374 matches
-
fi: teoria generală a conexiunilor din spațiul Finsler, conexiuni distinse din spațiile Lagrange și Hamilton, conexiuni finsleriene conforme, aproape simplectice, conform aproape simplectice. În cazul conexiunilor compatibile cu Gstructuri speciale au fost puse în evidență cele mai generale conexiuni Finsler metrice precum și grupul de transformări la care acestea sunt supuse. Au fost determinați invarianți ai grupului de transformări de conexiuni Finsler sau Lagrange, fiind tratate cazurile în care unii din acești invarianți se anulează. Intenționa să determine invarianți ai grupului de
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
A fost înhumat la Cimitirul “Eternitatea”. Dispariția să a însemnat o grea pierdere pentru învățământul superior ieșean. 12 noiembrie 2010 Dr. Georgeta Teodoru Conf. univ. Dr. Viorel Murgescu Lista de lucrări A. Lucrări publicate 1. Spații cu conexiune afina, cu metrica unghiulara. Studii și cercetări St., Academia R.P.R., Filiala Iași, VI, 1-2, 1955, 185-199. 2. Asupra unor invarianți atașați unui tensor în spații cu conexiune afina. Studii și cercetări St., Academia R.P.R., Filiala Iași, VII, 2, 1956, 75-98. 3. Invarianții unui
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
și cercetări St., Academia R.P.R., Filiala Iași, VII, 2, 1956, 75-98. 3. Invarianții unui câmp tensorial în spații cu paralelism absolut. Buletinul Inst. Politehnic Iași, ț. III (VII), 3-4, 1957, 29-36. 4. Observații asupra spațiilor cu torsiune care admit o metrica. Buletinul Inst. Politehnic Iași, ț. III (VII), 3-4, 1957, 29-36. 5. Sur leș espaces à connexion affine, à curbure récurrente. Analele St. Univ. “Al.I. Cuza” Iași, IV, 1, 1958, 67-79. 6. Propriétés conformes des espaces de Riemann généralisés. Buletinul
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
relativă ușurință, pentru a îngloba, în chip armonios, instanțele generatoare de teroare prezente în poezia românească. Acordând o atenție specială codurilor specifice transferului de informații estetice de la literatura de expresie mai mult sau mai puțin naturală la cea disciplinată de metrică și invers, cercetătorul care ar executa o asemenea sarcină și-ar vedea eforturile răsplătite cu prisosință. Chiar și în străinătate, unde exegezele asupra prozei de teroare nu lipsesc, studiile centrate asupra terifiantului poetic sunt destul de puține. Apoi, una dintre cele
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
e transmisibila, oricât de detaliate ar fi preceptele și excelente modelele ei, admite că ea conține, ca oricare alta artă frumoasă, "ceva mecanic", ceva ce poate fi înțeles și folosit pe bază de reguli clare, determinate (cum sunt cele de metrica și de versificație), si care sunt asimilate de artist, în perioada formării sale, tocmai ca o condiție de rodnica exploatare a "dotării naturale", pe care, în acest fel, o și întărește și întregește. Cunoștințe de specialitate preluate, așadar, de la alții
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
o nouă metodă de analiză a versului (versificație/prozodie/metrică). Poezia folclorică nu este decât un pretext, căci rezultatele pe care le comunică pot fi aplicate la poezie în sens general. Pledând pentru superioritatea ritmului în relație cu rima, cu metrica, autorul recurge la mai multe definiții ale ritmului, începând cu Aristotel, Pitagora, Platon, până la românii interbeliici Matyla C. Ghyka și Pius Servien; ne este ignorat contemporanul Henri Meschonnic, autorul unei opere fundamentale, "Critique du Rythme", 1982. În loc de concluzie, să dăm
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
să mai zică ceva. și încă ceva. și încă și încă. Nu același lucru cu alte cuvinte, desigur. Ci lucruri diferite cu vorbe asemănătoare. Ceea ce, fără să fie nociv, e totuși excesiv. Când devine conștient de risc, schimbă palierul (odată cu metrica) și redresează contactul vizual. Artificiul face toți banii. Din ușor ermetică, poezia redevine delicat cotidiană. Ultimul vers de aici e o definiție și o disoluție a materiei poetice înseși: Tocmai citeam chestia asta unde e/ citată scrisoarea lui Marx/ către
Ritmuri pentru antifonările necesare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6640_a_7965]
-
ei înșiși din anii de demult, maeștrii au reintrat în matca discursului elevat, cu un lexic specializat, inclusiv filosofic, revizitînd temele majore: Luzi, Caproni, Zanzotto, Franco Fortini ș.a. Generalizatul vers liber le-a făcut tot mai des loc endecasilabilor din metrica seculară, ba chiar și pretențioasele forme fixe. De data aceasta, ei au fost cei care i-au obligat să se convertească la poetica de spirit ales, pe unii dintre înflăcărații promotori ai transpunerii fruste: Lume dei tuoi misteri, din ‘84
Contra curentului? by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/3930_a_5255]
-
evocativ și oratoric, se apropie. Poezii ca Bunicul meu, Bunica mea, Tatăl meu induc ideea că propriile ascendențe îl obligă să fie un protestatar intransigent; contribuții, șomaj, asistență socială, imigrantă poloneză îngrijitoare de bătrîni ... fac parte din vocabularul lui curent. Metrica și registrul tonal nu se modifică în partea a doua a volumului, cuprinzînd poezii străbătute de un erotism vibrant. Comparațiile pregnante, diseminate în aceeași sau în mai multe poezii, se revendică de la străvechea Cîntare a cîntărilor, dar restul (nu doar
Contra curentului? by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/3930_a_5255]
-
biografie". Poet sau prozator, Cărtărescu își impune, într-un stil absolut unic, sigiliul propriului destin. La Leonid Dimov (un muzical prin definiție) este oarecum la îndemînă să găsim "ritmuri" eminesciene: "La un semn triunghiuri vide / vor sui, ciudat de jos" (metrica și ritmul trohaic sînt aidoma cu acelea din Scrisoarea III, iar dacă desființăm înțelesul cuvintelor ce urmează binecunoscutului "La un semn", murmurînd "deschisă-i calea și se-apropie de cort", putem percepe linia aceluiași suport auditiv). "Farmecul" legănării eminesciene reînvie
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/12068_a_13393]
-
pildă. În același spirit, optînd pentru topica firească a limbii-țintă, fie că porneau de la originalul în limba maternă sau de la cel în mult mai sintetică engleză de adopție, ei au dat pregnanta sensului prin juxtapuneri adecvate sau printr-o dispunere metrica diferită de a originalului: Să nu ne mai gandim./ Maine vom afla din ziare ce s-a intamplat cu adevarat. // Non pensiamoci più. / Coș’è în realtà accaduto lo sapremo domani dai giornali. („Post meridiem”). În „Metamorphosis” terțina devine catren
„Antume... postume“ - Versuri de Nina Cassian în italiană by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/2625_a_3950]
-
al poemului Epigonii, nu înseamnă că Lepturariul... este singurul. Vrem să propunem ipoteza altui izvor, legat de momentul blăjean al biografiei eminesciene, de importanță secundară, nu lipsit de însemnătate totuși. Este vorba de cartea lui Timotei Cipariu, Elemente de poetică, metrică și versificațiune, Blaj, 1860. Lectura manualelor de poetică era una din preferințele lui Eminescu în timpul popasului blăjean; unul din prietenii blăjeni ai poetului își amintește că, prin a doua jumătate a lunii septembrie, "pentru ultima oară când a venit la
Cipariu și Eminescu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/12114_a_13439]
-
-lea, nu numai în ceea ce privește versificația, ci și în dimensiunea axiologică, selecția versurilor fiind reprezentativă și pe planul estetic" (Valeriu Nițu, Traian Vedinaș, Timotei Cipariu, Arhetipuri ale permanenței românești, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1988, p. 107), cartea lui Cipariu, Elemente de poetică, metrică și versificațiune, Blaj, 1860, cu semnătură proprie, cu localizare și datare "M. Eminescu, Blaj 1866" este un al doilea izvor de inspirație al poemului "Epigonii" după Lepturariul... lui Aron Pumnul.
Cipariu și Eminescu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/12114_a_13439]
-
aparține noul produs, autorului sau traducătorului. Dacă există un domeniu în care expresia Traduttore-traditore are acoperire perfectă, acesta nu poate fi altul decât poezia. Este aproape imposibil ca, trecând dintr-o limbă în alta, să se păstreze și semnificația, și metrica, și sonoritatea unui poem. În traducere îți poți face idee despre univeresul liric al unui poet (poți înțelege mai mult în cazul în care miza respectivului cade pe epic sau pe filosofic), dar este aproape imposibil să deduci toate nuanțele
Scrisul ca rugăciune by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9442_a_10767]
-
franceză îi aparține chiar Irinei Mavrodin, care știe mai bine decât oricine care este sensul exact al versurilor sale în limba română și echivalentul lor stilistic în limba franceză. Apoi, așa cum spuneam înainte, miza poeziei Irinei Mavrodin nu cade pe metrică sau pe diverse jocuri de cuvinte și soluții stilistice sofisticate, ci pe idei, expuse cel mai adesea într-un limbaj simplu, direct, aproape apoftegmatic. De aceea, citind echivalentul francez, impresia lectorului este exact aceeași pe care o are la lectura
Scrisul ca rugăciune by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9442_a_10767]
-
implică și sintetizează toate nuanțele creației eminesciene: Luceafărul. În orice caz, după ce s-au discutat probleme de amănunt legate de geneza, tehnica și semnificația îndelungatei elaborări a poemului (Klaus Heitmann despre basmul cules și publicat de Kunisch, Lorenzo Renzi despre metrica Luceafărului, Bruno Mazzoni despre recitirea variantelor etc.), în ultimul deceniu au început să apară și volumele care configurează diversele contribuții ale generației următoare de româniști, foarte variate, în cercetări cu caracter monografic, cum e aceea a Silviei Mattesini, Profilo di
Eminescu în lecturi Contemporane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2408_a_3733]
-
o artă a senzaționalului științific. Există, în bibliografia teoretică a problemei, un text excentric ș...ț considerat adesea cu îngăduință sau recitit și citat numai pentru afirmații punctuale, un text care are îndrăzneala de a numi această vulnerabillitate a metricii: metrica este un construct imaginar, ne învață Henri Meschonnic, în ampla sa Critică a ritmului, ceea ce înseamnă, în primul rând, că metrica este o formă semnificantă, ca orice creație umană. Care nu se poate întâmpla în afara unui orizont de mentalitate. Analiza
Sensuri ale promovării by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9876_a_11201]
-
recitit și citat numai pentru afirmații punctuale, un text care are îndrăzneala de a numi această vulnerabillitate a metricii: metrica este un construct imaginar, ne învață Henri Meschonnic, în ampla sa Critică a ritmului, ceea ce înseamnă, în primul rând, că metrica este o formă semnificantă, ca orice creație umană. Care nu se poate întâmpla în afara unui orizont de mentalitate. Analiza lui Meschonnic nu ajunge, în acest caz, până la teritoriile imaginarului, însă postulate precum acesta încurajează o continuare a reflecției." Tocmai din
Sensuri ale promovării by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9876_a_11201]
-
sumă a cunoștințelor”, „rezultat al bunei educații”, „calitatea bună a sufletului”, „regulă de purtare”, „politețe și bune maniere”, „căutarea eleganței în orice privință”, „educație morală”, „maxime morale” etc., desemnând în zilele noastre toate felurile de proză și poezie, precum și retorica, metrica, biografia, anecdotele, fabulele, epistolele (cf. Carlo-Alfonso Nallino, La Littérature Arabe des origines à l’époque de la dynastie Umayyade, Paris, 1950) e îndeobște însoțit de calificativele „instructiv” sau „distractiv”. Dintre textele de adab instructiv fac parte și prozele lui Ibn al-
Noi traduceri din arabă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/5065_a_6390]
-
Ulise la alunecoasele stimfalide pe care acesta le stoarce, exasperat, din trupurile moloșilor uciși. Evenimentele stagnează pentru că naratorul delegat își împiedică, sistematic, pana de biografiile celorlalți, contrafăcându-le. Detașată din context, delațiunea acestuia cu privire la cei care "au zis că" pare, prin metrică și așezare, un poem, deși există, în Manual bucăți substanțial mai lirice: "Zilele au fost lungi atunci, despuiate de întuneric parcă pentru totdeauna, prăfoase și triste. De undeva, El, cu o privire nesfârșită, înconjurat de îngeri, ne încetinea mersul, odihnindu
Ostaticul istoriei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7539_a_8864]
-
își notează ironic marile lor "angoase". Printre cuvinte se poate citi lipsa de comunicare, temperatura existențială sensibil diferită care desparte drama foarte reală a poetului de cea mai mult sau mai puțin fantezistă a cititorilor de gazete. Încă o dată prin metrică și atmosferă versurile trimit cu gândul la lirica lui George Bacovia. "în bar de amis din lilas e pustiu/ cafeaua-i amară afară-i târziu/ un domn citește ziarul la masă/ iar eu îmi provoc o nouă angoasă// ménace sur
Parisul sufletelor împovărate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9742_a_11067]
-
străzi înghesuite și moi/ îmi bag soarele pe gât/ vara se duce/ mult mai departe/ decât America." (p. 41) În cele doar cincizeci de pagini ale cărții, Mariana Codruț trece în revistă aproape toată istoria poeziei românești, de la versurile în metrică populară până la poemul filozofic și satira social-politică, pentru a sublinia o situație veche și ea de când poezia: singurătatea artistului, imposibilitatea biologică a omului de a fi fericit. Este o concluzie tristă de care, inevitabil, ne izbim cu toții mai devreme sau
Drumul spre sine by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9560_a_10885]
-
dintre toate geometriile posibile, geometria euclidiană oferă «în prima aproximație» cel mai bun model pentru «spațiul fizic». Fundamentarea noțiunii de spațiu fizic avea să fie dată de teoria relativității generale, prin modele geometrice mult mai generale de spații riemanniene cu metrică hiperbolică“ - se subliniază în același articol publicat de prestigioasa revistă editată de Academia Română. În perioada cât a stat la Timișoara, în intervalul 1823-1826, János Bolyai a elaborat și o schiță sistematică a geometriei neeuclidiene pe care a intitulat-o „Teoria
Agenda2003-2-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280575_a_281904]
-
conștiinciosului editor D. Vatamaniuc, Ťoda cea mai frumoasă închinată de poet patrieiť. Mai subtilă e tentativa de a le întineri a lui Caius Dobrescu: O călărire în zori ar transfigura o relație erotică, iar De-aș avea... ar mima doar metrica folclorică, fiind în fond o expresie a sentimentelor galante nu ale poporului, ci ale clasei mijlocii de la 1860 - 1870. Argumentelor criticului li se poate retorca ușor că relația erotică de care vorbește e o banală imagine romantică a cuplului călare
Câteva sentințe (V) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7402_a_8727]
-
facilă, câteva poezii sunt simple prostioare fără pretenții (de genul: ,Făzănița-i de friptură,/ mândra de țucat în gură.// Viața mea-i de umplutură./ Mândra, de țucat în gură."), un fel de copilărire poetică, după aceea imaginară. Tiparul popular, în metrică și vocabular, întărește impresia că avem aici o pauză de respirație, un interludiu necesar între cele două secvențe dramatice. Fiindcă dorința regresivă a personajului e de fapt îmbibată de suferință, suferința neîmplinirii ei. Exaltările poetului, ca și extravaganțele sale, acoperă
Copilul bătrân by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11539_a_12864]