297 matches
-
Doar G. Fauré, care îl cunoaște mai bine, îl înțelege și consideră că este „o natură muzicală deosebit de influențată de noutate” . Dar Ravel progresează repede și în 1905 era deja un compozitor cunoscut și apreciat pentru piesele sale de tinerețe: Menuetul antic, Habanera, Jocuri de apă, Cvartetul în fa minor și ciclul de lieduri Șeherazada. Urmează o perioadă ce este marcată de admirația tânărului compozitor pentru Chabrier, Debussy și Satie și totodată o perioadă prolifică și importantă în activitatea sa componistică
Introducere și Allegro (Maurice Ravel) () [Corola-website/Science/335527_a_336856]
-
este marcată de o nouă fanfară a cornilor francezi iar energie se acumulează ca la început. În cele din urmă motivul de două note preia ultimele măsuri, încheind partea într-un mod înflăcărat și comic. Partea a doua este un menuet și trio modificat. Mahler înlocuiește menuetul cu un Ländler. Este o structură populară în celelalte simfonii ale lui Mahler precum și în cele ale lui Franz Schubert. O temă principală se repetă de-a lungul întregii părți și capătă energie spre
Simfonia nr. 1 (Mahler) () [Corola-website/Science/328471_a_329800]
-
a cornilor francezi iar energie se acumulează ca la început. În cele din urmă motivul de două note preia ultimele măsuri, încheind partea într-un mod înflăcărat și comic. Partea a doua este un menuet și trio modificat. Mahler înlocuiește menuetul cu un Ländler. Este o structură populară în celelalte simfonii ale lui Mahler precum și în cele ale lui Franz Schubert. O temă principală se repetă de-a lungul întregii părți și capătă energie spre un final agitat. Trio-ul conține
Simfonia nr. 1 (Mahler) () [Corola-website/Science/328471_a_329800]
-
considerat unul dintre cele mai exclusiviste din lume, apoi Bălul de epocă de la Hotel Danieli. La Palazzo "Ca'Zanardi", cu elegantele sale fresce, se poate ascultă muzică de Mozart sau Vivaldi, iar în acompaniamentul instrumentelor antice se poate dansa un menuet sau o gavota, bineînțeles în costume și cu măști de nobili venețieni. La Hotel “Splendid Venice” are loc Ultimo Valzer, asemănător balurilor din secolul al XVIII-lea. “Hotel Monaco” etalează un Carnival Extravaganza. La “Palazzo Dandolo” are loc Cotillion al
Bongiorno, Siora Maschera by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105785_a_107077]
-
Carnavalului de la Rio regăsind în peisaj, atmosfera locului și în școala de samba izvorul unei inspirații căreia i-a plătit tribut și prin titlu, nu doar prin muzica seducătoare. Da, samba a invadat muzica simfonică. Se și cuvine după atâta menuet, bolero, rondo, polcă, gavotă, vals șamd. Allen Ginsberg pe coperta Simfoniei a 6-a de Philip Glass Days and Nights in Rocinha prin Muzica din Days and Nights in Rocinha înaintează și se retrage asemeni fluxului și refluxului, în jurul unei
Philip Glass la 80 de ani și premiera mondială a Simfoniei a 11-a, la Carnegie Hall by DOINA URICARIU din New York () [Corola-website/Journalistic/105802_a_107094]
-
din Concertul nr. 3). De fapt, o versiune mai veche a acestei lucrări se regăsește în Simfonia în Fa, BWV 1046a, versiune din care lipsesc violina piccolo, partea a treia (Allegro) în întregime și Polacca din ultima parte, rămânând numai Menuet - Trio I - Menuet - Trio II - Menuet. De asemenea, partea întâi a concertului apare și ca simfonia cantatei Falsche Welt, dir trau ich nicht, BWV 52, iar partea a treia este folosită în corul de deschidere al Cantatei BWV 207. Reviziile
Concertele brandenburgice () [Corola-website/Science/336318_a_337647]
-
3). De fapt, o versiune mai veche a acestei lucrări se regăsește în Simfonia în Fa, BWV 1046a, versiune din care lipsesc violina piccolo, partea a treia (Allegro) în întregime și Polacca din ultima parte, rămânând numai Menuet - Trio I - Menuet - Trio II - Menuet. De asemenea, partea întâi a concertului apare și ca simfonia cantatei Falsche Welt, dir trau ich nicht, BWV 52, iar partea a treia este folosită în corul de deschidere al Cantatei BWV 207. Reviziile aduse orchestrării și
Concertele brandenburgice () [Corola-website/Science/336318_a_337647]
-
o versiune mai veche a acestei lucrări se regăsește în Simfonia în Fa, BWV 1046a, versiune din care lipsesc violina piccolo, partea a treia (Allegro) în întregime și Polacca din ultima parte, rămânând numai Menuet - Trio I - Menuet - Trio II - Menuet. De asemenea, partea întâi a concertului apare și ca simfonia cantatei Falsche Welt, dir trau ich nicht, BWV 52, iar partea a treia este folosită în corul de deschidere al Cantatei BWV 207. Reviziile aduse orchestrării și a formei totale
Concertele brandenburgice () [Corola-website/Science/336318_a_337647]
-
prin intermediul unei forme Vordersatz-Fortspinnung-Epilog foarte clar structurate, înainte ca ritornello-ul să fie încheiat (în măs. 13) printr-un alt segment Fortspinnung-Epilog. Contrastele din ultima parte a primului concert constau în mare parte din alternări între trio-uri variate și un menuet repetat continuu de către întregul ansamblu. Așadar, menuetul are oarecum rol de ritornello.
Concertele brandenburgice () [Corola-website/Science/336318_a_337647]
-
înainte ca ritornello-ul să fie încheiat (în măs. 13) printr-un alt segment Fortspinnung-Epilog. Contrastele din ultima parte a primului concert constau în mare parte din alternări între trio-uri variate și un menuet repetat continuu de către întregul ansamblu. Așadar, menuetul are oarecum rol de ritornello.
Concertele brandenburgice () [Corola-website/Science/336318_a_337647]
-
întreg parcursul primei părți și mai apoi ecoul acestora în următoarele. Mersul intervalic al celulelor mai poate fi regăsit și în lucrarea sa intitulată "Variațiuni pentru două piane, op.5". Spre sfârșitul părții apar motive ce anticipează tematica părții ulterioare, Menuetul lent. Preludiul împreună cu Menuetul lent constituie o unitate cu toate că prin construcție, cele două par a fi separate. Menuetul lent strecoară în entitatea sa influențe din Cântec de nuntă din Divertismentul rustic a lui Sabin Drăgoi și de asemenea din tema
Suita I pentru orchestră, op. 9 - George Enescu () [Corola-website/Science/336383_a_337712]
-
și mai apoi ecoul acestora în următoarele. Mersul intervalic al celulelor mai poate fi regăsit și în lucrarea sa intitulată "Variațiuni pentru două piane, op.5". Spre sfârșitul părții apar motive ce anticipează tematica părții ulterioare, Menuetul lent. Preludiul împreună cu Menuetul lent constituie o unitate cu toate că prin construcție, cele două par a fi separate. Menuetul lent strecoară în entitatea sa influențe din Cântec de nuntă din Divertismentul rustic a lui Sabin Drăgoi și de asemenea din tema principală din finalul Simfoniei
Suita I pentru orchestră, op. 9 - George Enescu () [Corola-website/Science/336383_a_337712]
-
regăsit și în lucrarea sa intitulată "Variațiuni pentru două piane, op.5". Spre sfârșitul părții apar motive ce anticipează tematica părții ulterioare, Menuetul lent. Preludiul împreună cu Menuetul lent constituie o unitate cu toate că prin construcție, cele două par a fi separate. Menuetul lent strecoară în entitatea sa influențe din Cântec de nuntă din Divertismentul rustic a lui Sabin Drăgoi și de asemenea din tema principală din finalul Simfoniei în Do de Mihail Jora. Ethosul popular este în această parte nu numai de
Suita I pentru orchestră, op. 9 - George Enescu () [Corola-website/Science/336383_a_337712]
-
moduri majore ce permit unele trepte mobile, spre exemplu coborârea septimei ce ilustrează mai degrabă mixolidicul decât ionicul. Această parte păstrează materialele tematice a primei părți adăugând doar pe cele de anticipație, cele din urmă fiind înrudite cu cele inițial. Menuetul utilizează ca procedeu de construcție acumularea vocilor. Vocile se adaugă progresiv urmând ca spre sfârșitul părții, reintrarea în Do (repriza formei de lied mare), polifonia să surprindă 5 voci, considerând contrabasul liber, iar tema de bază este a viorilor. Astfel
Suita I pentru orchestră, op. 9 - George Enescu () [Corola-website/Science/336383_a_337712]
-
utilizează ca procedeu de construcție acumularea vocilor. Vocile se adaugă progresiv urmând ca spre sfârșitul părții, reintrarea în Do (repriza formei de lied mare), polifonia să surprindă 5 voci, considerând contrabasul liber, iar tema de bază este a viorilor. Astfel menuetul vine ca o replică armonico-polifonică cel puțin egală a Preludiului. Ideea centrală a acestei părți se regăsește în măsurile: Tema este în La bemol major însă aceasta se încheie pe treapta a șasea, strategie specifică folclorului românesc. Procesul elaborării tematice
Suita I pentru orchestră, op. 9 - George Enescu () [Corola-website/Science/336383_a_337712]
-
de Clemént Marot, sau mai bine spus invers, cea din urmă fiind scrisă 6 ani mai târziu după Suita I-a. Elementul β este bazat pe aceleași nuclee ale Preludiului, dar poate fi asemănat și cu alte motive din secțiunea Menuetului lent. În celelalte lucrări Enesciene, umbre ale elementul β se regăsește și în Simfonia I, finalul "Dixtuorului" și "Cvintet op.29". Elementul γ reprezintă un simplu ornament în jurul lui do care va urma a fi dezvoltat ulterior în contextul primei
Suita I pentru orchestră, op. 9 - George Enescu () [Corola-website/Science/336383_a_337712]
-
Andante, Allegro) muzica fiind strălucitoare, elegantă în arcuirea frazelor și aducând în prim-plan personalitatea solistică. Simfonia nr. 95 în do minor, Hob.I:95, scrisă de Joseph Haydn, duce de multe ori cu gândul la stilul mozartian prin forța Menuetului și vigoarea contrapunctică a finalului, aspecte care i-au făcut pe mulți să o considere drept un omagiu adus lui Mozart. Citește și: Corala Symbol a Patriarhiei Române în concerte la Bruxelles și Anvers În perioada studiilor urmate în țară
Concert Orchestra de Cameră Radio, la Sala Radio. Dirijor, Constantin Adrian Grigore by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105943_a_107235]
-
al discursului muzical. Dotați cu un rafinat simț poetic și cu o muzicalitate înnăscută, interpreții au comunicat direct cu publicul, făcându-l părtaș la emoțiile transmise. Am admirat noblețea și sensibilitatea cu care Horia Mihail a expus tema principală a menuetului, preluată în aceeași manieră sinceră și expresivă la vioară, precum și îngemănarea subtilă a sonorității celor două instrumente. În secțiunea mediană (în mi major), remarcabilă prin frumusețea inspirației melodice, artiștii au transmis un evantai bogat de sentimente, care au evocat tristețea
Recital în Piața Ateneului by Carmen MANEA () [Corola-website/Journalistic/83856_a_85181]
-
Haydn are la rândul ei rol în strategia programului gândit pe sonorități puternice, cu forță pe măsura potențialului - parcă fără limită al orchestrei, un mecanism perfect! Ritmică viguroasă, în „asalt”, modulații spectaculoase, percuții exotice, caracter marțial, explozii coloristice, grație de Menuet, nuanțe dramatice, totul clădit în jurul unui umor fin. Nu este Haydn cel mai optimist geniu muzical? Gestualitatea dirijorului creează sinteze geometrice, balansul între pianissime efemere și verticalități sonore: compune și desface expresii. În Dvořák - ritm și ton impecabile (cornii sună
Olandezii...REGALI! by Daniela Caraman Fotea () [Corola-other/Journalistic/83543_a_84868]
-
descifrând în ea substanța personală a lui Enescu, cântând cu dezinvoltură și strălucire Suita nr. 2 pentru orchestră în Do Major, op. 20. Îndrăznesc să afirm chiar mai mult: Alexeev a înțeles caracterul « dansant » al lucrării, fiindcă în Sarabandă, Gigă, Menuet grav, Bourée le-a imprimat un suflu mai dinamic decât se obișnuiește în aceste dansuri vechi, de epocă medieval/ Nikolai Alexeev renascentistă ce se cer mai reținute pentru respectarea stilului sever. Dar, Enescu aflându-se într-o etapă neoclasică de
"Orga" de pe Neva i-a redimensionat pe Enescu ?i Prokofiev by Eugen Vicos () [Corola-other/Journalistic/83544_a_84869]
-
XX, celebra formație a prezentat în deschiderea concertului Suita nr. 1 în Do major op. 9 de George Enescu. După renumitul Preludiu la unison, corect realizat, orchestra a acumulat treptat căldură sufletească, mergând într-o creștere de comunicare expresivă de la Menuet lent către Interludiu și culminând în Final. S-a cântat cu intimitate caldă, cu autentică dăruire, ajungând până la un iureș dezlănțuit la sfârșitul strălucitor al suitei, cu dragoste și respect față de muzica lui George Enescu. Numărul de maximă atractivitate l-
Armonii de final by Lavinia Coman () [Corola-other/Journalistic/83549_a_84874]
-
extraordinari. Seara s-a încheiat cu Simfonia „Praga” în Re major K.V. 504. Lucrarea exprimă bucuria deosebită a lui Mozart de a fi în mijlocul praghezilor care-l iubeau, fiind fericiți să-i primească muzica. Simfonia are trei părți, îi lipsește menuetul, de vreme ce dedicatarii praghezi nu prea agreau acest dans, iar Mozart a dorit cu tot dinadinsul să le fie pe plac. Interpretarea a fost minunată prin spontaneitate, vitalitate și multe alte atribute care compun efectul unui eveniment muzical, rezultând acea stare
Un triumf al calit??ii muzicale by Lavinia Coman () [Corola-other/Journalistic/83598_a_84923]