283 matches
-
și termenii noi îl reprezintă necesitatea exprimării cât mai exacte a ideilor (o caracteristică comună științelor exacte, numită rigoare). Rigoarea este necesară pentru a evita teoremele false, generate de interpretări greșite. Trebuie subliniat faptul că există și un limbaj matematic (metalimbaj) ce descrie matematica însăși. Acest limbaj este logica. Carl Friedrich Gauss, el însuși cunoscut ca „prinț al matematicii”, numea matematica „regină a științelor”. În latină - "Regina Scientiarum", în germană - "Königin der Wissenschaften". Ambele expresii sunt legate de cuvântul „știință” care
Matematică () [Corola-website/Science/296537_a_297866]
-
1984), secț. III, e lingvistică, p. 73 79. 10. Natură semiotica a raporturilor dintre dialectica și retorica la Aurelius Augustinus, în vol. Petru Ioan (ed.), Filosofia și problematică lumii contemporane, Iași, 1986, p. 105 114. 11. Asupra distincției limbaj obiect/ metalimbaj în lucrările lui Augustin De dialectica și De magistro, în ANLL, XXXI (1986 1987), A lingvistică, p. 9 21. 12. Semnificație, desemnare, denotare, în AUI (serie nouă), secț. III, B filosofie, tom. XXIII (1987), p. 93 94. 13. Despre traducere
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
Iași, 27 29 mai 1984. 6. Natură semiotica a raporturilor între dialectica și retorica în concepția lui Augustin, comunicare prezentată la al IV lea Colocviu Național de Lingvistică, Poetica, Stilistica, Iași, 14 16 iunie 1985. 7. Asupra distincției limbaj obiect/ metalimbaj în De dialectica lui Augustin, comunicare prezentată la Sesiunea anuală a Centrului de Lingvistică, Istorie Literară și Folclor, Iași, 25 26 iunie 1985. 8. Limbaj obiect/metalimbaj în dialogul augustinian De Magistro, comunicare prezentată la Sesiunea Națională a Societății de
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
Lingvistică, Poetica, Stilistica, Iași, 14 16 iunie 1985. 7. Asupra distincției limbaj obiect/ metalimbaj în De dialectica lui Augustin, comunicare prezentată la Sesiunea anuală a Centrului de Lingvistică, Istorie Literară și Folclor, Iași, 25 26 iunie 1985. 8. Limbaj obiect/metalimbaj în dialogul augustinian De Magistro, comunicare prezentată la Sesiunea Națională a Societății de Studii Clasice din România, Timișoara, 19 30 octombrie 1985. 9. Propuneri pentru o abordare contrastiv comparativa a unui cîmp semantic, comunicare prezentată la Sesiunea anuală a Centrului
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
Trade Mark Extensible Markup Language (metalimbajul de marcare pentru mărci) este un standard XML deschis pentru domeniul mărcilor și pentru schimbul de informații despre mărci între oficiile de proprietate industrială și partenerii sau utilizatorii acestora. Obiectivul inițial a fost definirea standardului XML pentru schimbul de informații
TM-XML () [Corola-website/Science/308957_a_310286]
-
formă motivată”) și se stabilește între sens și formă potrivit lui Barthes, conferind mitul cu un caracter duplicitar, deoarece motivația provine din reminiscența istorică a semnificantului, deși nu este niciodată totală, ci doar parțială, ceea ce transformă mitul, spre deosebire de limbă, într-un metalimbaj motivat. O altă trăsătură comună a mitului tradițional și a celui modern din punct de vedere al formei, este definirea atât de catre Barthes a mitului modern cât și de Levi-Strauss a mitului tradițional drept limbaj: „Mitul este limbaj, dar un
Mitul semiotic () [Corola-website/Science/313799_a_315128]
-
de avangardă nu se bazează pe ele;<br> a) utilizarea de metode științifice (în mod special algoritmi) pentru generarea și studierea contradicțiilor lucrărilor literare și artistice;<br> b) crearea de lucrări contradictorii, literare și artistice, în spații științifice utilizând simboluri, metalimbaje, matrice, teoreme, leme, etc.» Florentin Smarandache a lansat de-a lungul vremii șase Manifeste Paradoxiste. «Primul dintre ele a apărut în anul 1983, în cartea sa “Le Sens du Non-Sens” (Sensul nonsensului) , un volum de poeme experimentale publicat la “Editions
Paradoxism () [Corola-website/Science/297176_a_298505]
-
este contrară atunci când el este îndepărtat mult de restul palmei, mergând uneori până la atingerea partenerului. Inelele purtate solitar pe degetul mic exprimă dorința acestora de a avea relații și a fi acceptați în diverse grupuri-țintă. Degetele pot fi folosite la metalimbaje (de exemplu: de cei orbi), însă, de regulă, degetele exprimă trăiri și sentimente. În continuare se vor analiza unele combinații. Atingerea dintre degetul mare și cel arătător (apucarea cu precizie) și degetul mic îndepărtat stabilește o legătură cu sunetul tactil
Semnificația degetelor () [Corola-website/Science/329384_a_330713]