19,907 matches
-
să-mi plîng de milă mă gîndesc la doamna Antoaneta Ralian și mă scutur. Dacă domnia sa păstrează o cadență atît de vioaie, eu n-am voie să fac nazuri. Mai ales că în urmă cu cincisprezece ani nu-mi închipuiam meserie mai frumoasă decît aceea de traducător. Între timp ți-a mai trecut, nu-i așa? Nițeluș. Dar tu ai zis-o, nu eu. Ai rostit numele lui Des McHale. E un nume care mie unuia nu-mi spune nimic. Mă
Interviu cu Radu Paraschivescu by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Imaginative/12648_a_13973]
-
de cuvînt, e parolistă și punctuală ca un soldat german la întîlnirea cu tranșeele. Mai simplu spus, muncește și se comportă normal în rîndurile unei populații care privilegiază din ce în ce mai des mutanții. Și mai are ceva Antoaneta Ralian. Ceva rarisim în meserie. E vorba de politețea față de cel care citește după tine. Redactor atîția ani, domnia sa e pe punctul ca, prin ceea ce face, să-i trimită în șomaj pe cei care-i redactează cărțile. Căci ei nu trudesc cu țigara arzîn- du
LAUDATIO - Antoaneta Darian by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Imaginative/12861_a_14186]
-
mașină era vorba, acum însă un autocar în care se îmbarcau scriitorii festivaliști ca să-și clameze vocația undeva, în teritoriu, în fața "maselor largi populare de oameni ai muncii". Am dat să urc și eu în autocar dar dramaturgul local, de meserie activist de partid, George Genoiu, mi-a pus aprig mâna în piept: "Tu ce cauți aici?! Ia dă-te jos imediat! Aici sânt numai scriitori!". Am coborât rușinat că am atentat la imaculatul nume de scriitor, dar nu imediat și
Amintiri despre Florin Mugur și Norman Manea by Horia Gane () [Corola-journal/Imaginative/12682_a_14007]
-
de pe atunci, o alură de bufniță înțeleaptă, sprâncenele puternice parcă erau rama de sus a ochelarilor săi, fruntea, foarte înaltă, urca, în pofida podoabei capilare, fără șansa de a se opri prea curând. Vorbea potolit, aproape în șoaptă. Renunțase deja la "meseria de bază" (inginer) în favoarea literaturii, decizie la care nu se poate încumeta decât cel care crede în vocația sa mai mult decât în sine însuși: "Alegerea nu s-a făcut într-o voioasă jubilare", va scrie el mai târziu. Cred
Amintiri despre Florin Mugur și Norman Manea by Horia Gane () [Corola-journal/Imaginative/12682_a_14007]
-
în subtext, de redobândire a unui prestigiu, existent altă dată, în vremuri normale, al eminenței esteticului. Recuperarea unor nume, dar și a unei condiții privilegiate, sau mai libere, oricum, a demnității unei profesii, a unui statut social “liberal”, în sensul meseriilor medievale, recunoașterea unei “bresle” cu secretele sale profesionale, ierarhiile ei, diferite de cele oficiale, în lumea socialismului omogenizator al diferențelor. Iată lucrarea vreme de multe și agitate decenii a revistei Uniunii Scriitorilor, revistă cu profil ireductibil. Literatura nu trebuie să
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]
-
din trecut, dar o deviare de la însuși tipul feminității. Ideologia egalității s-a dovedit justă până la un punct: femeile s-au arătat destoinice și harnice și chiar creatoare în ordinea intelectuală ca și cea socială. În gând și în exercitarea meseriei femeia își ține foarte onorabil rândul ei alături de bărbați. Dar e un tărâm, unul foarte adânc, mai vechi decât gândul: e substratul reacțiunilor instinctive, pe care le dezvoltă și viața noastră sentimentală; ei bine, aceste adâncuri nu se lasă cucerite
O conferință radiofonică de Alice Voinescu - Orientări în educația femeii by Antonia Mușețeanu () [Corola-journal/Imaginative/13116_a_14441]
-
luni de zile cu elevii, aveam trei clase de copii cuminți (majoritatea fete) pe care-i învățam să scrie românește, erau obedienți și receptivi, mă agasau mai mult colegii, toți agronomi, toți navetiști dinspre Târgoviște, anoști și plafonați, sătui de meseria de profesor (ademeniți de școală mai degrabă ca să evite gospodăriile agricole de stat, corvezile și servituțile activității „de teren”), care-și desfășurau programul între două trenuri, grăbiți să termine mai iute orele, să fugă, făceau o figurație deplorabilă; în recreații
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
săgeți otrăvitoare, își controla Pobeda de la mână și o zbughea la gară, fugea cât îl țineau picioarele de teamă să nu piardă cursa de Târgoviște. Directorul, nervos, schimba cu mine câteva cuvinte ireverențioase referitoare la bovine, rasă a activiștilor de meserie, dădea instrucțiuni portarului de noapte și pleca în sat unde dormea de obicei la o vădană cu care își amăgea singurătățile iar eu mă întindeam pe patul meu sărac, beam un pahar de lapte proaspăt, stingeam lumina - în curte se
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
unde dormea de obicei la o vădană cu care își amăgea singurătățile iar eu mă întindeam pe patul meu sărac, beam un pahar de lapte proaspăt, stingeam lumina - în curte se auzeau hămăituri de câine - și mă gândeam patetic că meseria asta de director nu e pentru mine, că nu sunt apt nici să primesc porunci fără să explodez și nici să dau comenzi, nu eram croit nici să fac sluj și nici să hotărăsc asupra sorții altora - am adormit târziu
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
vorbește tocmai despre noua natură umană a omului periferic/socialist, preocupat prin orice mijloace să-și obțină pacea interioară. În Pas de vals, un fost boxer de performanță, numit pedagog școlar după război, își impune cu grația și eficiența vechii meserii metodele didactice asupra elevilor care îi tulbură, prin simpla lor existență, liniștea: "Izbea sec și precis, fără patimă, dar cu o deosebită eleganță" (în Rebarbor, București, Ileana, 1997, p. 22). Undeva la intersecția epocilor Dej și Ceaușescu (după 1964, cum
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
noul apartament cu o mobilă nouă realizată de faimosul Găietan, fostul iubit al doamnei Leonida, o vestită frumusețe a Capitalei, la ceasul acela. Crima săvîrșită de el stîrnise vîlvă în capitală. Fiind pedepsit cu cîțiva ani de închisoare, învățase o meserie și devensie unul din cei mai de seamă tîmplari de mobilă aleasă. De-abia întoarsă din vacanță la sfîrșitul acelei veri, intrarea în posesia noii mele garnituri de mobilă era un prilej de preocupare. Dincolo de ferestrele noului meu apartament, zăream
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13845_a_15170]
-
Radu Sergiu Ruba CA-NTR-O OGLINDĂ Poet asta-i meserie? Aud că nu e trecută mi-a spus ca șef de gară un prieten nici în registrul meseriilor unde scrie cinstit lăutărește tot ce face un popor ce construiește el nu figurează deci nu există. Cu toate că literatură am mai văzut
Poezie by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Imaginative/14305_a_15630]
-
Radu Sergiu Ruba CA-NTR-O OGLINDĂ Poet asta-i meserie? Aud că nu e trecută mi-a spus ca șef de gară un prieten nici în registrul meseriilor unde scrie cinstit lăutărește tot ce face un popor ce construiește el nu figurează deci nu există. Cu toate că literatură am mai văzut pe unde-am umblat uite bunăoară acu vreo două seri când stăteam pe o terasă la o bere
Poezie by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Imaginative/14305_a_15630]
-
Dar n-am putut citi până la capăt mă împiedicau ale dracului vreo șase-șapte lacrimi nu mai multe. Le-am șters cu mâna în care strângeam cuțitul si am văzut cuvintele necitite oglindindu-se în lamă dar ăla între timp cu meseria lui nemaivăzută dispăruse. ÎN CĂUTAREA PURGATORIULUI Caut dracii și îngerii știu mai bine ce caut o fac cu frenezie răsturnând pietrele scormonind prin tufișuri și mai departe pe sub fustele florăreselor caut nechemând o vreme în ajutor pe nimeni dar tăind
Poezie by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Imaginative/14305_a_15630]
-
la literatură și îi cer să scrie. Romancierii interbelici pe care-i admiră, Blecher, Sebastian, Mateiu Caragiale, Hortensia Papadat-Bengescu și, mai presus de toți, Camil Petrescu, îi dau în vremuri aberante (ultimii ani ai comunismului) reperul unei creații normale, iar meseria de gazetar îi asigură un temei, o face să se simtă un profesionist al scrisului. Jurnalul este împărțit în capitole, cu titluri-cîrlig, procedeu romanesc sau gazetăresc. Părțile finale, Ave Maria și Viața ca o corectură sînt, practic, două microromane, două
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14359_a_15684]
-
amintesc acele rânduri de Jurnal în care Eugen Ionescu se surprindea în fața oglinzii arborând "surâsul imbecil" al paternelului, își făcuse, totuși, studiile universitare la Paris, unde-și luase diploma în Drept, bunicul patern fusese director al Școlii de Arte și Meserii din Iași. Linia maternă a scriitorului a ridicat cele mai spinoase probleme, datele concrete lipsind o vreme și mai existând și propria versiune lacunară a scriitorului, numind o ascendență franceză. În realitate, mama lui Eugen Ionescu, Tereza, născută Ipcar, aparținea
La umbra arborilor genealogici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/14427_a_15752]
-
Emil Brumaru Încerc, i-am spus răspicat, să-mi fac meseria. Nu te holba, scuză-mă, scuză-mă, așa uimit la mine, așa trăsnit, scuză-mă, scuză-mă, cu leuca. Ai auzit foarte bine: me-se-ria! Urechea ți-e fină, cu pavilionul larg, vorace; înregistrează aiuritor, introduce orice în cutia cu surprize
Fluturii au meserie (Scuză-mă, scuză-mă...) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14674_a_15999]
-
clipit, si e iarnă umbră șterge cearcănele bucuriei pe-obrajii încinși mai poți zgâria magice semne că pe-o bucată de gheață de râsul meu stai gata să te-ntuneci Un singur supliciu Atentă la amănunt, la grimasa, vechea ta meserie ochiul ce plânge sau râde, nu ești prea sigură are tăișul de-otel Și în jur da navală închipuirea cu tineri canini și fără memorie mult mai săracă decât viața ta Nu-i știi pe cei dinainte decât după nume
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/14769_a_16094]
-
nu a renunțat! Și pentru asta îl respect. Doamne, cât îl respect! Badea: Când am vrut să fim martori activi, ne-a transmis că e războiul lui, iar noi suntem jurnaliști și treaba noastră e să ne batem joc de meserie, să o compromitem iremediabil. Gâdea: Și să-l pupăm în cur. Badea: Ceea ce și facem, căci i-am respectat mereu punctul de vedere. Doamne, cât îl mai pupăm în cur! Gâdea: Când am fost atacați de criză, ne-a apărat
Cum vorbesc Badea și Gâdea la telefon by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21267_a_22592]
-
cur! Gâdea: Când am fost atacați de criză, ne-a apărat, ne-a dat salariile la timp. În timp ce posturile TV au căzut unul după altul, noi am rămas în picioare și ne-am putut șterge în continuare la cur cu meseria de jurnalist. Badea: Pare greu de crezut, dar am zâmbit mult în ultimii ani. La fiecare atac de la ora 6, am zâmbit și am mers mai departe. Râd, uneori, și când m-apucă din senin să mă dau cu capul
Cum vorbesc Badea și Gâdea la telefon by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21267_a_22592]
-
simplu eul și își pierd mințile. Pierd legătura cu realitatea. Li se pare că lumea începe și se termină cu ei, că sunt cei mai competenți, cei mai deștepți, cei mai tari exponenți ai rasei umane ever. Sau măcar ai meseriei pe care-o au. Și nu ezită să le comunice asta, cu maximă mârlănie, celor din jur. Nici să se descheie la pantaloni și să facă pipi pe oameni care-s cam cu 100 de clase peste ei nu ezită
Despre suferinzii de cultul propriei personalităţi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21292_a_22617]
-
cinste. Vei putea să decazi în cele de jos, în rând cu fiarele; vei putea, prin hotărârea spiritului tău, să renaști în cele de sus, ce sunt divine.“ Cei care hăcuie câini pe străzile Bucureștiului și hingherii care-și fac meseria cu exces de zel nu sunt cu nimic superiori câinilor agresivi, și unii și ceilalți nu fac decât să sporească numărul de fiare din jungla care ajunsese deja Bucureștiul. Mi-e rușine că fac parte din aceeași specie cu ei
Eutanasierea câinilor și demnitatea omului by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82388_a_83713]
-
strânsul gunoaielor. Oricum, Dragoș nu e fraier. Deloc. Este foarte important să faci voluntariat. În America este foarte bine văzut de către angajatori și la fel și în europa. @ cezar eu cred că tu esti fraier. Felicitări dragoș că duci această meserie la alt nivel. Felicitări pentru că ai ales să te duci la SMURD ca voluntar. Sper exemplul tău să-l ia tot mai mulți, La mulți ani Puțini pot rezista în așa un mediu de stresant. Să vezi zilnic cum mor
„Voluntar de profesie”, ediţia despre SMURD by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82540_a_83865]
-
împreună cum se confecționează lumânări și cum se leaga cărțile, în cadrul Atelierului Dizab-Rom. Atelierul protejat Dizab-Rom este primul de acest fel din județul Argeș, venind în ajutorul copiilor și tinerilor cu dizabilități prin oferirea de cursuri de specializare profesională în meseria de confecționer lumânări și legător manual poligraf. În această ediție l-am cunoscut și pe Costin Anghel, jurnalist freelance și voluntarul de profesie al Fundației Vodafone, care lucrează acum pentru promovarea activității Fundației HAND-ROM. Emisiunea s-a difuzat ieri noapte
Un zâmbet pentru copiii cu dizabilităţi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82550_a_83875]
-
a părăsi țara am lucrat 8 ani ca profesor de educație specială. Nu pot decât să spun că au fost cei mai frumoși ani ai mei. Îmi voi aminti toată viața cu mult drag de acea perioadă. Dacă nu faci meseria asta cu sufletul, daca nu esti lângă copii, daca nu ii înțelegi, nu ai nicio șansă să ai succes. În acest caz, succesul se măsoară în dragostea pe care copiii ți-o dau. Și e fantastică! Mă bucur mult când
Un zâmbet pentru copiii cu dizabilităţi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82550_a_83875]