449 matches
-
Pe direcția acestui acum terminal, cu fiecare ciclu secvențial OS se amplifică în anterioritate, pe un profil oblic dezinent, respectiv un katabasis în întunecimea sau cel al sonorității operei. Aceasta înseamnă că, în plus față de aspectele de: dată-compact, metrizată (articulată), mișcată (viată), muzicalizată (înfrumusețată), OS i se proiectează (în/prin percepția conștiinței) și calitatea de aflat în stadiul posibilității de realizare (împlinire), ca având un orizont ontic. Prin aceasta, OS devine ea însăși mod și model de acordaj, echivalentă unui ton
Aspecte ale rela?iei timp ? oper? by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
la porțile unei scoici adormite în lîna de aur un flamingo de jar între fulgii vorbirii în castitatea de porțelan privirea botează încercările bărcilor de a ajunge în apele urcătoare în focul apos caravane de mucegai în oasele tale - crizanteme mișcate sub pete de sînge lupte se dau nopțile devin albe confesiuni tu ești purtat de raze în miezuri de aur unde se deschid guri întunecate neon în aripile coapte ale fluturilor licurici levitînd în lămpi vechi sîngele își ridică turnurile
dincolo de porii hârtiei by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15536_a_16861]
-
vomite - bea din bidonul opac urină sau coniac Bătrînul scandează catren după catren într-o franceză pornografică & ornamentală Camera insistă pe unicul corn - i-un mascul tînăr, efeminat - apoi pe ochiul stîng traversat de o lacrimă și părînd încă o dată mișcat. Vis de maimuță Țin în brațe copilul blond, cîrlionțat, paraplegic. Mă veghează ciori. Fratele mai mic al altuia, acela fugise iar eu acceptasem - o vreme - să fac pe fratele surogat. Coada Blănosului s-a vindecat, mă urmează acum peste tot
Poezii by Ștefan Manasia () [Corola-journal/Imaginative/3371_a_4696]
-
inocentă a descoperirii de sine. Culorile calde, catifelate și transparente sînt dominate în registrul superior de boneta roșie care acoperă ca o aură întregul oval al feței, de la frunte pînă la ceafă, iar chipul, surprins într-o frontalitate foarte puțin mișcată, este disputat în egală măsură de lumină și de umbră. Jumătatea stîngă a portretului este învăluită de o umbră caldă, colorată în tonalități roșietice, iar partea dreaptă este supusă unui ecleraj al cărui efect este o paloare ușor translucidă. Asupra
Portretul: artă, filosofie și morală by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15805_a_17130]
-
și consecințele bolii și se abține de la orice fel de speculație, neurmărind nici să câștige compasiunea cititorului, nici să-și autoinducă vreun sentiment, fie el unul de autocompătimire sau vreo falsă speranță: „În timpul zilei pot măcar cere să fiu scărpinat, mișcat, pot cere să beau sau să mi se miște după voie membrele - deoarece nemișcarea forțată timp de mai multe ore nu e doar inconfortabilă din punct e vedere fizic, ci e și aproape intolerabilă din punct de vedere psihologic. Nu
Memorii de dincolo de mormânt (IV) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5281_a_6606]
-
fulgerător viața. În timpul marilor furtuni ar fi fugit, nebun de singurătate, în câmpul gol, căutând trăznetele. Fiecare șuvoi de foc alb care i s-ar fi înfipt în degetele ridicate spre cer i-ar fi iluminat chipul într-o poză mișcată a copilăriei. Lacrimile lui, ca niște fulgi albaștri, ar fi ars iarba, ar fi găurit pietrele. Până la urmă, cred că s-ar fi urcat pe Vârful Omu și ar fi rămas acolo, sperând să slujească de releu pentru toate semnalele
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
citindu-l pe Aureliu Goci într-o prefață la o ediție a sa din Eminescu: interpretează eminescian - dar transcrie textul maiorescian. A doua oară, mult mai interesant, în cazul interpretărilor lui Caius Dobrescu: ajunge adesea la sensuri eminesciene pe texte mișcate rău de editori (de câteva ori chiar declară că nu înțelege sau nu se înțelege textul... fiind vorba, desigur, de o ediție, nu de textul stabilit de el însuși). Este ciudat cum sensul eminescian se impune, uneori, împotriva schingiuirii lui
Eminescu și virgula by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/6785_a_8110]
-
Candide. Privind, într-o toropeală, lumea de jos, care pare frumoasă. Deși nimic concret nu încape în ea, așa cum o arată versurile. Doar un joc de lumini pe vise, vise care țintesc foarte sus, nimerind înșelătoarele umbre ale unui soare mișcat. Constrîns, poate, ca toți cei din al doilea cerc al complicatei ordini poetice, la parodie, Virgil Huzum nu se dezice de tot nici în acest al treilea volum, de tinerețe deja coaptă. Teme care nu sînt numaidecît ale lui, ci
Sus pe cer by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7235_a_8560]
-
ca proporție și densitate. Aspectele cadențiale ale primei mișcări au fost extrem de elaborate și au plasat acest concert în perimetrul cu adevărat romantic, departe însă de orice ar contraveni bunului gust, iar finalul s-a desfășurat într-un tempo deosebit de mișcat, potrivit calităților sale tehnice. Aclamațiile la scenă deschisă au fost răsplătite cu dramatica Allemanda din Sonata a IV pentru vioară solo de Ysaÿe și cu celebrul Andante din Sonata a II-a de Bach, ultima fiind cântată în cheia stilului
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
îi vor schimba percepția lucrurilor. În primul rînd, realizează că fundamentul religios al naturii Juliei e mai puternic decît credea, existînd suspiciunea că niciodată ea nu se va putea împăca, pe termen lung, cu ateismul lui funciar. Apoi, eroul pare mișcat - pentru prima dată în viață - de un ritual catolic, cu implicații transcendente. Este vorba despre reacceptarea credinței de către lordul Marchmain, în ultima clipă a vieții, după ce refuzase cu înverșunare toată existența, chiar și în săptămînile de agonie ce preced momentul
Epifaniile unui ateu by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7532_a_8857]
-
sunt reunite măreția regilor și sacralitatea zeilor. GENERALUL: Anunțăm lumii întregi că anul acesta s-au săvârșit în țară minuni peste minuni. Pe fața pământului au apărut animale și plante nemaivăzute. Deschiși au fost ochii orbilor și destupate urechile surzilor. Mișcate picioarele ologilor au fost. Morții cei dragi au înviat. Vânturile dojenite s-au domolit, iar marea cea turbată, de-a fost certată, s-a liniștit. Bucatele și vinul s-au înmulțit. Păsările au clocit ouă de două ori, iar liliacul
FOTOGRAFUL MAJESTĂȚII SALE (ULTIMUL ÎMPĂRAT) by Valentin Nicolau () [Corola-journal/Journalistic/16377_a_17702]
-
referea, dar în prefața cărții Wichner ține să-l contrazică: „Prostia noastră de atunci ne-a învățat totuși să nu privim literatura și scrisul ca pe o meserie, ci ca pe un mod de acțiune: să te lași atins și mișcat, să miști și tu la rândul tău ca prin ceea ce faci să poți atinge și pe alții, dacă nu chiar să-i pui în mișcare.” De atins au fost chiar ei atinși: Securitatea i-a arestat pe Wagner, Ortinau, Totok
„În fața realității” by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/3124_a_4449]
-
numărul din 5-6 august al ziarului Cronica Română, Grid Modorcea face tot ce-i stă în putință pentru a obține ceva, cît de cît articulat, în sprijinul pseudolucrărilor lui Brâncuși, de la venerabilul sculptor. Ceea ce obține, însă, este doar un autoportret mișcat, autolaudativ și amnezic, dar și o suită de afirmații insultătoare și abjecte la adresa unor mari oameni de cultură care și-au dedicat întreaga lor viață cercetării și promovării operei lui Constantin Brâncuși. Este vorba, în primul rînd, de cunoscutul istoric
Ce se mai întîmplă cu Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16757_a_18082]
-
și armoniile ies sensibil mai mult din zonele abstracte, sunt conectate la un spațiu tradițional ce nu-mi poate fi indiferent. Menținându-se în același stil de cânt pianistic, ultimul tablou muzical, Dance, se desfășoară, bineânțeles, într-un tempo mai mișcat, balansul ritmic asemănându-se în mod uimitor (fără să deranjeze) cu samba. Și desenul melodic este mai divers, mai colorat (incluzând scări cromatice ascendente), finalizând Suita într-o atmosferă deschisă, luminată. Purtând titlul generic Spontaneous Improvisations, următorul set de creații
CREA?IE ?I DESTIN - IANCY K?R?SSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
direct, odată cu enunțarea temei, la un anumit stil pianistic din istoria jazzului, evocă în mod clar ori discret concepții armonice romantice Liszt, Chopin, Schubert), postromantice (Rahmaninov, Skriabin), impresioniste (Debussy); ritmul este de trei tipuri: foarte puternic, intens swingat în tempo mișcat și mediu, (inclusiv în creațiile free), ad libitum (în special în introduceri și finaluri), total liber în variațiunile din perioada americană; 2. caracterul contrastant prin forța sau finețea tușeului pianistic în creații diferite, ori pe parcursul uneia singure; 3. îmbinarea organică
CREA?IE ?I DESTIN - IANCY K?R?SSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
un copac solitar, mumificat și el. în două ipostaze este invocat Lucian Blaga, prin casa din Lancrăm mai întîi, un fel de tumul vegetal agitat și nocturn, și prin cea din Cluj, geometrică și solară, străjuită și ea de umbra mișcată a unor coroane de copaci. Casa lui Călinescu este o grațioasă alternanță de plin și gol, de rigoare a planului și de transparență a perdelei de vegetație, o conviețuire între severitate, animație și decorativ, iar locuința lui I.L. Caragiale este
Desenul și memoria by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11638_a_12963]
-
dans, Felix Alexa, Diana Ruxandra Ion, Răzvan Vasilescu, Ada Navrot, Cerasela Iosifescu, Alexandru Repan, Dana Dogaru, Valeriu Preda, Ilinca Goia, Alexandru Jitea, Ioana Calotă, Dragoș Bucur și, cu voia dumneavoastră, ultima dar nu cea de pe urmă, care colorează o radiografie mișcată a slăbiciunilor, muzica anilor '30.
Lanțul slăbiciunilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15503_a_16828]
-
Răfuieli poate fi citit și ca un roman polițist în care falsele identități și crimele misterioase apar la tot pasul, dar și ca un roman cu accente de absurd, fantastic, simbolic în care tema dublului este la ordinea zilei, imaginile mișcate îl pun pe cititor în situația de a se întreba mereu dacă ceea ce citește nu reprezintă cumva un vis ori delirul naratorului. Un lucru este cert: claritatea nu este "la qualité maîtresse" a acestui roman. Tot la capitolul reproșuri trebuie
Între două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7179_a_8504]
-
replica o Nedda plină de nuri, tânăra soprană Olga Guriakova - debut în rol - care suplinește un mediu banal cu acute ușoare, luminoase și cu un joc de scenă grațios. Și aici măiestria regizorului a fost vizibilă în scenele de ansamblu, mișcate, cu figuri individualizate, constituite într-un fundal colorat. În altă seară, pe scena Operei din Viena, "Olandezul zburător" cu o distribuție nouă ce întrunea trei debuturi. Un Wagner de tinerețe care conține în germene filozofia, estetica și limbajul sonor al
"Soirées de Vienne" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16899_a_18224]
-
Să fii, așa, nu exact (e aproape cu neputință), nici adecvat, ținînd dinadins să ai dreptate, ci interesant și plăcut. Să-ți desfaci avantajele pe care ți le-a dat cunoștința oamenilor și a faptelor ca pe evantaie chinezești care, mișcate repede, trimit, cu aerul, și chipurile mici, pictate. Așa ajung la noi, consumatorii unui hidromel de istorie mare fermentată cu petite causerie, Alice Voinescu, Mihail Sebastian, Enescu, Noica, Grigore Gafencu... Nume dintr-un jurnal prescurtat, poate mai puțin riguros, prin
Ce a mai rămas din zi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11582_a_12907]
-
fiecărui coleg un portret amplu, de cele mai multe ori, punîndu-se mereu în relație cu celălalt. Nu e ușor să găsești cuvinte pentru a creiona, altfel, chipul unor titani. În fond, acest capitol intitulat Viața, voința, victorie. Portrete subiective este un tablou mișcat al promoției de aur. Aceasta defilare de chipuri și destine de mari figuri ale teatrului nostoru este, la urma urmelor, si un spectacol în care răzbat acorduri de Recquiem. Prea multi n-au așteptat sfîrșitul montării, grăbiți, poate, spre o
Chipuri si destine de aur by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17971_a_19296]
-
și spre miezul nopții ne îndreptam spre gară. Sosea trenul meu. M-au condus amîndoi. Alexa în stînga mea, Țucu în dreapta. M-am simțit apărată. Deși ne-am amintit de multe ori scena, tot de atîtea ori am fost la fel de mișcați ca în noaptea aceea, din gara Lugoj. Niciodată nu ne-am explicat de ce. Și niciodată de atunci nu ne-am mai nimerit împreună, toți trei, undeva. Trenul a sosit și aburii locomotivei ne-au învăluit emoțiile. Un șuierat lung și
Gară pentru trei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14728_a_16053]
-
măcar pentru intenția lui, volumul lui Mihai Codreanu, Statui, apărut în 1914, la Viața Românească. Volum de sonete, păstrînd ceva din cadența odei. Nimic statuar, în cartea mai curînd groasă decît înaltă, premiată de Academia Română cu "Udriște Năsturel". Doar recitiri mișcate, împărțite pe orașe și anotimpuri. Două poezii care se urmează una pe alta, Cântărețul meu și Fratelui meu cititor, creionează un public și, despărțită de firea celui care scrie, o artă de poet: "Statui aș vrea sonetele să-i fie
Dovezi de admirație by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7115_a_8440]
-
Nu-mi refuzați această favoare, nu-i refuzați unui sărman acest ajutor. Dumneavoastră sunteți cel pe care-l căutam, și, cu materialul pe care mi-l veți da, voi scrie poate capodopera mea! La auzul acestor vorbe, bărbatul a părut mișcat și nu m-a mai privit terorizat, ci mai curând cu milă. - Dacă într-adevăr viața mea vă este într-atât de necesară, a spus, n-am nici o problemă să v-o istorisesc, cu atât mai mult cu cât este
Giovanni Papini Povestiri stranii () [Corola-journal/Journalistic/3253_a_4578]
-
vinul și ceapa tocată mărunt (folosește accesoriul pentru tocat al robotului). Se dă într-un clocot, apoi se mai lasă câteva minute la foc mic. După aceea, se pun scoicile, fierbându-se la abur, cu capacul tigăii pus și tigaia mișcată periodic. Se aruncă scoicile ale căror cochilii nu s-au deschis după primele 5 minute, apoi se transferă într-un castron, unde vor fi stropite cu aioli, iar pătrunjelul verde este alăturat ca garnitură. Acestă rețetă este recomandată și testată
Scoici în vin cu aioli - o aventură culinară, cu Philips () [Corola-journal/Journalistic/67387_a_68712]