3,500 matches
-
Victor Durnea, de a ne oferi prima ediție critică a operei lui C. Stere, ce începe chiar cu amplul roman În preajma revoluției. Deocamdată, au apărut doar două volume din restituirea proiectată, însă se poate spune deja că ele anunță o mică... revoluție, cel puțin în privința receptării acestui autor controversat. Pe deo parte, textul romanului, revizuit de Victor Durnea conform exigențelor editoriale actuale, este în sfârșit unitar stilistic și poate fi citit fără sincope, ceea ce este în beneficiul narațiunii de tip rusesc
Lungul drum al recuperării lui C. Stere by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6110_a_7435]
-
că trebuie să ne mutăm înainte de Crăciun, însă am avut noroc și eu mi-am găsit un spațiu aproa-pe, în galeria de la World Trade Center. Mulți comercianți sunt însă nevoiți să închidă pentru că nu au găsit alt spațiu“, spune o mică antreprenoare care deține un magazin de accesorii și decorațiuni. În Pavilionul H, majoritatea spațiilor comerciale sunt încă ocupate deși pe 3 februarie chiriașilor le expiră contractele. Există însă și câțiva care au început să strângă și alții care au închis
Locul în care 2.000 de români vor putea bea bere în același timp () [Corola-journal/Journalistic/50405_a_51730]
-
circumstanțe lucrul nu poate ieși bine”. Cel mai amuzant citat este cel care încheie articolul de dicționar, ilustrând sensul „accesoriu ce depinde de altceva sau stă în legătură cu altceva”. Îl reproduc cu ortografia originalului: „muierile sunt forte sollecite de celle mai mice circumstantie alle ornatului seu” (termenul sollecit sau sollicit fiind explicat la locul său în dicționar: „tare ațâțat, foarte întărâtat, foarte turburat”, „turburat în suflet, plin de cură, de temeri, nestâmpăr, nestâmpărat, neîmpăcat etc.”). E interesant că Laurian și Massim îi
Împrejurimi și împrejurări by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4694_a_6019]
-
ferronière”, pictat de maestru la sfârșitul secolului. „Doamna cu hermină”, una dintre puținele creații ale lui Leonardo da Vinci care poate fi considerată terminată, este mai mult decât suma dintre atracția exercitată de un chip luminos, misterul simbolului reprezentat de mica rozătoare din brațele femeii și o tehnică ireproșabilă în redarea luminii și umbrei. Portretul reprezintă un pas semnificativ de la o pictură ancorată în observarea riguroasă a naturii în direcția unei arte în care un chip este o fereastră spre viață
Chipuri ale Renașterii by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/4954_a_6279]
-
cu ifose și o întreagă cohortă de nou sosiți, până ce camera cu șase paturi devine neîncăpătoare. Regizoarea s-a bazat și pe umorul de situație în felul unui scheci pentru că morala se întrezărește cu ușurință. În patria simbolică a romanității, mica Românie se înghesuie într-o cameră de hotel care cuprinde aproape toate stările și toate opțiunile destinale. Jucând pe cartea absurdului, regizoarea a creat un efect de ironie superioară dintr-o situație (im)posibilă. La categoria documentar, premiul i-a
„Filmul de Piatra“, ediția 3.0 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4990_a_6315]
-
ca efect și eliminarea Contractului Colectiv Unic la Nivel Național; nerespectarea Acordului Național din anul 2008 privind evoluția salariului minim în România, a condus la acordarea unui salariu minim garantat în plată pe anul 2012 la o valoare nejustificat de mică; disponibilizările colective din toate sectoarele de activitate fără a lua măsuri concrete prin care să se creeze noi locuri de muncă; lipsa politicilor de conservare a locurilor de muncă din economie (precum și neaplicarea șomajului tehnic în anii 2011 și 2012
Emil Boc, la întâlnirea pentru Dialog Social. Sindicatele refuză să participe () [Corola-journal/Journalistic/46398_a_47723]
-
meteorologice, se pun crenguțe de pomi fructiferi în apa pentru a înflori de Anul Nou, ocazie cu care se prognozează și rodul livezilor pentru anul viitor. Sfântul Ierarh Nicolae, arhiepiscopul Mirei Lichiei, s-a născut în localitatea Patara din Asia Mica, în cea de-a doua jumătate a secolului al III-lea, într-o familie de oameni înstăriți și creștini devotați. Crescut în spiritul poveței creștine "să împarți averea săracilor", Sfântul Nicolae și-a dat întreaga moștenire pentru a-i ajuta
Sfântul Nicolae. Ce cadouri NU TREBUIE să dai celor dragi by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/57721_a_59046]
-
obligă să formeze viitori spioni. Ei urmau să-i învețe pe agenții nord-coreeni limba și obiceiurile japoneze, pentru ca aceștia să fie apoi trimiși clandestin în Japonia sau le era folosită identitatea de agenți nord-coreeni pentru înfiltrarea în Coreea de Sud. Cea mai mica dintre persoanele rapițe, era o fată de doar 13 ani, pe nume Megumi Yokota. O cifră exactă a tuturor celor răpiți nu a fost niciodata făcută oficială (guvernul japonez a recunoscut doar 16), dar se speculează un numar între 70
Japonia și Coreea de Nord - istoria primei întâlniri după patru ani by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/57737_a_59062]
-
fost o problem dar compania lucrează fără odihnă să rezolve problemele. A mai adăugat: “Acest campus nu este o închisoare. Nimeni nu e forțat să stea aici. Mulți dintre angajații noștri au venit din zone unde este o rată foarte mica a angajării și că sunt foarte fericiți să lucreze la Jocurile Olimpice. Tot timpul vor fii câteva persoane nemulțumite în campus, dar este păcat că nu au venit să vorbească cu noi.” (Sursa: Daily Mail)
Vezi condițiile de viață ale muncitorilor din Satul Olimpic din Londra () [Corola-journal/Journalistic/57871_a_59196]
-
familiei Vălean e la fel de tensionată ca orice vers din, să spunem, Aduceți verbele (1981) sau Loc psihic (1991). Scrise intempestiv și disparat, întâmplările de aici sunt ordonate conform unui flux special al memoriei afective. Având-o în centru pe Mària (Mica, cum e numită, filial, de cele mai multe ori), romanul se prezintă ca un lung șir de catastrofe amorsate. Mària. O mamă făcută parcă numai din ambiții și amărăciuni (nemulțumire, frustrare, încăpățânare, răutate, partizanat, blestem), care-și trăiește viața la țară într-
Cronică de familie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5536_a_6861]
-
lui, și nu putea conta pe niciunul dintre noi. Nici unul din familie nu l-a urmat până la capăt în aspra lui credință. A reușit, în loc să ne mântuiască, cum în mod evident își propusese, să facă din noi toți, inclusiv din Mica, niște singulari.” (p. 179) Scindată interior, Tabita acuză și scuză pe parcursul celor trei sute de pagini, recunoaște și explică, dar nu dă sentințe. Pedeapsa, s-ar zice, și-o ia asupra ei. Vorbele grele ale mamei se mai împlinesc o dată: „Te
Cronică de familie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5536_a_6861]
-
a Țării lui Van Diemen (așa o numeam noi pe atunci, acum Tasmania, nume pe care băștinașii au ajuns să îl prefere din rușine față de tărășeniile nedemne legate de primul - povești de felul celei de față) am avut și eu mica mea contribuție - una care merită, cred, atenție și recunoaștere, deși ea nu e pomenită încă nicăieri în actele oficiale. Atât eu cât și țara aceasta am fost, se pare, în rahat chiar din momentul în care, în 1803, puștiul care
RICHARD FLANAGAN - Cartea cu pești a lui Gould () [Corola-journal/Journalistic/5659_a_6984]
-
închisoare în martie 1976, eliberat mai devreme, condiționat: trebuia să-și facă armata pe care o refuzase cu tărie cît stătuse, ca străjer iehovist, în ghearele lui Ticu și ale comunității străjeriste din sat. Ca-n filmele sentimentale, el și Mica s-au întîlnit, din pură întîmplare, pe peronul gării din Cluj: el, venind de la închisoarea din Brașov, ea, pregătindu-se să meargă la el, la penitenciar, doar, doar o s-o lase să-l vadă, pentru că ei „îi era tare dor
Grădina by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/5680_a_7005]
-
problema: la încorporare, fratele meu, tapetat cu certificate și internări, a fost respins ca inapt medical și trimis cu iuțeală acasă. E miraculos că ritmul lui interior i-a dictat apoi pas cu pas ce să facă, iar realitatea - adică Mica, mătușa Marta și, de nevoie, și eu - i s-a supus. Nu trecuse nici o lună de la povestea cu încorporarea și comisariatul, și Tinu s-a apucat să lucreze la proiectul lui de reabilitare interioară: la casa lui viitoare. În numai
Grădina by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/5680_a_7005]
-
În numai cîteva luni, în perimetrul ogrăzii natale s-a făcut o aglomerație grozavă: s-a mutat la noi Marta. O mutare de mirare, căci surorile nu se iubeau cine știe ce, ca să nu spun că se urau de-a binelea, iar Mica putea avea izbucniri violente contra surorii ei mai mari. Argumentul suna frumos: Marta s-a săturat să mai stea singură, îi este greu și urît de cînd i-a murit Moșul. Acesta murise de pneumonie cu un an înainte de Ticu
Grădina by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/5680_a_7005]
-
După întoarcerea fratelui meu, Marta și Tinu au vîndut casa. Am bănuit întotdeauna că ideea a fost a lui Tinu, care n-a vrut să se împartă între două gospodării, a Martei și a Mamei. Și-am mai bănuit că Mica și-a folosit fabulosul ei farmec, cu care putea vrăji oricînd, pe oricine, și-a convins-o pe Marta să accepte vînzarea. Poate însă că ideea a fost, în primul și-n primul rînd, a lui Mica. Probabil că ea
Grădina by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/5680_a_7005]
-
mai bănuit că Mica și-a folosit fabulosul ei farmec, cu care putea vrăji oricînd, pe oricine, și-a convins-o pe Marta să accepte vînzarea. Poate însă că ideea a fost, în primul și-n primul rînd, a lui Mica. Probabil că ea s-a gîndit că vînzarea casei Martei este o sursă bine-venită de finanțare a planurilor de construcție și reconstrucție pe care le avea copilul ei. Banii de pe casa vîndută au fost din prima clipă sortiți să finanțeze
Grădina by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/5680_a_7005]
-
a planurilor de construcție și reconstrucție pe care le avea copilul ei. Banii de pe casa vîndută au fost din prima clipă sortiți să finanțeze construirea casei celei noi și cu etaj a lui Tinu. Nu voi ști însă niciodată adevărul, Mica și Tinu s-au ferit să îmi dea detalii, știind că dezaprob ce fac ei. Cert este că i-am găsit pe toți trei în casa noastră, la început înveseliți de schimbare, dar în nici două luni gata să își
Grădina by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/5680_a_7005]
-
dea detalii, știind că dezaprob ce fac ei. Cert este că i-am găsit pe toți trei în casa noastră, la început înveseliți de schimbare, dar în nici două luni gata să își scoată unul altuia ochii. Iar Tinu, între Mica și Marta, lucra la Arca lui. Îmi amintesc și-acuma, cu strîngere de inimă, după-amiaza de primăvară în care m-am dus, cu P., să vedem ce mai fac ai mei de la Cutca. Am dat de-un șantier: grămezi de
Grădina by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/5680_a_7005]
-
cu P., să vedem ce mai fac ai mei de la Cutca. Am dat de-un șantier: grămezi de saci, unelte, șanțuri de fundație pentru casa nouă, plasată exact pe locul unde fusese bucătăria de vară, faimoasa cohie. Iar cohia - nicăieri. Mica înflorea, stăpînită de o surescitare. Construiau și dărîmau, adică înălțau casa cea nouă a lui Tinu și dărîmau casa părintească. Dacă aceasta fusese vreodată grozavă, atunci cînd a clădit-o Ticu, acuma, în mod sigur, nu mai era. Eu însă
Grădina by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/5680_a_7005]
-
a lui Tinu și dărîmau casa părintească. Dacă aceasta fusese vreodată grozavă, atunci cînd a clădit-o Ticu, acuma, în mod sigur, nu mai era. Eu însă aș fi vrut să rămînă în picioare. I-am implorat pe amîndoi, pe Mica și pe Tinu, s-o lase în pace, să facă oricîte case noi, dar să mi-o lase mie pe asta veche, să merg cu P. în ea la sfîrșit de săptămînă, la aer. Mica și Tinu au făcut ce-
Grădina by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/5680_a_7005]
-
am implorat pe amîndoi, pe Mica și pe Tinu, s-o lase în pace, să facă oricîte case noi, dar să mi-o lase mie pe asta veche, să merg cu P. în ea la sfîrșit de săptămînă, la aer. Mica și Tinu au făcut ce-au vrut. Mai exact, au făcut ce-a vrut Tinu, voința lui era acum, dintr-odată, legea cea nouă și adevărată a Mamei. Singura ei lege, la drept vorbind. Au făcut o casă nouă și
Grădina by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/5680_a_7005]
-
durat doi ani, a fost proasta de Marta, că nu i-oi zice mai bine, care și-a luat lumea în cap și-a început - avea vreo 53 sau 54 de ani! - să navigheze stîngace prin lume. Din cauza scandalurilor cu Mica, a plecat întîi aproape de Cluj, la Someșeni, unde s-a măritat cu acte în regulă; apoi la Mediaș, unde-a fugit de noul ei soț legal, al treilea, depozitîndu-și însă lucrurile exact în locul de unde fusese alungată: la Cutca, în șură
Grădina by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/5680_a_7005]
-
plecat întîi aproape de Cluj, la Someșeni, unde s-a măritat cu acte în regulă; apoi la Mediaș, unde-a fugit de noul ei soț legal, al treilea, depozitîndu-și însă lucrurile exact în locul de unde fusese alungată: la Cutca, în șură la Mica; apoi Marta s-a dus la Blăjel, unde și-a construit, cu ajutorul lui Nelu, veșnicul Nelu, fratele lor bun ca Făt-Frumos din poveste și bănos ca nimeni altul din familie, o casă nouă, numai a ei. Iar pe fratele meu
Grădina by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/5680_a_7005]
-
ce răsucitură psihologică și prin ce compulsiune de repetiție s-a îndreptat ea din nou spre cel ce-o lăsase pe drumuri eu nu mai pot ști și nu vreau să știu: poate numai ca să-i facă în ciudă lui Mica, aflată atunci în război cu el. Ori poate a ascultat de sfatul surorii noastre, care s-o fi gîndit, în bunătatea ei veșnică, să-l aranjeze și pe Tinu, că, de!, îi este frate. Oricum, prin testament, Marta a lăsat
Grădina by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/5680_a_7005]