2,515 matches
-
Mihai Leonte- poetul armoniei și optimismului s-a născut pe 19 ianuarie 1941, comuna Bunești, județul Suceava și este domiciliat în orașul Moldova Nouă. A colaborat la ziarul Timpul din Reșița, Postașul, etc. Dintre volumele publicate amintim: Meditații admise, Apogeul metaforic, Agate magice, Mirajele albastre. Antologii: Spiralele vieții, Drumurile vieții, Freamăt de dor, Mirajele vieții, Izvoarele vieții. Sorin Gârjan s-a născut pe 17 iunie 1962 Anina, studiază la școala generală Moldova Nouă între anii 1969- 1977 și la liceul Industrial
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
Vladimir Tismăneanu urmează să revină, în luna iunie, în România, aceiași indivizi, sau urmașii lor direcți, fac apel la formule identice de intimidare. Dacă în urmă cu cincisprezece ani, "vitejii" de la "România Mare" învăluiau limbajul într-o scabroasă armătură voit metaforică ("șobolanul Volodea", "deratizare"), astăzi lucrurile sunt infinit mai grave. Pe adresa Universității Maryland a fost trimisă o scrisoare expediată din București, pe 9 mai 2007, într-un plic ce are antetul "România Mare", prin care Vladimir Tismăneanu e amenințat, direct
Asasinii printre noi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9577_a_10902]
-
care nu puteam să mă bălăcesc fără să mă cuprindă o mare scârbă de mine" (p. 174). Daniel Drăgan este un excelent povestitor. Fie și numai din lectura citatelor de mai sus atrage atenția un stil limpede, expresiv, fără excese metaforice inutile. Fapt cu atât mai lăudabil cu cât autorul este și semnatarul mai multor volume de versuri. El a învățat însă că rigorile prozei sunt altele și așa cum bine a observat unul dintre comentatorii săi, pe ur-mele recomandării lui Stendhal
Destine în derivă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8032_a_9357]
-
risipite prin Contemporanul, 75 H.P., Punct, Integral, Unu, Urmuz, Meridian între 1922 și 1934, nu supără și nu indispune. O vede și Al. Philippide în prefață, tratînd atitudinea lui Roll față cu crizele facerii noii poezii de bonomie pură, "strălucire metaforică", el fiind, de bună seamă, nu cel care pune focul, ci acela care culege scînteia. Dedicația pe care, pe volumul pe care îl am în față, Roll i-o dă, în '69, confratelui Vasco Popa, vorbește de "versuri de păsări
Materii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7722_a_9047]
-
se reaprinde flacăra credinței estetice inițiate de acesta? Așa sumar, abstract, "scheletic" cum pare unora și la ora actuală, fără să fi elaborat, culmea, nicio "sinteză", Titu Maiorescu reprezintă cea mai pertinentă introducere la critica ulterioară, opulent speculativă ori suculent metaforică, făcînd posibilă în ultimă instanță apariția și evoluția modernismului românesc. Din care pricină nu mică mi-a fost mirarea să întîlnesc scrierea lui Alexandru Dobrescu, aflată azi la ediția a doua, "revăzută", care pune în chestiune semnificația consacrată a predecesorului
Un duel cu aerul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7732_a_9057]
-
certitudine oferi priveliștea cuiva suprins pe când fură ouăle din cuibar. Ce văd în oglindă e imaginea reflectată a cuiva care îmbătrânește și nu pare să-și dea seama. N-am să-mi plictisesc eventualul cititor cu dizertații pompoase despre sensurile metaforice, simbolice, oculte, sexuale ori metafizice ale oglinzii. Vă asigur că l-am citit pe Baltruëaitis, că am parcurs eseurile lui Konrad Lorenz, Mark Pendergrast, Sabine Melchior-Bonnet, că mi-am luat, conștiincios, notițe din enciclopedii și dicționare - ba chiar am scris
Cât de des vă uitați în oglindă? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8203_a_9528]
-
a întrebat cineva când văd România în zona euro și i-am spus: când va trece prima autostradă Carpații, cam atunci. N-ai cum să dezvolți alte zone dacă treci pe serpentine prin Carpați, asta așa, ca să vorbesc un pic metaforic. Bucureștiul poate să intre în zona euro, 2 milioane, cam 2 milioane de locuitori are și o țară baltică, numai că nu poți să-l desprinzi, să-l ridici și să spui, dom'le, nu mai e București și se
Mugur Isărescu, criteriu personal pentru intrarea României în zona euro by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/82110_a_83435]
-
a întrebat cineva când văd România în zona euro și i-am spus: când va trece prima autostradă Carpații, cam atunci. N-ai cum să dezvolți alte zone dacă treci pe serpentine prin Carpați, asta așa, ca să vorbesc un pic metaforic. Bucureștiul poate să intre în zona euro, 2 milioane, cam 2 milioane de locuitori are și o țară baltică, numai că nu poți să-l desprinzi, să-l ridici și să spui, dom'le, nu mai e București și se
Mugur Isărescu, criteriu personal pentru intrarea României în zona euro by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/82109_a_83434]
-
adesea să intre în coliziune, din cauza contradicției logice care se stabilește între ele ("purtînd germenii unei viitoare construcții", P 2005). În afara metaforelor conceptuale, prezente în orice tip de discurs, limbajul politic românesc - în special cel parlamentar - alunecă uneori în acumulări metaforice, pur afective, urmînd modele poetice destul de distonante, nepotrivite cu contextul: "În fiecare iarnă fulgii imaculați care se aștern peste mormintele acestor fii ai neamului se transformă pe obrajii noștri în lacrimi de pioasă aducere-aminte, recunoștință și reculegere" (P 2006); "Orizonturi
Metafore și rime parlamentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9657_a_10982]
-
Lavric Cuvîntul "flatulență" nu trebuie să ne sperie, cu atît mai puțin să ne indigneze. Chiar dacă înțelesul lui descinde din fiziologia aparatului digestiv, unde înseamnă chiar actul firesc de eliminare a gazelor digestive, el poate deopotrivă să numească, prin încărcare metaforică, o formă antisocială de comportament uman: atitudinea eminamente toxică de agresare a persoanelor din preajmă. Ceea ce este straniu este că agresarea nu se face prin forță, ci printr-un repertoriu impresionant de gesturi aparent inofensive, toate culminînd cu iritarea oamenilor
Flatulența socială by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9729_a_11054]
-
și de folosirea termenului pentru a desemna organul sexual feminin, de asemenea înregistrată în studiile mai vechi despre argou (Dragoș 1942). În limbajul familiar, epitetul se poate aplica - bărbaților și femeilor deopotrivă - pentru două trăsături care fac parte din prototipul metaforic al maimuței: urîțenia și imitația (sensuri cuprinse în dicționarul de argou al lui G. Volceanov, ediția a II-a, 2006). Legătura dintre maimuță și beție ar putea fi explicată prin ideea de reducere la starea de animalitate sau prin imaginea
Maimuță by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9750_a_11075]
-
dintre Micul Prinț și cel numit Omul. Ei, și nu doar ei, populează universul (microuniversul...) în care o ființă sau alta, care n-au avut parte de afecțiune, suferă de singurătate. Prietenia, solidaritatea, iubirea sunt tot atâtea leacuri în această metaforică lume întrezărită prin limpedea, întrebătoarea căutătură a unui copil. Așadar, toate-s vechi și nouă toate... Povești s-au spus, se spun, se vor mai spune. Unele, grație unui demers precum acela al lui Constantin Paiu, vor avea poate șansa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
doamnei Georgescu și să privim în același timp chipul acestui copil, ca să știm cui îi aparține Vișinel. Nu credeți că există în aceste afirmații ceva care trebuie tălmăcit, fără a apela la raționamente sofisticate? Parte din asistență salută această divagație metaforică, socotind-o ca fiind în măsură să aducă un plus de lumină în dezbateri. Apoi, avocatul Jan Mocanu, după o scurtă pauză, continuă: - Dacă completul de judecată mai are rezerve privind adevărul spuselor noastre, vă rugăm, domnule președinte, să fixați
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
Corpul meu durere era umbra întunecată a sinelui fals, care se temea de lumina conșțiinței, am încercat mulți ani să lupt cu corpul durere, așa cum ne luptăm cu întunericul, apelând la c=te-o luminiță. Am să fac o comparație metaforică: „Un tip vrea să plece cu mașina la o întâlnire și știa că toate cheile le lasă mereu pe masa din sufragerie, dar lumina s-a întrerupt brusc și el a scăpat cheile pe jos în casă. Le-a căutat
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
De aici ies parcă texte la două mâini, dintre care nici una nu aparține, însă, poetei. Interesant e faptul că, lăsând în urmă o limbă și căpătând destul de repede o anume imprecizie a sintagmelor, Codrescu părăsește - spre binele lui - și codul metaforic ori aluziv al literaturii române din anii aceia. Căci, să nu uităm, suntem în 1966, an de grație al generației lui Nichita Stănescu și Marin Sorescu. Femeia neagră a unui culcuș de hoți e, totuși, net diferită de uzanțele epocii
Cherchez la femme by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9157_a_10482]
-
unii numeau iepure, alții numeau rață. Cam În felul următor: rață, iepure De altfel, psihologii au observat de mai multă vreme că percepția e condiționată de reprezentare, iar unul dintre ei recunoaște deschis că „o imagine nu exprimă decît proprietățile metaforice la care face referire“ (Goodman), așa Încît orice reprezentare nu este decît ipoteză de interpretare și atribuire de sens. De unde rezultă fără nici o dificultate că reprezentarea este, În definitiv, o funcție a imaginarului, astfel Încît oamenii aud sau văd efectiv
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
astral numit HIRANYA LOKA. Oricum, părea să știe anumite lucruri pe care nu le-ar putea ști decît unul care a murit. Pentru a fi mai convingător, soldatul scoase din buzunarul vestonului un aparat de vizualizare a ectoplasmei, cu imagini metaforice dintr-o maternitate unde, pe mai multe paturi puse la rînd, niște femei Însărcinate se pregăteau să dea naștere vieții veșnice, și totuși nu nășteau decît un fel de pisici. Dintr-un motiv de neînțeles, În timp ce-i vorbea despre funcția
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
purcei plutind În jurul său. Mă rog, asta era imaginea pe care voia s-o creeze. Evident, nu puteam nici să mă Îndoiesc de el; nefiind un domn, nu aveam Încă exeperiențe personale ca reper. Pe lângă asta, vorbea mereu În termeni metaforici - de parcă n-ar fi avut cum să spună lucrurilor pe nume, oricât ar fi dorit. Atitudinea asta mă Înfuria, și când Îl presam, Anton Îmi spunea doar atât: — Cine știe, cine știe. Ca de obicei, fără intonația interogativă. În doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
clișee. Asta e greșeala pe care voi, tinerii, o faceți mereu când vine vorba de astfel de lucruri. Uneori, întreaga voastră viziune asupra domeniului sexual pare o tentativă de a submina Masivul Central ginecologic. Tu te referi la un penis metaforic. Eu vorbesc despre unul cât se poate de real, dobitocule, iar „futut“ e cuvântul-cheie aici, pentru că eu mă refer la o sculă cu care să poți fute. Vorbesc despre o bucată țeapănă de țesut spongios, bine irigat, cu o cupolă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
nu atinge problematica „non-finitului“ în arta și în literatură, care este altceva. Mai bine-zis, aici nu este vorba de „non-finit“, ci de „finitul întrerupt“, de „finitul al cărui sfârșit este ascuns sau ilizibil“, fie în sens literal, fie în sens metaforic. (Mi se pare că undeva spun: „trăim într-o lume de povestiri care încep și nu se sfârșesc“.) 2) E, oare, adevărat că aceste incipit-uri se întrerup? Unii critici (vezi Luce d’Eramo, Manifestul, 16 septembrie), și unii cititori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
la întâmplare de către autor, ci din contra, cel mai adesea el reprezintă rodul unei îndelungate căutări. Multe titluri ale unor opere literare au o bogată încărcătură simbolistică și obligă la cercetarea atentă a textului literar. În caz contrar, semnificațiile lor metaforice și simbolice vor rămâne ascunse, sau numai parțial descifrate. Titlul operei se află în legătură directă cu tema acesteia, cu mesajul și viziunea artistică a scriitorului, cu structura și compoziția ei; c) stabilirea genului și a speciei literare căreia aparține
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
o să mă-ngrop” dau dimensiuni cosmice acestei realități. Cu toate că este vorba de o veche și acceptată lege a naturii, poetului îi este ,,inima de lacrimi plină”... Asemenea lui Eminescu, însă cu sens diametral opus, Coșbuc apelează și el la semnificațiile metaforice ale mării. Dar dacă pentru Luceafăr ,,al mării aspru cânt” geme de patimi, în concepția lui Coșbuc liniștea și pacea de sus își prelungesc virtuțile și dincolo sub glie și sub cruce: ,,Natură, în mormântul meu, E totul cald, că
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
afla dintr-o carte? Ce cărți frumoase și interesante ați citit voi? Ce părere aveți despre autorii lor? c) alcătuirea planului compoziției (împreună cu elevii). Cu ajutorul întrebărilor puse de învățător, elevii își ordonează ideile planului. Rezultă următorul plan de idei: Definiții metaforice ale cărții. Definiții date cărții de către autori. Importanța cărții în viața noastră. Lectura - mijloc eficient de culturalizare. Gânduri frumoase despre cărțile citite. Importanța cărții pentru viață. Se stabilește împreună cu elevii titlul compunerii. Elevii propun mai multe titluri, iar învățătorul îl
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
tot o experiență de viață ca și proverbul, fiind în realitate o metaforă. Autorul ei anonim, ca în toate producțiile folclorice, a pornit de la constatarea repetată a faptelor din lumea înconjurătoare și rezultatul observațiilor sale l-a formulat astfel. Sensul metaforic al zicalei a apărut ulterior, la un vorbitor cu talent poetic, care a aplicat zicala nu celor prescriși în ea, ci unui om cu veleități similare. Sprijinul pe care îl acordă zicătoarea unei compoziții este, ca și în cazul proverbului
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
poate întreține. La pomană mănâncă pe săturate, căci nu-l oprește nimeni, dimpotrivă, gazda îl îndeamnă să nu se jeneze. Autorul anonim al acestei zicale a pornit de la constatarea repetată a faptului că vrabia preferă mălaiul, iar calicul, praznicul. Sensul metaforic al zicalei a apărut însă ulterior, când, un vorbitor cu talent poetic, a aplicat-o nu vrăbiei și nici cerșetorului, ci unui cunoscut al său, doritor să obțină anumite lucruri, dar rămas numai cu dorința pe care nu o poate
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]