1,344 matches
-
fiicele regelui Licomede, astfel încât să nu fie recunoscut și luat să participe la războiul troian. Elena era cea mai frumoasă muritoare, una din fiicele lui Tyndareus, regele Spartei. Mama ei era Leda, cea care după ce a fost sedusă de Zeus, metamorfozat în lebădă, a născut 4 copii: Elena, Clitemnestra, Castor și Pollux. Există însă și variante care susțin că Tyndareus este de fapt tatăl biologic al celor 4 copii sau că mama Elenei nu este Leda ci Nemesis. Elena a avut
Războiul troian () [Corola-website/Science/303827_a_305156]
-
mitic central al narațiunii, în care elementele mitologice din basme pătrund în proza obișnuită. Ca și inginerul Cucoaneș, macrantropul din „Un om mare”, Oana pare a fi urmașa unei rase de uriași care a trăit pe pământ în timpul întâmplărilor biblice, metamorfozată în urma unui blestem. Un alt element mitologic prezent în nuvelă este puterea magică a întineririi biologice pe care o posedă Marina și care va mai apărea în nuvelele „Les trois Grâces” și „Tinerețe fără tinerețe”. Povestirile lui Fărâmă au un
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
A fost redactor-șef la Scânteia tineretului și la revista lunară Tânărul leninist, precum și membru al Biroului CC al UTC, în perioada în care, prim-secretar era Ion Iliescu, de care a fost foarte apropiat. După 1990, Florescu s-a metamorfozat în activist al formațiunii conduse de Ilie Verdeț, Tudor Mohora și Adrian Păunescu, PSM. S-a pretins om de stânga, dar în realitate a fost un campion a ceea ce eu numesc barocul fascistocomunist.
Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_209]
-
în care ai reflectat tema muncii și a muncitorului de la primul proiect până în prezent?</b> Da. Dacă, acum zece ani, proiectele mele aveau, în principal, o dimensiune social-performativă, și erau bazate pe interacțiunea directă cu un anumit mediu social, acum „metamorfozez” aceleași teme în forme artistice diferite, de la instalații fotografice la filme documentare sau experimentale. Cât de apropiate sunt acțiunile artistice pe care le propui de viața cotidiană a muncitorilor, de lumea lor și de orizontul lor de așteptare? Ți se
„Am făcut gem în Barcelona din căpşunile culese de căpşunarii noştri” () [Corola-website/Science/295668_a_296997]
-
pe temelia unei biserici năruite, care, se pare că, fusese durată în timpul domniei lui Radu I (cca. 1377-cca. 1383), din care nu ar mai fi "rămas decât o cruce de piatră, marcând locul altarului" susține un profesor de lb. română, metamorfozat după decembrie 1989 în gazetar și apoi muzeograf la Muzeul de Biologie umană Ploiești . Numai că, iată, istoria crucii din curtea bisericii din Jercălăi (și ea monument memorial) este cu totul alta... Crucea este durată în granit (cu inscripție slavonă
Monumente istorice ale orașului Urlați () [Corola-website/Science/313827_a_315156]
-
dinainte) este axilar. Brotăceii sunt lipsiți de organe de acuplație și fecundația la ei este externă. Ponta este depusă noaptea, în decurs de câteva ore, și constă din grămezi mici de ouă. Larvele, care înoată tot atât de rapid ca peștii, se metamorfozează în iulie-august. După perioada de reproducere, brotăceii se îndepărtează de apă, urcându-se pe stuf, apoi trec în pădure, pe arbori și arbuști.
Brotăcel () [Corola-website/Science/334901_a_336230]
-
24 aprilie 1434. Actualmente, actul este păstrat în Arhivele Centrale de Stat din Varșovia, într-o secțiune dedicată Moldovei. Teritoriul comunei Ibănești aparține din punct de vedere geologic de Platformă Moldoveneasca. Aceasta este alcătuită dintr-un soclu puternic cutat și metamorfozat de varsta precambiana, si o cuvertura necutata cu structura monoclinala post proterozoica. Cuvertura este alcătuită dintr-o succesiune de argile și nisipuri, având intercalate orizonturi de calcar . Cuaternarul este reprezentat prin depozitele aluviale, întâlnite în lunca râului Ibana. Relieful poate
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
Foresta Română, Nautica și Cărămida) fuzionează din dorința de performanță formând echipa Foresta Reghin. Rezultatele se văd destul de repede formația ajungând în sferturile de finală ale cupei României în sezonul 1947/1948, însă în 1949 echipa este naționalizată și se metamorfozează într-o nouă echipă condusă de Wajda Janos. Oficial data de înființare a noii echipe este 16 iunie 1949 sub denumirea de Avântul Reghin. Anul 1954 devine cel mai norocos an din istoria echipei fanion a Reghinului care câștigă cu
FCM Avântul Reghin () [Corola-website/Science/308400_a_309729]
-
Și de care să nu mai scap! Dragii mei, sunt convins că nici voi nu leați dus dorul, câtă vreme am încercat să-mi văd de ale mele. ...însă am putut? Nu! Nu câtă vreme cacavelismul se reinventează, renaște, se metamorfozează, din dracul gol pușcă, în îngerul cu chip de om ce disprețuiește zâmbind artistic?! Doar sunt consiliați de profesioniști cu renume! Noi, muritorii, într-o veșnică amorțeală a minții, ne pricepem cum nu se poate mai bine, să punem ,,preț
Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/97_a_199]
-
nu sunt omologe frunzelor plantelor superioare. Frunză propriu-zisă apare la ferigi, iar la spermatofite ea are cea mai evoluata organizare. Funcțiile principale ale frunzei sunt: fotosinteză, transpirația și respirația. Fiind cel mai plastic organ vegetativ al plantei, frunză se poate metamorfoza, adaptându-se pentru îndeplinirea altor funcții: de protecție, de absorbție, de depozitare a substanțelor de rezervă și a apei, de înmulțire vegetativa. O frunză completă este formată din trei părți: limb, pețiol și baza (teaca). a. "Eliptica" - întâlnită la "Fagus
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
-stipelele se transformă în spini (la Robinia pseudacacia). -frunze întregi transformate în cârcei, fotosinteză fiind îndeplinită de stipelele dezvoltate (la Lathyrus sp.); -vârful frunzei transformat în cârcel (la Pisum sativum, Vicia sativa); -pețiolurile transformate în cârcei (la Clematis vitalba); -stipelele metamorfozate în cârcei (la Smilax sp.).
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
de jīn (aproximativ 8 tone) pe care îl poate manevra cu dexteritate și este extrem de rapid, având posibilitatea de a merge pe nori sau de a parcurge 108.000 de Li (54.000 km) dintr-un singur salt. Se poate metamorfoza deasemeni în 72 animale și obiecte diferite, totuși, transformarea în alte forme este dificilă datorită metamorfozei incomplete a cozii sale. Fiind un luptător abil, este capabil să reziste atât celor mai buni luptători din cer cât și unei armate întregi
Regele Maimuță () [Corola-website/Science/335178_a_336507]
-
Kikyo să îl sigileze de Copacul Vremurilor. Giuvaerul Sacru este urmărit de numeroși demoni sau ființe diverse, care își doresc putere din partea acestuia; Stăpâna Miriapod are aspectul unei femei cu partea inferioară a corpului asemănătoare cu un miriapod, însă se metamorfozează complet când înghite Giuvaerul. Demonul-corb Shibugarasu de asemenea suferă transformări fizice în contact cu nestemata fermecată. Demonul lup, Koga, poate atinge viteze mult mai mari datorită fragmentelor de Giuvaer care sunt aflate în picioarele sale. Totodată, are puteri magice asupra
Shikon no Tama () [Corola-website/Science/325927_a_327256]
-
răpus de zeul Seth sau Bastet și de geniile aflate sub comanda lui. În cea de-a cincea oră, Atum și însoțitorii lui ajung în peștera lui Osiris, stăpânul lumii morților. În ce-a de-a douăsprezecea oră Atum se metamorfozează în scarabeu și își schimbă numele în Khepri. Aceasta este ipostaza răsăritului pe care o are soarele, la fel cum Atum, zeul cu cap de berbec, este ipostaza apusului. Mai mult, numele Khepri înseamnă „a deveni”. Acum, Apophis încearcă din
Mitologia Egiptului Antic () [Corola-website/Science/306907_a_308236]
-
vârfurile picioarelor zeiței Nut și se arată în est. Însoțitorii lui nu îl părăsesc, deoarece mai există încă multe pericole pentru soare: furtuni, ploi și Apophis, care la prânz vine să bea apă din fluviul celest. Spre amiază, Khepri se metamorfozează în Ra, zeul cu trup de om și cap de șoim, personificarea soarelui la zenit. Seara, Ra redevine Atum. Astfel, drumul soarelui în mitologia egipteană presupune o permanentă metamorfoză Atum - Khepri - Ra. Alături de zeii pe care se bazează mitologia egipteană
Mitologia Egiptului Antic () [Corola-website/Science/306907_a_308236]
-
existenței în și prin spațiul și timpu-i cosmic.» (CÎn, 162). De fapt, metafora-simbol a lui Grigore Hagiu, "fantastica pădure", după cum se relevă din întregul volum ce poartă acest titlu, nu este altceva decât "cetatea-pădure", desemnând la alți poeți "arheul valahic", metamorfozându-se într-„un fantastic oraș-pădure“: "și deodată / crescu în tot orașul / surda-mpotrivire / întâi veniră trunchiurile mari de brazi / din camioane pe-ntuneric descărcate / pe brațe duse în tăcere-adâncă / și stivuite-aproape de primejdii / să fie la-ndemâna minții agere și
Grigore Hagiu () [Corola-website/Science/310533_a_311862]
-
ateu, [...] toate acestea în perioade diferite ale dezvoltării sale sau, uneori, chiar simultan ». Marthe Robert identifică unele personaje hibrid care simbolizează sentimentul scindării lui Kafka sau căutarea unei noi identități, indefinibile: miel-pisică ("O îngemănare"), om-piatră ("Prometeu"), viu-mort ("Vânătorul Gracchus"), om-animal ("Metamorfoza", "O dare de seamă către o academie" etc.). Gerhard Rieck interpretează toată opera lui Kafka pornind de la scena traumatizantă din copilăria scriitorului, când tatăl l-a scos afară pe balcon ("scena balconului" sau "die Pawlatschenszene"). Rieck inventariază și comentează motive
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
în care personajele principale devin victime ale unui monstruos aparat birocratic ("Procesul", "America", "Colonia penitenciară"), nu reușesc să descifreze sensul propriei existențe civice ("Castelul", "Marele zid chinezesc", "Un medic de țară", "În fața legii") sau asistă neputincioase la dezintegrarea relațiilor interumane ("Metamorfoza", "Verdictul"). Impresia de coșmar și tensiune dramatică este sugerată de invazia absurdului în lumea logicului, abundența fantasticului, a paradoxurilor și a răsturnărilor de situație, precum și de perspectiva naratorului impersonal unită indisolubil de cea a eroului-victimă. Forma predilectă este parabola, o
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
ale lui Kafka sunt bărbați care trăiesc în celibat. În fragmentul "Nefericirea burlacului", Kafka detaliază ce înseamnă o astfel de existență neîmplinită, condamnată ratării: Câțiva protagoniști reflectă, mai mult sau mai puțin, condiția artistului: neputincioasă ("Un doctor de țară"), parazitară ("Metamorfoza"), perfecționistă ("Prima durere"), capabilă de sacrificiul suprem ("Un artist al foamei"), dirijată de o forță viscerală să creeze ("Vizuina"). Multe personaje ale lui Kafka își definesc identitatea prin funcția pe care o ocupă. În "Colonia penitenciară", "Marele zid chinezesc", "Prima
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
poate, de exemplu, să fie însoțită de o identificare, identificarea poate fi combinată cu o luptă directă iar fiecare scenă în dramă este „o luptă în sine”. Privită din această perspectivă mai amplă, până la începutul secolului XX, structura dramatică se metamorfozează în cadrul reperelor aristotelice ale dezvoltării conflictului, acțiunii scenice și personajului. Căci dacă Aristotel consideră că sufletul tragediei este intrigă, personajul fiindu-i secundar, odată cu romantismul și personajul romantic, structura piesei de teatru își schimbă centrul de echilibru. Nu mai avem
Structura textului dramatic () [Corola-website/Science/322438_a_323767]
-
din plin, oferind pagini de un umor autentic al cărui mecanism declanșator este cunoscutul procedeu al "vizualizării" cuvîntului, al "gestualizării" gîndului), începînd cu capitolul XI al romanului, lectura trebuie să treacă în registrul "literei" pentru că Ursul devine Ursu, Vulpea se metamorfozează în d-ra Vulpe, alias Anișoara Iordăchescu, Iepurilă ia în primire atribuțiile poștașului etc.; titlul capitolului în cauză spune totul: "Lumea vrea povești". Iar poveștile se spun prin "litere". Cauza metamorfozei este dragostea care "îl schimbă pe om, îl face animal
Povestea ursului din pădure by Ioan Holban () [Corola-journal/Memoirs/14174_a_15499]
-
că minciună caracterizează personalitatea iar adevărul realitatea, în sensul că personalitatea poate produce afirmații confirmabile sau infirmabile cu privire la realitate, dar reflectarea realității în individ, care este un adevăr, este o distinctă transpunere a unei cantității purtătoare de informații care se metamorfozează "realitate" cu o structură și fenomenalitate distinctă. Astfel, se pot identifica diferite variante ale minciunii, precum ar fi Minciună socială este acea afirmație sau ansamblu de afirmații care declara sau susțin existența unor deosebiri de performanță și calitate umană între
Minciună () [Corola-website/Science/308541_a_309870]
-
prezent în volumul de Proze. Ca operă literară jurnalul capătă valori multiple. Este un alt fel de a face literatură. Aici nu mai există o unitate de ansamblu, iar relația narator, autor, personaj stă sub semnul echivalenței. Eul empiric se metamorfozează într-un eu livresc, estet, iar o dată cu el și realitatea empirică se transformă într-una de hârtie, ea fiind supusă viziunii livresc-subiective a autorului. Cea mai lirică formă de epic este tocmai această „specie" a jurnalului. Demiurgul se creează pe
Matei Iliescu (roman) () [Corola-website/Science/302347_a_303676]
-
să se schimbe, Muriel „salvează ziua”, sau (în unele cazuri) ticălosul pur și simplu renunță voluntar, în favoarea plănuirii altei scheme diabolice. Aproape fiecare eveniment ce i se întâmplă lui Curaj îl face să țipe ca un maniac și să se metamorfozeze (în scop pur informațional) într-un obiect ce înfățișează frica, tristețea, confuzia sau alt sentiment aleatoriu. Totuși, acesta își suprimă frica pentru a o salva pe Muriel. O caracteristică tipică în serial este parodia sau referința la variate filme clasice
Curaj, câinele cel fricos () [Corola-website/Science/311844_a_313173]
-
granitice, și formațiunile vechi, paleozoice și mezozoice, ce alcătuiesc soclul regiunii. În timpul mișcărilor tectonice ample din cretacicul mediu, continuate și desăvârșite în cretacicul superior, acest soclu rigid a fost încălecat de o pânză de acoperire alcătuită din șisturi cristaline puternic metamorfozate în adâncime. În timpul îndelungatei perioade de eroziune care a urmat, aceasta pânză a fost fragmentată și înlăturată în mare parte. Din ea au rămas petice restrânse, ca cel din partea de nord-vest a masivului, la altitudini modeste și cel din vf.
Munții Țarcu () [Corola-website/Science/304877_a_306206]