525 matches
-
Siretului și că măria sa se bate pe dealurile Zăbrăuților! Fără cavalerie! Ce știi de tătari? - Nimic! S-a dus către ei căpitanul Oană cu călărimile spătarului Mihail! Pârcălabul lăsă mai jos făclia pe care o ținea În mâna dreaptă. Pe metereze, străjile Își continuau patrularea. Noaptea era liniștită și senină. Dar stele Începeau să pălească spre Răsărit. 3 iulie 1476, ora 4.30, Ștefănești, Moldova Mâna Erinei era caldă. Surprinzător de caldă, În răcoarea zorilor. Se obișnuise cu ea așa cum, poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
de spahii porniseră spre munți, În căutarea voievodului. Nimeni, nicăieri, nu mai opunea rezistență. Războiul se sfârșise. Sultanul se Îndrepta spre Suceava, unde optzeci de tunuri băteau zidurile zi și noapte, iar ienicerii Își lansau scările de asalt, urcând pe metereze. Oană rămase treaz Întreaga noapte, ascultând poveștile de arme ale războinicilor otomani. La fel rămase Erina, parcă abia Începând să Înțeleagă ce se Întâmplase. Iar ceea ce se Întâmplase nu putea fi adevărat. Moldova nu mai exista. Exista un nou teritoriu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
că Ștefan fusese Înfrânt la Valea Albă și că pribegea, poate, prin păduri, dacă nu cumva o fi trecut granița spre Polonia, că nici un ajutor nu avea să vină de nicăieri. Dar rezistau. Respingeau scările de asalt care ajungeau pe metereze, lansau cu precizie săgeți care făcuseră ca apropierea de ziduri să fie, pentru mulți ieniceri, un act de sinucidere, erau Întotdeauna acolo unde turcii păreau a fi reușit să facă o breșă. Se Încercaseră infiltrări de noapte, atacuri de zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
desființat aproape toată artileria turcească! Tunarii au fost instruiți de maestrul Francisco! - Cetatea Hârlăului? - Rezistă! - Tighina? - Rezistă! - Hotinul? - Rezistă! - Cetatea Orhei? - Pârcălabul Vlaicu și fiul său, Duma, se bat la creneluri ca niște apucați! Nimeni n-a putut trece de metereze! - Cetatea Albă? - Rezistă, doamne! Pârcălabul Gherman a aruncat ulei fierbinte și smoală topită peste trupele de ieniceri! Arcașii lui au reușit să oprească toate asalturile! - Dumnezeule... murmură Ștefan, privindu-l pe Alexandru. Daniel Sihastrul avea dreptate! Poporul țării ăsteia n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
de călăreți pe care Îi conducea. Cuvântul „Moldova” umplu dealurile și pluti peste păduri, aruncat Înapoi de ecou. Îl auzeau turcii, Îl auzeau răzeșii care intrau În dispozitiv de apărare În spatele voievodului, Îl auzeau, poate, oștenii care luptau departe, pe meterezele Cetății de Scaun. Iar apoi urmă infernul. Achingii se năpustiră spre moldoveni, ieșind cu miile din partea de sud a pădurii. Erau mulți. Nebănuit de mulți. Călăreau ridicați În șei, rotind iataganele deasupra capului. Brusc, se despărțiră În două limbi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
nici moartea. Achingiii. - Uluk bei, cu două mii de achingii, să ucidă mongolii lui Amir Baian și să continue atacul spre Ștefan!! Acum!!! La semnalul generalului Mihaloglu, achingii porniră. Soarele Începu ușor să coboare peste dealurile Ilișeștilor. În depărtare, se bănuiau meterezele asediate ale Cetății de Scaun. Victoria lui Mahomed era aproape. * Mongolii rămaseră Îngenuncheați În jurul lui Amir. Nici unul nu Închisese ochii celui plecat spre Eternul Cer Albastru. Legea veche spunea că, dacă cel care plecase avea un frate de sânge, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
a dezordinii. Sau, mai exact, aceste orașe nu au o formă abstractă globală. Străzile, aleile și pasajele se intersectează În diverse unghiuri, iar densitatea lor trimite cu gândul la complexitatea unor procese organice. În orașele medievale, unde era nevoie de metereze și, eventual, de șanțuri de apărare, mai există azi ruine ale unor ziduri interioare Încercuite de altele exterioare, imagine asemănătoare cercurilor de creștere ale arborilor. Acest tipar e ilustrat de o reprezentare a orașului Bruges datând aproximativ din 1500 (figura
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
a fost oprit de artilerie și de arcașii lui Ștefan. Și, în fine, cea de-a treia fază, în care sultanul s-a simțit obligat să-și conducă el însuși trupele la atac, în timpul căruia s-a dat lupta pe metereze și în tabăra românilor până la căderea serii. Am reprodus amănuntele în legătură cu desfășurarea bătăliei, pentru că numai așa ne putem da seama de amploarea ei, de valoarea militară a oamenilor lui Ștefan. Domnul a pierdut lupta de la Războieni, dar această bătălie n-
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ar fi obținut succesul descris de Wapowski, firesc era ca ei să-i fi despresurat pe tovarășii lor aflați în dificultate și să le fi deschis drumul ca să treacă prin pădure. Același cronicar ne spune însă că: „Polonii, ghemuiți în meterezul de care, speriați și fricoși, neliniștiți fiind de lupta până acum îndoielnică și de rezultatul nehotărât al războiului, deschizându-se repede o poartă, începură să se împrăștie care pe unde-l ducea soarta, părăsind câteva care cu calabalăcul”. Cei aflați
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care, speriați și fricoși, neliniștiți fiind de lupta până acum îndoielnică și de rezultatul nehotărât al războiului, deschizându-se repede o poartă, începură să se împrăștie care pe unde-l ducea soarta, părăsind câteva care cu calabalăcul”. Cei aflați după meterezul de care n-au fost despresurați, ci au reușit să spargă cercul într-un anumit loc și să fugă prin poarta creată, cum îi spune cronicarul „e o fugă în dezordine a unor oameni demoralizați de ceea ce pățiseră până atunci
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Științifică și Enciclopedică, București, 1984, vol. I, p. 723. 127 Theodor Mommsen, Istoria Romană, Editura Științifică și Enciclopedică, vol. II, București, 1987, p. 214. 128 Jacques Le Goff descrie în mod clar și în cuvinte memorabile economia romană: ,,Înlăuntrul acestor metereze (zidurile Imperiului Roman n.n.) el (Imperiul Roman n.n.) exploatează fără să creeze, nu aflăm nici o inovație tehnică de la epoca elenistică încolo; o economie alimentată din jaf, cu mână de lucru servilă pusă la dispoziție de războaiele victorioase și cu metalele
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
omul nostru cu banii artistici. MECENA (cu supărare): Eu sunt Veritabilul gol goluț, pentru că scot la lumina societății posibilitățile artistice stătute... sunt important pentru asigurarea posibilului. PIANISTA: Așa-i, când se trimit spre a fi date numele unor lucruri, atunci meterezele sunt deja construite. Victimele se îngroapă și dorm singure cu sfințenia de oțel a jurmântului sfânt. Făptașii fierb în clocot la Pol, în gheața veșnică. CÂNTĂREAȚA (se așază în fața compozitorului): Grasă și jegoasă am fost cât am fost să fiu
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
existenței, libertatea, umorul și aventura; astăzi probabil că am căuta doar nevroza. N-aș fi scris-o nici azi dacă n-aș fi fost încurajat constant de îndemnurile lui H.-R. Patapievici, începând cu una dintre magicele seri când dărâmam meterezele de cărți ale librăriei Strand. Tot el a găzduit-o, în serial, în admirabila revistă pe care o conduce, Idei în dialog. Dac-aș fi fost eu însumi un personaj dintr-o carte de-a lui Raymond Chandler, aș fi
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
e radical diferită de aceea insinuantă, calculată, primejdioasă a surorii mai mari. Ambele progenituri ale generalului par să trăiască doar pentru a-și satisface, rapid și fără rezistență, capriciile. Protejate de banii tatălui, ele ies la atac ca din spatele unor metereze lubrice de cinism și aroganță. Văzându-se respinse, renunță fulgerător la aerul de superioritate și proferează inimaginabile injurii, neezitând să-i aplice „vinovatului” pedeapsa capitală. „Sângele stricat” al familiei gâlgâie cu atât mai atroce cu cât mândria de cuceritoare irezistibile
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Ulici), formula cuprinzând implicit o judecată defavorabilă imitatorului: „Prea mult aur, prea multe candele/ uneori/ simt vidul bizantin prin toți porii/ plutesc printre hărți balistice/ și-n loc să cânt cu glasul fumegos/ „Kyrye, Kyrye, Eleyson!”/ cu voce aspră număr meterezele/ și garnizoanele/ și umbra mea încoifată împinge seara în fântâni”. Referințele predilecte (protoistoria traco-getică, Zamolxe - „Fie că Zamolxe a fost vreun om/ sau vreo divinitate/ fie că el a ascultat de magia mușcatelor/ ori de cea gospodărească a vinului roșu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288335_a_289664]
-
fi fost neputincioase împotriva acelorași gesturi milenare de adorație și distrugere în aceleași puncte sensibile. Loviturile de ciocan date în Egiptul Superior de coptul monofizit din secolul al V-lea în ochii, mâinile și picioarele lui Horus sau Osiris, pe meterezele templului de la Edfu, își găsesc răsunetul în loviturile hughenoților peste mâinile și ochii madonelor și sfintelor de lemn sau ipsos, la mijlocul umanistului nostru secol al XVI-lea. Iar loviturile de târnăcop ale sanculotului ateu din anul II* în medalioanele lui
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
și tardiv, ca a numi "opere de artă" o ofrandă sau un ex-voto dintr-o capelă, obiecte funcționale și utilitare în ochii credincioșilor. Sau ca a considera demne de interes, "meritând un ocol", o biserică, un castel fortificat sau un meterez. În Occident, emanciparea peisajului a avut un avans de trei secole față de cea a "monumentului istoric", construcție intelectuală specifică secolului al XIX-lea. Dacă la Veneția, patria vedutelor, a apărut paesetto (Furtuna lui Giorgione ar justifica de una singură neologismul
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
soluție a stabilității într-un stat unic este aceea a revenirii la organizarea de mici comunități care să se autoconducă; ceea ce, cu timpul, ar duce la conflicte între acele mici comunități; care vor trebui să se apere ridicând între ele metereze și hotare. 3. Desființarea granițelor ar duce, treptat, la dispariția a mii de posturi de demnitari, de angajați ai demnitarilor, de dependenți ai angajaților demnitarilor etc., nemaivorbind că economia subterană ar deveni mult mai subtilă. b) MOTIVE ECONOMICE 1. În lipsa
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
cheilor și defileelor. 8 GEOGRAFIE FIZICĂ • Menționați factorii care au contribuit la formarea reliefului. • Precizați principalele etape de formare a reliefului României. Relief glaciar din Munții Retezat se află dealuri și câmpii, de unde rezultă imaginea unei cetăți naturale uriașe, cu metereze reprezentate de vârfuri și creste ascuțite. Carpații sunt formați din toate tipurile de roci, îmbinate diferit de la un sector la altul, ceea ce dă imaginea unui mozaic petrografic. În Carpați există creste ascuțite la peste 2000 m înălțime, culmi rotunjite și
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Pentru a apăra mai ales intrările cetăților se construiau înaintea porților niște întărituri provizorii făcute din pământ întărit prin legături de nuiele (fașine) precum și prin bârne. Un asemene agger se vede lângă zidurile capitaliei regatului dac. Romanii întrebuințau însă aceste metereze și pentru a închide o cetate dușmană reducându-o prin foame, precum puneau în lucrare catapultele cu care bombardau cetatea. Este probabil că Dacii întrebuințau și alte mijloace de apărare pe lângă catapulte, precum smoală aprinsă și alte materii arzânde, pe
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
dup? un plan ortogonal: Montpazier (1284). Av�nd l?rgime ?i traseu neregulate ?i fiind mai degrab? str�mte, str?zile pleac? din pia?a principal?, care se �ntinde la picioarele palatului comunal sau prim?riei, care are turn cu metereze, simbol al puterii comunale: pia?a Campo, �n Siena, 1297-1310. La Louvain, decorul luxuriant al Prim?riei (1447-1463) este o manifestare a opulen?ei burgheze. �n oră?ele importante, pia?a comercial? este diferit? de cea a prim?riei. Mai
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
amintindu-și că se adresa cuiva ce atinsese deja, în principiu, nedorita destinație. Atâta deschidere a fiecărui por, pliu și orificiu într-o făptură umană îl descumpăni însă iremediabil pe atacator, învățat cu atacul pozițional, prelungit al Marietei și cu meterezele ei bine păzite (deși neumbrite de flamuri trufașe de lenjerie intimă). Între proxim și distant diferența fusese subit erodată; centura lui blondă de salvare devenise acum una cu stihia învolburată. Ceea ce, până mai adineauri, fuseseră mângâieri din partea ei, se transformă
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
an. Cu această unealtă construim case, spargem pietre și Întreprindem numeroase lucrări de acest fel. Dar același fier dă naștere la certuri, lupte și jafuri și-l folosim nu numai În jurul nostru, ci-l trimitem Înaripat și În depărtare, de pe metereze, din mâini puternice, sub formă de săgeți cu pene În coadă. După părerea mea aceasta Înseamnă cea mai ticăloasă viclenie a minții omenești. Căci, pentru ca moarte să-l lovească mai repede pe om, acesta i-a dat fierului aripi și
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
an. Cu această unealtă construim case, spargem pietre și Întreprindem numeroase lucrări de acest fel. Dar același fier dă naștere la certuri, lupte și jafuri și-l folosim nu numai În jurul nostru, ci-l trimitem Înaripat și În depărtare, de pe metereze, din mâini puternice, sub formă de săgeți cu pene În coadă. După părerea mea aceasta Înseamnă cea mai ticăloasă viclenie a minții omenești. Căci, pentru ca moarte să-l lovească mai repede pe om, acesta i-a dat fierului aripi și
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
unei invazii tătărăști, și-a consolidat puterea, primind firman de la Poartă de reînnoirea domniei. Printre alte multe treburi gospodărești, a început să refacă mănăstirile rămase în paragină, printre care și Biserica lui Balica. A împrejmuit o cu un zid cu metereze, i-a adăugat niște curți spațioase pentru Domn și pentru Doamnă și, un parc "să fie de plimbare domnilor" spune cronicarul Ion Neculce. La început, biserica luă numele de Mănăstirea Ghicăi, dar, după toate cele câte i s au făcut
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]