448 matches
-
spui și mie, sunt foarte curios să știu, ce te-a îndemnat pe dumneata să treci pe hârtie toate aceste... reflecții, să le zicem" (p. 452). Se declanșează, pentru Chiril Merișor, un întreg proces de conștiință a scrisului. Căci Chiril Merișor nu scrie un jurnal oarecare, el este sau ar vrea să fie un scriitor, fără să o spună vreodată direct. E perfect conștient de importanța însemnărilor sale, ca dovadă că le-ar fi dorit trecute în străinătate printr-un italian
Infamiile schimbării by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9400_a_10725]
-
ea reflectă foarte bine condiția ingrată a lui Chiril, posibil a-i rezuma atitudinea, viața și scrisul: "Un exclu pensif sur la patrie", reflecție aparținând lui Victor Hugo. Dacă nu e chiar un surghiunit, adică un revoluționar în exil, Chiril Merișor e un exclus chibzuind în continuare la soarta patriei, în ciuda marginalizării. Securistul îi reproșează sever asumarea acestei devize din Victor Hugo, prin care Chiril Merișor se consideră "un exclus pus pe gânduri, gândindu-se, îndoindu-se, de fapt, de viitorul
Infamiile schimbării by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9400_a_10725]
-
lui Victor Hugo. Dacă nu e chiar un surghiunit, adică un revoluționar în exil, Chiril Merișor e un exclus chibzuind în continuare la soarta patriei, în ciuda marginalizării. Securistul îi reproșează sever asumarea acestei devize din Victor Hugo, prin care Chiril Merișor se consideră "un exclus pus pe gânduri, gândindu-se, îndoindu-se, de fapt, de viitorul patriei lui" (p. 454). Dezbaterea continuă între intelectualul dubitativ Chiril și securistul absolvent de Filosofie, într-un veritabil simpozion, stimulat sau grevat (alternativ), desigur, de
Infamiile schimbării by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9400_a_10725]
-
caricaturi - ceea ce e prea mult și imposibil de suportat) avem destule din literatura anilor '50 și chiar '60. Desigur că astăzi se discută cu totul altfel despre comunism, dar dezbaterea satisface curiozitatea pentru o etapă istoricizată. În jurnalul lui Chiril Merișor, romanul Galeria cu viță sălbatică se confruntă cu propriul proiect ideatic. Prin rechizitoriul de la Securitate al caietului lui Chiril, supus investigației, autorul anticipă, nu fără un amuzament secret, posibila critică ideologică a romanului venită de pe o poziție oficială, depășită însă
Infamiile schimbării by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9400_a_10725]
-
poate plăcea și astăzi. Nicăieri în proza noastră publicată înainte de 1990 nu se arată cu atâta abilitate, desfășurat pe zeci de pagini, modul de a gândi și de a induce frica al urmăritorului, al Supraveghetorului ideologic al societății comuniste. Chiril Merișor trăia cu iluzia că va regăsi, împotriva adversităților, ceea ce e plăcut și profitabil în schimbarea pe care a dorit-o, însă ceea ce e infam în schimbare îl ucide prea devreme. În desfășurarea lui politică și sociologică, descoperim în romanul Galeria
Infamiile schimbării by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9400_a_10725]
-
împotriva adversităților, ceea ce e plăcut și profitabil în schimbarea pe care a dorit-o, însă ceea ce e infam în schimbare îl ucide prea devreme. În desfășurarea lui politică și sociologică, descoperim în romanul Galeria cu viță sălbatică, deodată cu Chiril Merișor și cu celelalte personaje implicate, că există victime și profitori ai schimbării unui regim politic și că mecanismul schimbării este în mai mare măsură odios, infam și nedrept, adică tragic, decât plăcut, fericit, justițiar, adică idilic.
Infamiile schimbării by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9400_a_10725]
-
pe un pinten stâncos al Munților Retezat. Cetatea a fost ridicată de cnezii Cândea din Râu de Mori, la începutul secolului al XIV-lea. În fine, trebuie amintit și Turnul de la Crivadia, care se înalță pe marginea stâncoasă a apei Merișorului și este realizat din piatră de calcar locală. DUȘAN BAISKI Regal de frumusețe montană în Alpii italieni l Locurile de aici au fost preferate de personalități ale Europei Alpii italieni, zona în care se vorbesc patru limbi - italiană, germană, franceză
Agenda2004-2-04-tursit () [Corola-journal/Journalistic/281940_a_283269]
-
00 76. Trifolii fibrini Trifoi de baltă 3,50 25,00 77. Urticae Urzica 1,00 7,00 78. Violae odoratae Viorele 3,00 17,00 79. Vîșci cum stipites Vîsc cu rămurele 1,25 4,00 80. Vitis idaei Merișor 6,00 25,00 81. Vitis viniferae Vită de vie 1,40 6,00 82. Verbasci Lumînărica - 7,00 83. Sambuci nigrae Șoc 1,20 6,00 HERBA IARBĂ 84. Absinthi Pelin 0,50 2,50 85. Adonidis Ruscuța de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127955_a_129284]
-
Saschiu 3,25 10,00 128. Violae species Trei frați pătați galbeni 2,50 18,00 129. Violae tricolaris Trei frați pătați 3,50 25,00 130. Taraxaci c.r. Păpădie cu rădăcina 1,30 10,00 131. Vitis idaei Merișor 2,80 - 132. Urticae dioicae Urzica 0,40 3,20 133. Eupatoriae Cînepă codrului 2,00 11,00 134. Gratiolae Veninarița 1,00 6,00 135. Symphiti Tătăneasa 0,70 7,00 RADIX RĂDĂCINI 136. Aconiți Omag 5,25 28
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127955_a_129284]
-
n-am observat o doamnă care la sfârșitul zilei avea să mă ia cu ea după ce mi-a împachetat hainele, cu ajutorul bucătăresei, într-un sac marinăresc furat din gunoiul din pivniță. Cobor storul în timp ce trenul se apropie și panourile publicitare, merișorul, felinarele și luminile de pe fluviu încep să vibreze iar odaia se subțiază peste întunecimile lipsite de speranță, ajung la pat, cu picioare prudente, ca să nu mă lovesc de vreun colț de mobilă, și culcân-du-mă lângă tine spătarul își schimbă poziția
António Lobo Antunes - Dulci miresme, blânzi morți by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/7462_a_8787]
-
se refere din ce în ce mai des, în discuțiile lui, la Hary Brummer, un bătrân evreu anticar, om de spirit și cu multe relații“. Din această perspectivă, naratorul va reconstitui evenimentele deceniului șase atât documentar, cât, mai ales, prin intermediul conștiinței personajului focal, Chiril Merișor, vizând transformările oamenilor unei generații în structura lor intimă, confruntându-și timpul și ritmul interior cu acela obiectiv, al dimensiunii istorice: confruntarea dintre elementele aparținând celor două categorii - individ și istorie - creează ceea ce se poate numi cazul Chiril Merișor, pe
Constantin Țoiu, o retrospectivă critică by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/3205_a_4530]
-
Chiril Merișor, vizând transformările oamenilor unei generații în structura lor intimă, confruntându-și timpul și ritmul interior cu acela obiectiv, al dimensiunii istorice: confruntarea dintre elementele aparținând celor două categorii - individ și istorie - creează ceea ce se poate numi cazul Chiril Merișor, pe care naratorul îl dezbate prin investigarea și citarea în text, uneori în maniera grefierului, a mai multor puncte de vedere aparținând personajelor cu care Chiril intră în contact. Credincios ideii conform căreia eroul unei cărți se confundă cu autorul
Constantin Țoiu, o retrospectivă critică by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/3205_a_4530]
-
cu naratorul. Naratorul, cronicarul epocii, primește mărturiile lui Chiril, personajul trimis să evolueze direct în timpul istoric; prin intermediul lui Chiril, naratorul urmează destinul și evoluția unei întregi generații din care el însuși face parte. Două sunt pretextele care declanșează cazul Chiril Merișor: verificarea și excluderea din partid în 1950 și pierderea jurnalului intim. Examenul pe care îl susține Chiril în fața comisiei are profunde implicații în evoluția personajului. Excluderea din partid reprezintă punctul de plecare în verificarea propriei conștiințe, a culpabilității prezumtive a
Constantin Țoiu, o retrospectivă critică by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/3205_a_4530]
-
de forțele exterioare, personajul se caută pe sine însuși în zona realității, acolo unde acționează aceste forțe: „O viață de om nu se câștigă decât pe terenul unde ai fost înfrânt odată“. Reperul esențial al spațiului interior, în care Chiril Merișor caută adevărul despre sine, îl constituie interlocutorul; personajul are nevoie de prezența fizică a Celuilalt în care găsește semnele propriei transformări: „El nu putea vorbi normal cu cineva căruia nu-i vedea fața“. Reflex al acestei necesități a interlocutorului, dar
Constantin Țoiu, o retrospectivă critică by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/3205_a_4530]
-
idei („ideea de Merfu“). Găsirea jurnalului, a acestui eșantion de conștiință, provoacă cea de-a doua verificare a lui Chiril. Dacă în 1950 se analizau faptele individului, în 1958 se examinează conștiința lui: între cele două verificări evoluează cazul Chiril Merișor împreună cu întreaga sa generație. Prin intermediul personajelor sale, Constantin Țoiu urmărește problemele, conștiința și lupta unei anume generații: „Pe noi, de pildă, care am trecut de patruzeci de ani, războiul ne-a tăiat în două. Douăzeci de ani înainte, douăzeci de
Constantin Țoiu, o retrospectivă critică by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/3205_a_4530]
-
de ani înainte, douăzeci de ani după. Am făcut un efort să înțelegem de două ori lucrurile și le-am înțeles“. Spiridon, Sandu, Ion Brega, Constanța Cheroiu din romanul Moartea în pădure, Câinele și Râsul din nuvela Trompete după-amiază, Chiril Merișor, Luisa, Reta Mușon din Galeria cu viță sălbatică aparțin aceleiași generații care își leagă existența de o anume epocă istorică parcursă de societate: propoziția „generația este patria în timp“, la care naratorul revine mereu în textul Galeriei, exprimă această legătură
Constantin Țoiu, o retrospectivă critică by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/3205_a_4530]
-
generate de o structură ideologică unitară. Galeria, care reprezintă simbolul central al prozei lui Constantin Țoiu, este etajată pe generații: generația cea mai veche (bunicul, maiorul de roșiori de la 1913), de mijloc (profesorul de rezistența materialelor) și aceea tânără (Chiril Merișor). Galeria, ca loc de întâlnire a povestirilor, descinde din tradiția acelui Han al Ancuței și a fierăriei lui Iocan: spațiu al povestirii la Sadoveanu, al interpretării faptelor la Marin Preda, galeria lui Constantin Țoiu se constituie ca punct de întâlnire
Constantin Țoiu, o retrospectivă critică by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/3205_a_4530]
-
a trăit deceniul șase; prin focalizarea perspectivei narative pe un personaj aparținând generației tinere care află ce s-a petrecut prin vocea celui care a trăit, naratorul își ia distanța necesară față de substanța epică a romanului precedent: obsesiile lui Chiril Merișor și, bănuim doar, ale lui Pavelescu, Udrescu, Buescu, Dăniloiu și ceilalți, devin, în ochii meteorologului stagiar Gigi Cristescu, simple „chestii“. Tot așa, motivul puterii este urmărit acum prin intermediul altor resorturi; puterea administrativă și politică, ipostaziată în primul roman prin comisia
Constantin Țoiu, o retrospectivă critică by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/3205_a_4530]
-
Dăniloiu și ceilalți, devin, în ochii meteorologului stagiar Gigi Cristescu, simple „chestii“. Tot așa, motivul puterii este urmărit acum prin intermediul altor resorturi; puterea administrativă și politică, ipostaziată în primul roman prin comisia care hotărăște excluderea din partid a lui Chiril Merișor, devin aici putere a inteligenței care impune un scenariu de viață celorlalți (Megaclide Pavelescu): presiunea forțelor exterioare, acționând dinspre social, este înlocuită cu ceea ce aș numi presiunea personalității agronomului din Clopeni. Raporturile de putere nu mai privesc, așadar, relația dintre
Constantin Țoiu, o retrospectivă critică by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/3205_a_4530]
-
intelectual într-o epocă nefavorabilă, deceniul 1948-1958. Cauzele nefericirii sale sunt, în mod evident, politice: excluderea din partid în 1950 și ancheta de la Securitate din 1958, un rechizitoriu al ideilor sale cuprinse într-un jurnal dintr-un caiet pierdut. Chiril Merișor nu era un renegat și nici un disident, era un comunist fidel, dar un singular (nu și un singuratic) care credea că-și poate permite să gândească totul pe cont propriu, din moment ce alegerea sa, ca om al stângii, nu suferea nici o
Imaginația morală by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9378_a_10703]
-
ciudat, oricum ar fi, continui să rămâi comunist, ca o datorie contractată pe viață... Nu, nu te scalzi de două ori în apa aceluiași fluviu" (p. 129, în ediția a doua, 1979, din care voi cita și în continuare). Chiril Merișor se definește deci ca un comunist heraclitean (un exemplar ciudat, sortit primul pieirii, în folosul salvării speciei de comunist tipic); nu era, cum s-ar fi cuvenit, un comunist inflexibil, dogmatic. Era un comunist moderat, modest, cu o fire mult
Imaginația morală by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9378_a_10703]
-
devenit politică de stat! exclamă Brummer, făcând o pauză, el însuși întrecut, depășit de iuțeala acestei noi idei a lui inspirate și îndrăznețe" (p. 140). E cea mai importantă lecție de politică și de morală pe care o primește Chiril Merișor, lecție care îi va lămuri (și ne va lămuri și nouă) drama și eșecul lui. Tânărului atât de sensibil și de vulnerabil îi e clar acum că această disponibilitate, o formă de slăbiciune, îl va pierde: "inamicul nostru este ideea
Imaginația morală by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9378_a_10703]
-
atât de sensibil și de vulnerabil îi e clar acum că această disponibilitate, o formă de slăbiciune, îl va pierde: "inamicul nostru este ideea că noi putem fi oricând vinovați de ceva - prezumția de vinovăție..." (p. 140). Eșecul lui Chiril Merișor se trage din faptul că are imaginație morală și știe că poate fi plasată cu prea multă ușurință la originea unui act sau a unui fapt o motivație inventată ce se poate constitui într-o acuzație. De pildă: scrii un
Imaginația morală by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9378_a_10703]
-
credință religioasă poate fi un motiv de mai mare fidelitate față de comunism, înseamnă că tu însuți ești suspect de idealism și misticism și nu meriți să rămâi în rândurile partidului comunist. Verificările din anii ´50 îl cuprind și pe Chiril Merișor și decid excluderea din trei motive: că a revendicat comunismul și de la idealistul Platon, că a folosit la o întrunire tovărășească expresia de origine biblică, în parafrază, "mielul sindical" și că a mâncat semințe în timpul ședințelor. E ridicol ? Nu, e
Imaginația morală by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9378_a_10703]
-
Domnule, repetă Chiril. Sunt un om slab... vreau să vă spun că eu știu că sunt un om slab. Nu știu ce se va întâmpla cu mine... Dar țin să vă declar..." (p. 474). Confesiunea rămâne eliptică, sumbră și amenințătoare. Lui Chiril Merișor nu-i rămâne altceva de făcut decât să se si-nucidă. Dar nu avem aici toată motivația eșecului. De la suspiciune la culpabilitate nu e decât un pas și Chiril Merișor știe că poate fi foarte ușor făcut. Are un sentiment de
Imaginația morală by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9378_a_10703]