6,144 matches
-
granița între științele formale și științele factuale, empirice, sau „Școală de la Viena”), fructele ei s-au împlinit și se savurează peste ocean. Se găsesc în empirismul logic, în semiotica și, chiar, în poezie. Ele au apărut ca reacție la indeciziile metafizice și că nevoie a spiritului de căutare a adevărurilor necesare în lumea empirica. La o privire atentă, nu cu acest context rezonează cuvintele poetei Sylvia Plath: „Cred că poezia mea izvoraște direct din experiența senzorială și emoțională; trebuie însă să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
aceea nimeni, în secolul XX, nu a contribuit mai mult la răspîndirea ei în lume ca solitarul retras la cabana din Todtnauberg. Creîndu-și un jargon obscur, dificil și adesea intraductibil, un jargon în fața căruia spiritele analitice tresar oripilate iar cele metafizice vibrează la unison, Heidegger a dat limbii sale aura inițiatică a unui dialect sibilinic. Și, de aceea, nici un alt filozof nu este citit astăzi cu o conștiință mai clară a misterului pe care cuvintele lui promit a-l dezvălui. Heidegger
Unicat editorial by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10602_a_11927]
-
precum Axion, Psalmus, Sextuplum, Invocatio, Cantos, Deisis (Rugăciune), Litanii la plinirea vremii reprezintă tot atâtea chintesențe ale unor asemenea simbioze. de Ștefan Niculescu impresionează prin simplitate și grandoare; prin rigoarea, substanța și frumusețea scriiturii contrapunctice, modal-bizantine și eterofonice, prin spațialitatea metafizică, prin varietatea nuanțelor țesăturii corale, reliefând veșnica pendulare a ființei între certitudine și incertitudine, între interogație, implorare și revelație... Odihnește-te Mântuitorule (partea I, "corespunzătoare oarecum catolicului Requiem aeternam"), pune în mișcare materia (marea compactă de voci, strigându-și rugăciunea
Un recviem românesc by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/10625_a_11950]
-
o, de ce/ n-am eu putere, înțeleptule: să elimin această băutură/ scîrbavnică, ura -/ ura de tine însuți, lipicioasă, numai miere, pufnind pe nas și pe urechi,/ care mă răstignește fără motiv... aici te înșeli,// te răstignește din/ motive bine determinate, metafizice" (Nervi șEști ca o carte, predestinatăț). Așa încît orizontul apare întunecat în toate direcțiile. Particularitatea acestei dezolări totale ne-o oferă obiectivarea imaginii sale, obținută prin fluxul energic al fanteziei care proiectează un epos al decăderii cosmice, un soi de
Realul fictiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10640_a_11965]
-
cu seamă la începuturile d-sale, Liviu Ioan Stoiciu se juca cu o mitologie hibridă a "Cantonului 248", amestec de figuri ale Olimpului și eroi ai mediului semirural care-i ofereau chipurile lor pitorești ori numai fruste, "nebărbieriți, trandafirii, reprezentări/ metafizice ale muncitorilor", care "ieșeau, în pantaloni de/ doc, din cazarmă, cu noaptea în cap, la treabă", încărcînd "căruciorul (unul pe două roate, descentrat), cu/ materiale CFR, pentru întreținere" (Nebărbieriți trandafirii). Ulterior, autorul Poemului animal aplică delirului d-sale povestit în
Realul fictiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10640_a_11965]
-
să perfecționez frunză/ Să storc marea din bobul de nisip/Să fac din ființă mea o zburătoare cu chip (...)/Degeaba vrei să perfecționezi lucrurile și chiar pe tine/...” (poemul „La infinit”). Despre „Ființă”, oricum ai da-o, fie științific, fie metafizic, fie filosofic, în general (chiar și în abordarea materialist dialectica), greu de vorbit! În istoria gândirii omenirii, doar doi înțelepți s-au încumetat să rostească, nu întâmplător, cuvantul și să spună câte ceva despre el. Primul, Parmenide născut la Elea, la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
cel dintâi temei Ce-ntrece transcendență”. Da, continuarea propusă de autorul nostru, aici în ipostaza de Hyperion, se demonstrează a fi un exercitiu liric contemplativ, tulburător, autoevaluator. Spiritul eminescian a ales, în cele din urmă, condeierul cunoscător practicant al învățăturii metafizice. Fiindcă, în spațiul această prin care murirea devine nemurire, apare întotdeauna un personaj care are menirea de a face din absolut (relativ, în viziunea dumnezeiasca) un reper existențial fundamental (geniul, în viziunea telurica). „Da, pe pamant apare-un ins, O
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Festivalul literar „Mihai Eminescu”, ediția a XX-a, 2011. 3. Primele studii eminescologice le-a integrat sub titlul de „Filozofia culturii”: Spațiul poetic eminescian (1982), Prezentul etern eminescian (1989), Spiritul hyperionic sau sublimul eminescian (2003), Libertatea metafizica eminesciana (2005), Deșchideri metafizice în lirica eminesciana (2007), Eminescu sau dincolo de absolut (antologie, 2010). 4. Garabet Ibrăileanu, Studii literare, Ed. Junimea, Iași, 1986, p. 103. 5. Inimitabilul vers iambic de 7-8 silabe al Luceafărului. 6. George Popa descoperă în Luceafărul patru spații, însă doar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
granița între științele formale și științele factuale, empirice, sau „Școală de la Viena”), fructele ei s-au împlinit și se savurează peste ocean. Se găsesc în empirismul logic, în semiotica și, chiar, în poezie. Ele au apărut ca reacție la indeciziile metafizice și că nevoie a spiritului de căutare a adevărurilor necesare în lumea empirica. La o privire atentă, nu cu acest context rezonează cuvintele poetei Sylvia Plath: „Cred că poezia mea izvoraște direct din experiența senzorială și emoțională; trebuie însă să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Totuși, citit alegoric, pasajul depune mărturie asupra bunătății lui Hristos, care primește „sufletul înnegrit” și-i restaurează frumusețea prin alăturarea de El (τῇ πρòς ἑαυτὸν κοινωνία καλὴν ἀπεργάζεται). După Sfântul Grigorie, mântuirea sufletului urmează purificării de păcat. Dar starea negativă, metafizică sau spirituală de întunecare presupune faptul că frumusețea sufletului reclamă iluminarea sau strălucirea. Concepând mântuirea ca procesul de „transformare în lumină”, el transformă întunecarea într-o calitate rea, atât pe plan spiritual, cât și fizic. Însă, așa cum am văzut, el
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
noi. Mai grav, refuzase orice fel de implicare în tulburea lume de după 1990. Era, după criteriile confrontaționalismului, un ,expirat". Aș vrea să mi se arate, însă, o pagină, o singură pagină a oricărui alt ,așteptat" care să aibă vibrato-ul metafizic, forța de penetrare și splendoarea artistică a oricăreia din cărțile sale, de la Gogol sau Fantasticul banalității, la Scene din romanul literaturii, Reflecții asupra spiritului creator, Calea de acces sau Fragmente de timp. În aceeași ordine de idei, șirul de emisiuni
Laurii ofiliți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10007_a_11332]
-
în timp el suferă modificări de comportament și schimbări de optică radicale. Desenul său denotativ, sociologizant și vag etnografic, își descoperă lent propriile sale capacități, schim-bîndu-și interesul și tensiunile în funcție de orientarea in-teresului și a gîndirii artistului către spațiul religios și metafizic. Creator al școlii noastre de grafică, el și-a mîntuit la maturitate și spre bătrînețe toate excesele și cochetăriile cu regimul comunist, altminteri explicabile istoric și psihologic, printr-o riguroasă și profundă activitate artistică și pedagogică.
O sintagmă abuzivă: realismul socialist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10002_a_11327]
-
pofta de mîncare". Ori: ,Ultimul care a încercat să readucă gîndirea pe făgașul normalității și să se dezbare de Ťlimbajul filosoficť a fost Nietzsche, dar ideile nu se ridicau la nivelul vervei lui literare (...), rămînînd grevate de un iremediabil kitsch metafizic". De la acest masacru se salvează doar Heidegger și - mai încape îndoială? - Noica, în legătură cu care e instituit un protecționism deplasat, un fel de ,poliție" ce sancționează drastic orice abatere de la totala aprobare. Comentariul lui S. Damian e dominat de stupefacție: ,E
Protocronismul proteic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10013_a_11338]
-
ușurință grafomană cu care danezul își îneca ideile într-un ocean de frazeologie asfixiantă, ci la unghiul de vedere din care danezul, scriind despre ironie, își prezintă, capitol cu capitol, ideile predilecte. Unghiul acesta nu e unul moral, ci unul metafizic, cu alte cuvinte ironia merită atenție în ochii danezului numai în măsura în care, departe de a fi o atitudine morală privitoare la semeni, ea este de la bun început o atitudine metafizică față de întreaga lume. Așadar, nu ironia aceea banală care trădează umoarea
Deliciile ironiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10049_a_11374]
-
capitol, ideile predilecte. Unghiul acesta nu e unul moral, ci unul metafizic, cu alte cuvinte ironia merită atenție în ochii danezului numai în măsura în care, departe de a fi o atitudine morală privitoare la semeni, ea este de la bun început o atitudine metafizică față de întreaga lume. Așadar, nu ironia aceea banală care trădează umoarea sarcastică a unui spirit malițios și frustrat, ci starea de spirit a unei ființe superioare pentru care singurul mod de a înfrunta realitatea este tocmai ironia. Înfățișate succint într-
Deliciile ironiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10049_a_11374]
-
Ťa știť politic și social, care nu înseamnă un glotosocietarism, își va desemna predictibilitatea, și în consecință echilibrul între Ťa fiť și Ťa aveať". O splendidă mostră de raționalism(?) care nu poate fi întrecută decât de micul fragment de antropologie metafizică datorat aceluiași gânditor (?): "Conștiința ne este de fiecare dată rodul posteriorului, iar în fond profunzimea personalității fiecăruia, la un moment dat, se desprinde exogen-selectiv de bunul personal, devenind un fel de stare a ansamblului socio-patrimonial". Adânci vorbe, strașnic filosof. Mai
Clasicii decerebrării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10067_a_11392]
-
de dramatism, filmele prezentate își păstrează pînă la capăt statutul lor artistic. Ele reconstruiesc lumea preluîndu-i mesajele, redefinesc omul dezvăluindu-i măreția sau dezvăluindu-i stocul de animalitate, rediscută statutul imaginii, al limbajului, al tehnologiei etc., simultan cu recuperarea anvelopei metafizice a existenței și cu rediscutarea orizontului nostru simbolic. Iar faptul că, pentru o noapte, laboratorul acestei noi formule de cercetare și de comunicare artistică s-a mutat din lumea largă la Teatrul din Baia Mare spune un lucru fundamental: nu există
Muzeul Florean, un bilanț la sfîrșitul lui 2006 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10027_a_11352]
-
experiență: mai întâi ies la lumină, la loc deschis; după mulți ani constată că nu era decât gura sacului care se strânge tot mai tare, mai sumbru, în jurul lor. Pentru a-și face totuși iluzii, oamenii caută fericirea, făcând fie metafizică, fie copii. (Jean Paul Sartre) Din tot ce scriseseră acești vechi, faimoși, înțelepți, dalbi dar nu totdeauna albi autori, Peter nu înțelese decât că fericirea nu există. ,E adevărat oare", o întrebă pe bunică, , pe lume nu există fericire?" ,Ba
Wolf Wucherpfennig - Basme moderne by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/10028_a_11353]
-
a sfârșitului, aceasta fiind mai pe larg dezbătută în ultima secțiune a volumului, Cruciada fiului. O evocare a Tatălui văzut de Fiu ca entitate salvatoare în înțeles religios și biblic, dar și transmițătoare a unui cod de putere fizică și metafizică prin care între cei doi se pecetluiește un legământ indestructibil. Mai multe poeme deapănă visul poetului cu Tatăl mort care se întoarce spre Fiu, edificându-se astfel o amplă metaforă a metamorfozei, a transubstanțierii și continuității. Versurile lui Gheorghe Izbășescu
Parfum gotic by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/10117_a_11442]
-
multe poeme deapănă visul poetului cu Tatăl mort care se întoarce spre Fiu, edificându-se astfel o amplă metaforă a metamorfozei, a transubstanțierii și continuității. Versurile lui Gheorghe Izbășescu, fie că e vorba de aventuroase incursiuni spirituale, fie de cantilene metafizice, au un violent parfum gotic și un mesaj profetic nostradamic: "O oglindă de cianură în care să-mi potrivesc/ fapta după cuvânt, un cerc pe dâra copilăriei./ Ca inocența să nu-și întrerupă descântecul/ din căni de cositor,/ oricâte împușcături
Parfum gotic by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/10117_a_11442]
-
teatrului absurd. A publicat versuri de factură simbolistă, proze, romane, eseuri și articole despre teatru, dar a rămas în istoria literaturii în primul rând ca autor al piesei „Regele Ubu“, considerată o satiră a prostiei și grotescului, a tiraniei, tragedie metafizică evidențiind absurditatea condiției umane. Marți, 9 septembrie RECUNOAȘTERE RECIPROCĂ După 45 de ani de conflict, în 1993 au fost semnate scrisorile de recunoaștere reciprocă între Israel și Organizația pentru Eliberarea Palestinei. Israelul a acceptat autoguvernarea palestiniană în Fâșia Gaza și
Agenda2003-36-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281428_a_282757]
-
să vadă atât Oceanul Pacific, cât și Oceanul Atlantic. Vineri, 26 septembrie THOMAS STEARNS ELIOT Acum 115 ani s-a născut poetul, eseistul și dramaturgul de origine americană Thomas Stearns Eliot. Influențat inițial de simboliștii francezi, s-a apropiat apoi de poezia metafizică a poeților elisabetani. Este unul din fondatorii poeziei moderne în limba engleză (prin poemul „Cântecul de dragoste al lui Alfred Prufrock“) și un maestru al eseului critic. În 1949 a primit Premiul Nobel pentru literatură. calendar multiconfesional Biserica Ortodoxă Română
Agenda2003-38-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281483_a_282812]
-
umor, cu o varietate de stiluri, schimbări continue de personaje, medii și planuri, romanul are o construcție solidă și ingenioasă. Pe fundalul istoric al secolului XX, intersectat de cele două mari conflagrații mondiale, romanul pune în discuție problematica morală și metafizică despre sensul vieții și sentimentele etern umane. Agneta Pleijel: Lord Nevermore. Editura Polirom, Iași, 2003. Preț: 249 000 lei. Ghid de stil Ca să nu mai fie neglijați, ca până acum, bărbaților din zilele noastre din România li se oferă un
Agenda2003-28-03-22 () [Corola-journal/Journalistic/281235_a_282564]
-
de Eugen Ionescu Prima premieră din anul 2004 a Teatrului Național Timișoara va ieși la rampă joi, 5 februarie, la ora 19, sub direcția de scenă a regizorului Ioan Ieremia: spectacolul cu piesa „Scaunele“ de Eugen Ionescu. „Între ludic și metafizic, între lumină și întuneric, spectacolul „Scaunele“ plonjează în grotesc, în căutarea unei poezii ontologice și, mai mult decât atât, în căutarea sensului primar al existenței umane“, dezvăluie din intenția spectacolului secretarul literar al T.N.T. , doamna Codruța Popov. Din distribuție fac
Agenda2004-4-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/281976_a_283305]
-
I-II (Ed. Universalia, 490 500 lei); xxx Povești demonice (Ed. Pandora-M, 99 000 lei); Raymond Bloch - Etruscii (Ed. Corint, 99 000 lei); Boris Vian - Voi scuipa pe mormintele voastre (Ed. Humanitas, 110 000 lei); Alexandru Dragomir - Crase banalități metafizice (Ed. Humanitas, 240 000 lei); Arina Avram - Povestiri șocante, povestiri adevărate (Ed. Cronicar, 85 000 lei); xxx Anii ’80 și bucureștenii (Ed. Paideia, 183 120 lei). l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Vă recomandăm lVă recomandăm l Micul Paris
Agenda2004-13-04-timp () [Corola-journal/Journalistic/282244_a_283573]