efectelor pe care le pot declanșa materialele informative sau strategiile de promovare a imaginii sistemului, în mentalul individual și colectiv. Asemenea analize pot prezenta următorul paradox: o prezență bună sau chiar foarte bună a unui material informativ în toate publicațiile sau posturile de radio și TV și o rezonanță mică, sau chiar o respingere a acestui material
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
de strîngere de fonduri pentru operații di-ficile pe care suferinzii nu și le pot plăti etc. Asemenea acțiuni oferă sistemului o notă de pozitivism, o notă de umanitate, care atinge latura afectivo-emoțională a maselor și, în timp, pot dezvolta în mentalul colectiv atitudini pro-sistem. Orice motiv al unei conferințe de presă trebuie să fie atractiv și din punctul de vedere al jurnaliștilor. De cele mai multe ori jurnaliștii sînt presați de timp și trebuie să aleagă între mai multe teme posibile. Cu cît
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
la următoarele aspecte: 1. Pentru a aproba un asemenea reportaj trebuie discutat, în prea-labil, despre ceea ce se dorește a se transmite despre sistem prin respectivul reportaj. Nu vă bucurați dacă prin respectivul material filmat se vrea a se implementa în mentalul colectiv o tendință pozitivă ; nu vă supărați dacă prin respectivul material filmat se vrea a se promova o imagine negativă. Mult mai important este să apăreți pe ecrane decît cum apăreți, deoarece orice imagine existentă poate fi îmbunătățită, pe cînd
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
treptelor de dezvoltare și, nu în ultimul rînd, asupra dinamismului sistemului de-a lungul timpului. Toate aceste elemente evocate anterior, pe care privitorul le vede, le percepe sau le simte, contribuie la întărirea și chiar la creșterea imaginii sistemului în mentalul individual și cel colectiv. Muzeul sistemului trebuie realizat ca un tot unitar, în care vizitatorul trebuie să vadă atît produse ale sistemului, făcute de-a lungul timpului și pînă în prezent, cît și faze din evoluția sistemului, reprezentate de fotografii
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
multiplicatori de imagine pentru sistemul dumneavoastră. C) Prin conceptul de "corporate culture": În sprijinul cristalizării identității lor, sistemele trebuie să-și creeze și o cultură proprie. Cultura unui sistem este un proces de lungă durată dar care, odată în-cetățenit în mentalul colectiv, se perpetuează de la generație la generație. Trendurile pe care le dezvoltă conceptul de "corporate culture" trebuie să fie pozitive, pentru ca să atragă. Sigur că există și sisteme care promovează trenduri negative, trenduri distructive, tendințe revanșarde, justițiare etc. În general asemenea
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
pentru sistem, sponsorizînd anumite sporturi. Dintre acestea, cele mai importante ar fi următoarele: A) Preluarea caracteristicilor pozitive, de imagine. Sportul, în general, emană, cum am afirmat și mai înainte, dinamism, putere, tine-rețe etc. Aceste caracteristici creează o atitudine pro în mentalul colectiv. Sponsorizînd un anumit sport, se produce un transfer de imagine pozitivă de la ramura sportivă înspre sistemul donator. Astfel că simpatia de care se bucură sportul respectiv în mentalul colectiv se va transfera și asupra sistemului. Consilierul PR va trebui
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
dinamism, putere, tine-rețe etc. Aceste caracteristici creează o atitudine pro în mentalul colectiv. Sponsorizînd un anumit sport, se produce un transfer de imagine pozitivă de la ramura sportivă înspre sistemul donator. Astfel că simpatia de care se bucură sportul respectiv în mentalul colectiv se va transfera și asupra sistemului. Consilierul PR va trebui să aleagă sporturi care au mare priză la public, cum ar fi: fotbalul, handbalul, baschetul etc. Se pot alege și sporturi mai puțin populare, dar care prin performanțele sportivilor
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
această colină. Ocolul în jurul templului de la Arunâchala este tot atât de folositor, suntem asigurați, ca și ocolul în jurul Sinelui. Deși toate aceste drumuri sunt conținute în Sine, Ribhu Gîtâ spune relativ la aceasta: «Eu rămân fix, în timp ce universuri nenumărate, care se înalță în mentalul meu sub formă de concepte, se rotesc în mine. Această meditație este drumul ( pradakshina) suprem».“ 6. „Materia primordială este reprezentată de cercul [s.n.] care învăluie existentele (mawjudat) la modulabsolut, fără nici o restricție. El cuprinde toate realitățile cognoscibile existente, inexistente și
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
care a dat-o culturii organizaționale, Schein consideră că aceasta este un fenomen care există pe mai multe niveluri. El sugerează că există o concretizare a culturii în elemente exterioare individului, dar asociate organizației și în elemente ce țin de mentalul individual, dar ca numitor comun al organizației. Astfel, în cadrul unei organizații pot exista două niveluri de concretizare a culturii: A. nivelul vizibil, concretizat prin: • produsele fizice: clădiri, sedii, automobile, mobilierul birourilor, uniforma, alte accesorii ale personalului, reprezentând elemente cu manifestare
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
hierofaniilor telurice. Pământul era unitatea, temeiul la toate. Chiar și oamenii erau creațiile lui, iar mamele jucau rolul de gazdă privind intrarea festivă a copiilor în lume. Un real sentiment de filiație cosmică și de devoțiune mistică pentru pământ domina mentalul social al acelor comunități sociale premoderne. Cu timpul, acest metafizic sentiment s-a camuflat sub chipul unor structuri agrare, practici vânătorești sau sub cel al unor subtile ritualuri sacrificiale. Pământului i se aduceau ca ofrande ființe umane pentru a le
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
Eliade. În sfârșit, un ultim sens al sărbătorii de astăzi ar fi cel cultural. Ridicat cu trupul la cer în celebrul "car de foc,, Sfântul Ilie a devenit stăpânul ploilor. Și astăzi manipulează dezinvolt, cu aprobare divină, toate fenomenele meteorologice. Mentalul social tradițional românesc mai păstrează încă amintirea puterilor acestui proroc din Tesba sub forma unor credințe populare și superstiții. Sfântului Ilie i se asociază alți specialiști necanonici ai sacrului, cum ar fi solomonarii și paparudele. Personal nu pot decât să
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
și portretul robot al pelerinului român contemporan : vârsta, sexul, mediul de rezidență, nivelul studiilor, starea matrimonială, motivația profundă a pelegrinării etc. În urma cercetării de teren s-ar putea obține și informații referitoare la imaginea reală a Bisericii Ortodoxe Române în mentalul social al celor prezenți la acest sacru ritual. Am afla și explicații privind resorturile și gradele contagiunii religioase prezente în cuprinsul marilor pelerinaje din România. Tot asfel vom putea verifica și gradul de adevăr al supoziției referitoare la pelerinajul religios
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
de pedeapsa lui Dumnezeu, dar și conștiința vie a faptului că viața noastră nu este fixată maladiv în ea însăși. Depinde de altceva care o depășește și împlinește deopotrivă. De Dumnezeu. Un asemenea tip de frică ar trebui să domine mentalul social sănătos al oricărei seminții așezate. Or, asemenea frici nu apar în sondajul CURS din toamna anului 2009. Din fericire, ele sunt prezente din plin în mentalul social actual. Frica de mustrarea conștiinței și cea de atotputernicia lui Dumnezeu sunt
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
împlinește deopotrivă. De Dumnezeu. Un asemenea tip de frică ar trebui să domine mentalul social sănătos al oricărei seminții așezate. Or, asemenea frici nu apar în sondajul CURS din toamna anului 2009. Din fericire, ele sunt prezente din plin în mentalul social actual. Frica de mustrarea conștiinței și cea de atotputernicia lui Dumnezeu sunt camuflate sub măștile cotidianului. Ele lipsesc azi doar la 3% dintre români. Aceștia sunt neânfricații de serviciu ai unei lumi în agonie. Ferească-ne Dumnezeu de oamenii-fără-de
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
imaginea" lor. Imaginarul este forma în care se așează "povestea lumii", cea care are puterea de a conduce la distrugere sau la o nouă creație. Pe structura lui, datorită unor scheme generatoare, s-au fixat de-a lungul timpului în mentalul colectiv diferite moduri de a gândi existența, de a proiecta lumi posibile, compensatorii față de realitatea insuficientă, de a construi imagini ale identității și ale alterităților reale sau abstracte (inclusiv ficționale). Despre mit, schemă, mentalitate și reprezentare socială, despre narațiune și
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
mentalist", cel al școlii create în jurul revistei franceze Annales, începând cu deceniul al treilea al secolului trecut; astăzi, predominant este modelul sociologic. Mentalitatea este o opinie formată în timp în legătură cu o problemă de interes comun; nu este întotdeauna centrală în mentalul colectiv și nici nu trebuie neapărat să determine atitudini radicale. Are un caracter fluctuant, poate fi latentă sau poate deveni incomodă conjunctural, pentru că ține de registrul prejudecăților; poate să genereze chiar și comportamente discriminatorii. Este, așadar, mult mai apropiată de
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
mai stabili semantic și ușor de definit. Reprezentarea socială nu intră în aceeași "familie" cu noțiunea de mentalitate, cu atât mai mult cu cât ea este generată de un cadru temporal restrâns. Dependentă de context, este mai bine precizată în mentalul colectiv și reflectă mai exact realitatea imediată. Întâlnește problematica mentalităților mai ales în sociologie și în discursul de ordin imagologic și stereotipal. Ambele se regăsesc în imaginarul colectiv, dar nu îl pot echivala terminologic și nici nu au pentru el
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
9, legate și de conceptul de corp celest (divin), întâlnirea între receptarea sensibilă și înțelegere (Vasiliu, Du diaphane 39-61). Pentru imaginar și pentru modul în care el s-a înscris în conștiința colectivă, prin extrapolare de la facultatea mentală individuală la mentalul colectiv, merită subliniat că el operează cu toate cele trei tipuri de imagini (icastică, onirică și iconică), în relație cu cele trei funcții ale imaginației: mimetică, fantezistă și simbolică 10. Pentru că mimēsis un înseamnă însă reproducere pasivă și identică a
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
eficient al simbolului și cu reflexul ordinii sale interioare, care "copiază", precum un reflex natural, și în același timp fixează în memorie structurile și relațiile lumii sociale. Dar imaginarul devine în sine, în chip necesar, o creație colectivă proiectată în mentalul general (de parcă s-ar auto-memora), din cauza distanței în timp dintre obiectul-amintire și obiectul-referință, dar și a faptului că - să-l urmăm pe Plotin (IV 25, 26-29) − nici subiectul care simte nu poate fi același cu subiectul care își amintește senzația
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
et orbi. Fastul ceremonialurilor sale, tot mai complexe, care, în timpul principatului, se transformă în comemorări ale relației dintre genius Augusti și zei (relatio inter divos), determină în cele din urmă o proiecție magnifică a împăratului și a sinelui comunitar în mentalul colectiv (Benoist 346). Nimic nu poate contesta această relație, totul trebuie să o confirme, iar ceea ce nu o onorează (cazuri celebre, precum Nero, Caligula sau Domițian) este sancționat prin damnatio memoriae − un protocol juridic și ceremonial care nu îi dă
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
mult comentată, a corelării problematicii binelui (divin) la Platon cu principiul divinității creștine 31, atunci am putea avea suprapuneri de reprezentări și identificări de termeni, care ar așeza într-o anumită relație de continuitate sistemele politice și reflectările lor în mentalul colectiv, respectiv în imaginar. În termeni de reprezentare, se ridică problema unor posibile corespondențe între: a. triada bine-existent−gândire, sursă pentru imaginație, și triada rolurilor din Politeía: demiurgul (autor al ideii)-meșteșugarul (autor al copiei ideii)−artizanul (autor
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
morala creștină, cea de-a treia valoare a noțiunii grecești de philía (prietenia între oamenii liberi) se restrânge un timp, ca și discursul despre "societate" - se manifestă în mediul monastic bizantin sub forma prieteniei între confrați; revine în mentalul colectiv mai curând odată cu ordinele călugărilor cerșetori, în secolul XIII, în Italia, și cu activitatea lui San Francesco d'Assisi. Propun valorificarea acestei observații și sub un alt unghi: politeía, chiar și în interpretările ei romane, pierde, în
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
și ar îngloba simbolicul, reprezentările ritualului, ale relațiilor sociale, ale relațiilor de putere, dar și fanteziile ludice sau artistice. Aceste observații susțin teoretizarea imaginarului, pentru că, așa cum poate fi el înțeles, este o lume interioară a memoriei, o proiecție ordonată în mentalul colectiv, în baza principiului de unificare și a celui de diferențiere de care dă dovadă "simțul comun" identificat de Aristotel; el enunță (discursivitatea), gândește (raționalitatea) și simte (perceptibilitatea). Senzația, condamnată la Platon, este și la Aristotel o alterare a cunoașterii
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
diferențele fundamentale de mentalitate, cu consecințe majore asupra culturilor și asupra imaginariilor din apusul și din răsăritul continentului, implicit asupra istoriei europene în ansamblu. Imaginarul puterii creștine a depășit, ca amploare și funcție persuasivă eficientă, ceea ce antichitatea a proiectat în mentalul colectiv. Pe de o parte, pentru că s-a reconfigurat în baza unei noi și puternice relații, între teoria puterii (instituționale și spirituale) și credințele comunităților care se confruntau cu o nouă religie, generalizată prin voința împăratului lor roman. Vechea filosofie
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
iulie 1934, semnalează acordul lor asupra necesității unei schimbări a direcției politice, chiar dacă Dimitrov propune o revizie a strategiei de front* unic, lărgită acum și la direcțiile social-democrate*, ceea ce presupune abandonarea „social-fascismului”, în vreme ce Stalin, conștient de ponderea democrației reprezentative în mentalul muncitoresc occidental, rămâne ferm în caracterizarea dată de el social-democraților („niște trădători”) și ar prefera un front unic la bază. Dimitrov nu este numit oficial secretar general decât la Congresul al VII-lea al IC, întrunit în august 1935; el
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]