500 matches
-
stormir tra queste piante, io quello / infinito silenzio a questa voce / vo comparando: e mi sovvien l'eterno, / e le morte stagioni, e la presente / e viva, e îl suon di lei. / Così tra questa / immensità s'annega îl pensier mio: / e îl naufragar m'č dolce în questo mare. (L'infinito). 334 Despre părintele Fabbretti cfr. Curzia Ferrari, op. cît., p. 3. 335 Îl punto più alto del tentativo leopardiano (...) l'interrogazione costante, în profondità, l'interrogazione disperată sulla presenza
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
un'ansia prende le remote acque (Ariete). 351 Fra lunghi viali / nere foglie ammucchiate / în un presagio di vento (Città straniera); Un'altra oră che cade (...) e al flutto arido la pena / a cui mi fingo leggero / ogni giorno non mio (Città straniera). 352 În anul 1819 gândirea leopardiană este în plină elaborare a concepției de natură neîndurătoare indiferență. Se pot astfel identifica, atât în Zibaldone cât și în versuri, ambele chipuri ale naturii: când binevoitoare, cănd nemiloasa. 353 E fammi
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Zibaldone cât și în versuri, ambele chipuri ale naturii: când binevoitoare, cănd nemiloasa. 353 E fammi vento che naviga felice (Curva Minore). 354 E îl naufragar m'è dolce în questo mare (L'infinito). 355 Città d'isola / sommersa nel mio cuore (Nell'antica luce delle maree); Nell'isola morta, / lasciato da ogni cuore / che udiva la mia voce / posso restare murato (În luce di cieli); Io în te mi getto: un fresco / di navate posa nel cuore; / passi nudi d
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
posavano / șu fondali d'acquario / e ansia di noia e vită d'altri moți / cadeva în assorti firmamenti (Verde derivă). 358 Mi cerco negli oscuri accordi / di profondi risvegli / șu rive dense di cielo. Îl vento s'innesta / docile al mio sangue, / ed è già voce e naufragio (...) di te ha sgomento / îl cuore secco e dolente / infanzia imposseduta (Convalescenza). 359 E îl vento, îl fresco vento non versa / telai di suoni e chiarità improvvise, / e quando tace anche îl cielo
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
non ride / l'aprico margo, e dell'eterea porta / îl mattutino albor; me non îl canto / de' colorați augelli, e non de' faggi / îl murmure salută: e dove all'ombra / degli'inchinati salici dispiega / candido rivo îl puro seno, al mio / lubrico piè le flessuose linfe / disdegnando sottragge, / e preme în fugă l'odorate spiagge. (Ultimo canto di Saffo). 369 Altra vită mi tenne: solitaria / fra gente ignota (În me smarrita ogni formă); Altro sole, da cui venne / questo peso di
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
a non poter barare con se stesso, Carlo Bo, Letteratura come vită, îngrijit de Sergio Pautasso, Rizzoli, Milano, 1994, p. 541. 376 Disiata, e molto, / come săi, ripiegata a me discende, non temută la morte; e lieto apparmi / questo feral mio dì (Consalvo); desiderato îl termine / avrei del viver mio (Îl risorgimento); beata / se te d'ogni dolor morte risana (La quiete dopo la tempesta); timor di morte non mi strinse îl petto (Îl pensiero dominante); sempre onorată invoco, / bella Morte
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Letteratura come vită, îngrijit de Sergio Pautasso, Rizzoli, Milano, 1994, p. 541. 376 Disiata, e molto, / come săi, ripiegata a me discende, non temută la morte; e lieto apparmi / questo feral mio dì (Consalvo); desiderato îl termine / avrei del viver mio (Îl risorgimento); beata / se te d'ogni dolor morte risana (La quiete dopo la tempesta); timor di morte non mi strinse îl petto (Îl pensiero dominante); sempre onorată invoco, / bella Morte, pietosa (...) non tardar più (Amore e morte). 377 Serenità
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Quasimodo, letture esoteriche", Italianistica, 37, 2007, pp. 277-293, p. 279. 381 Singurătatea și izolarea pot fi înfrânte. Părăsirea sinelui pentru o dimensiune superioară este redata prin imaginea separării apei marine de sare: Come îl sale dall'acque / io esco dal mio cuore // În te salgo, o delfica / non più umano (Delfica). Precum sarea din ape / eu ies din inima-mi. La tine mă înalt, o, delfică, neomenesc de-acum (Delfică, trad. MB). Desprinderea poetului de contingent și urcarea într-o dimensiune
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
canto di Saffo); E che pensieri immensi, / che dolci sogni mi spirò la vista / di quel lontano măr, quei monti azzurri, / che di qua scopro, e che varcare un giorno / io mi pensava, arcăni mondi, arcana / felicità fingendo al viver mio (Le Ricordanze). 412 Antonio Prete, Finitudine e infinito: șu Leopardi, Feltrinelli, Milano, 1998, p. 28. Quando în sul tempo che più leve îl sonno / e più soave le pupille adombra, / stettemi allato e riguardommi în viso / îl simulacro di colei
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
sulla Grecia, Giacomo Leopardi, Poesie e prose, îngrijit de Mario Andrea Rigoni, cu un eseu de Cesare Galimberti, Mondadori, Milano, 1987, p. 629. Le circostanze mi avevan dato allo studio delle lingue, e della filologia antică. Ciò formava tutto îl mio gusto: io disprezzava quindi la poesia. Certo non mancava d'immaginazione mă non credetti d'esser poeta se non dopo letti parecchi poeți greci, Zibaldone, 1741. 423 Dopo i tre grandi lirici dell'ultimo Ottocento, Carducci Pascoli D'Annunzio, e
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
30 aprilie 1817 adresată lui Pietro Giordani, Leopardi își mărturisește entuziasmul pentru textele antice, mai ales pentru cele scrise de Vergiliu: Da che ho cominciato a conoscere un poco îl bello, a me quel desiderio ardentissimo di tradurre e far mio quello che leggo (...) Non mi concede Ella di leggere oră Omero Vergilio Dante e gli altri sommi? Io non șo se potrei astenermene perché leggendoli provo un diletto da non esprimere con parole, e spesso mi succede di starmene tranquillo
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
unde versurile: Per le valli dove suona / del faticoso agricoltore îl canto / ed io mi seggo e mi lagno / del giovanile error che m'abbandona (vv. 35-38) amintesc de cele foscoliene: fra queste piante ov'io siedo e sospiro / Îl mio tetto materno (I sepolcri, vv. 61-62). A doua parte a poeziei La Vită Solitaria este bogată în indicii lexicale foscoliene (lor quiete antică amintește de questa mia solitudine antică). În plus acel patetism care însoțește imaginea lunii în La Seră
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
în relație cu stilul și semnificația poeziei. Cfr. Giuseppe Natale, "Leopardi: lingua e traduzione", Rivista internazionale di studi leopardiani, III, 2003, pp. 81-83. 458 Traducendo i greci o i latini io non potevo dar loro che la mia sintassi, îl mio linguaggio, la mia chiarezza infine, în Salvatore Quasimodo, 1971, op. cît., p. 279. 459 Deși în general laudativa, recenzia lui Leone Traverso la Lirici greci semnalează unele inexactități și abateri de la semnificația cuvintelor din textul de pornire. Deoarece consideră nepotrivită
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
di dar così una traduzione che avesse qualche aspetto di opera originale, e non obligasse îl lettore a ricordarsi ad ogni tratto che îl poema, che leggea, era stato scritto în greco molti secoli prima. Volli che le espressioni del mio autore, prima di passare dall'originale nelle mie carte și fermassero alquanto nella mia mente, e conservando tutto îl sapor greco, ricevessero l'andamento italiano, Giacomo Leopardi, "Discorso sopra la Batracomiomahia", Studi filologici raccolti e ordinați da Pietro Pellegrini e
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
sangue. Ecco io mi prostro, / o benedetti, al suolo, / e bacio questi sassi e queste zolle, / che fien lodate e chiare eternamente / dall'uno all'altro polo. / Deh foss'io pur con voi qui sotto, e molle / fosse del sangue mio quest'alma terra. / Che se îl fâțo è diverso, e non consente / ch'io per la Grecia i moribondi lumi / chiuda prostrato în guerra, / così la vereconda / fama del vostro vate appo i futuri / possa, volendo i numi, / tanto durar
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
p. 3, p. 24. 489 Idem, p. 28. 490 Io pensavo dire a te quelle parole (la traduzione dal greco la troverai trascritta dietro questo foglio) della poesia più altă dell'antichità e quello che di greco c'è nel mio sangue și è svegliato. (...) forse sono riuscito (mă non sono ancoră contento) a ritrovare la voce del poeta: în qualche punto certamente, Quasimodo-Cumani, op. cît., scrisoare din 10 iulie 1937. 491 Io sto traducendo la più lungă lirica di Saffo
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
lacrime sparso ambe le guance, / E îl petto ansante, e vacillante îl piede, / Toglieasi în mân la lira: Beatissimi voi, / Ch'offriste îl petto alle nemiche lance / Per amor di costei ch'al Sol vi diede; (All'Italia). 509 Nel mio cuore finì la loro storia / quando caddero gli alberi e le mura / tra furie e lamenti fraterni nella città lombarda. / Mă io scrivo ancoră parole d'amore, / e anche questa è una lettera d'amore / alla mia terra. Scrivo ai
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
per ușo a contemplarvi (Le ricordanze). 521 Niva Lorenzini, op. cît., p. 29. 522 Harold Bloom, op. cît., p. 76. 523 Mi cerco negli oscuri accordi / di profondi risvegli / șu rive dense di cielo. Îl vento s'innesta / docile al mio sangue, / ed è già voce e naufragio. (Convalescenza). 524 Idem, p. 20. 525 Cfr. Luciano Anceschi, 1940, op. cît., pp. XXIII-XXVI. 526 Luciano Anceschi, 1945, op. cît., p. 73. 527 Marinella Cantelmo, op. cît., p. 172. 528 Îl vento, a
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
limbi romanice, structurile în care apare obligatoriu acest articol în română (pronumele și numeralul) se traduc prin folosirea articolului hotărît: rom. al doilea = it. il secondo, fr. le segond, sp. el segundo, pg. o segundo; rom. al meu = it. il mio, fr. le mien, sp. el mio, pg. o meu. Limbile franceză și italiană au specia articolului partitiv, format din prepoziția de (di) și articolul hotărît: fr. du, de la, des, it. dello, della, degli, dei, delle. Cu substantivul la singular, articolul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
obligatoriu acest articol în română (pronumele și numeralul) se traduc prin folosirea articolului hotărît: rom. al doilea = it. il secondo, fr. le segond, sp. el segundo, pg. o segundo; rom. al meu = it. il mio, fr. le mien, sp. el mio, pg. o meu. Limbile franceză și italiană au specia articolului partitiv, format din prepoziția de (di) și articolul hotărît: fr. du, de la, des, it. dello, della, degli, dei, delle. Cu substantivul la singular, articolul partitiv se referă la o cantitate
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
pentru anumite situații (cum este cazul normei limbii române), încît insistența asupra posesiei în spaniolă, de exemplu, se realizează după tipul calificativ, dar cu forma pronumelui posesiv, iar nu a adjectivului: mi amigo, forma normală, cu adjectivul posesiv, și amigo mio, forma emfatică realizată cu ajutorul pronumelui. De altfel, și în limba română, în mod normal adjectivul posesiv este plasat după substantiv (tinerii noștri), dar dacă, din motive stilistice, este antepus, se și articulează, ca și cum ar fi pronume (ai noștri tineri). Tendințele
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Freundin). La fel ca franceza și ca spaniola, limba engleză are forme diferite pentru valoarea pronominală și pentru valoarea adjectivală a posesivului (engl. my friend it is mine; fr. mon ami il est le mien; sp. mi amigo ello és mio). Engleza are o extindere mult mai mare a întrebuințării auxiliarelor în flexiunea verbală decît celelalte limbi germanice și decît oricare dintre limbile romanice (la viitor, la perfect compus, la mai mult ca perfect, la prezent continuu, la condițional, la formele
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
se poate stabili cu exactitate momentul în care o limbă a început a fi scrisă, deoarece textele care s-au păstrat nu atestă acest moment, ci un moment ulterior, uneori destul de înde-părtat de el. Astfel, capodopera culturii spaniole, Cantar de mio Cid (din secolul al XII-lea), este cea mai veche scriere păstrată în această cultură, dar calitățile limbii de aici atestă o bună tradiție a scrisului. Chiar o scriere de dimensiuni reduse și fără valoare literară, precum Scrisoarea lui Neacșu
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
stabilă începînd din secolul al XIV-lea, dar și ea a devenit națională abia cîteva secole mai tîrziu. Dacă se analizează monumente culturale romanice pre-cum Chanson de Roland, realizat în franceză la sfîrșitul secolului al XI-lea, și Cantar de mio Cid, realizat în spaniolă la mijlocul secolului al XII-lea, se pune problema dacă acestea sînt scrise într-adevăr în limba literară și dacă aspectul lor se regăsește în limbile literare actuale corespunzătoare. Se constată, mai întîi, că limba în care
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
lucrărilor normative, în care se specifică în mod precis care sînt elementele lingvistice cărora li se atribuie trăsătura corectitudinii din perspectiva unor scopuri determinate. Din aceste motive, datorită epocii în care au fost realizate, Chanson de Roland și Cantar de mio Cid trebuie considerate monumente de limbă literară, căci ele atestă o anumită prelucrare a limbii și o tendință de a urma anumite norme lingvistice. Deci, pe lîngă faptul că au fost scrise, aceste opere se caracterizează și prin aceea că
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]