1,214 matches
-
cărei diferite părți pot provoca producerea de anticorpi diferiți. O haptenă este conjugată cu o proteină nonreactivă spre a constitui un antigen. Prin imunizarea șoarecilor cu antigenul realizat, se generează limfocite reactive. Uneori se produce fuziunea unor asemenea limfocite cu mieloame (celule tumorale) rezultând hibridoma care continuă să sintetizeze indefinit anticorpul dorit. Într-o experiență de acest fel, dintre cele 19 linii celulare diferite producătoare de anticorpi direcționați împotriva hapten-fosforilcolinei, zece au avut aceeași secvență VH. Această secvență era aceea a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
inhiba aglutinarea eritrocitelor tapetate cu anticorpi specifici. Aceste variante sunt cunoscute sub numele de grupe Gm (marker γ) sau Km (Inv) și afectează catena H, respectiv catena L. Regiunile variabile s-au dovedit a avea secvențe diferite la toate proteinele mieloamelor umane analizate până în prezent. Toate regiunile variabile ale catenelor H și L au o lungime similară de 107-120 aminoacizi. La catenele L, regiunea constantă este similară ca lungime cu cea variabilă. În catenele H, lungimea regiunii constante reprezintă un multiplu
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
deoarece cele două homoalele sunt prea apropiate. Deoarece prin metode genetice, localizarea exactă a markerilor Gm este în esență imposibilă, ei trebuie să fie deduși din secvența de aminoacizi. Homogenitatea anticorpilor este esențială, din care cauză se analizează proteinele de mielom, dar trebuie totodată să se facă corelații numai după ce un număr de proteine ale fiecărui tip Gm vor fi secvențiate, deoarece proteinele individuale pot avea mutații punctiforme unice și nereprezentative. Atât markerii alotipici cât și subclasele catenei γ reprezintă consecința
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
cât de dificilă este analiza și înțelegerea aspectelor genetice ale genezei markerilor imunologici, așa cum justificat declarase Hobart, în anul 1975. Markerii genetici ai subclasei IgA2 sunt desemnați markeri Am. Alterările structurale ale catenei grele se găsesc în forme rare de mielom, în care limfocitele secretă imunoglobuline incomplete, lipsite de catene ușoare. Celulele maligne sunt asemănătoare celulelor din cazurile de limfom. Cele mai multe cazuri au la bază deleția unei părți a domeniului CH1, responsabil de atașarea catenei ușoare. Deleția începe sau se termină
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
simptomatologia și va expune la riscul de hipotensiune arterială ortostatică); anumite simptome pot fi trecute cu vederea de pacient deoarece le consideră inerente procesului de îmbătrânire: instalarea constipației (semn revelator în cancerul de colon), durerile articulare (semn revelator în gută, mielomul multiplu), scăderea atenției (sugestiv pentru boala Alzheimer); se vor contoriza cu atenție toate tratamentele medicamentoase (inclusiv cele cumpărate fără rețetă sau aparținând medicinei alternative) și se va analiza capacitatea și posi bilitățile pacientului de a respecta indicațiile de administrare a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91959_a_92454]
-
sau multifocală [151]. Apare de obicei la adulți peste 60 de ani [32, 63, 99] și este asimptomatică [66]. Amiloidul nodular rezecat chirurgical este considerat vindecat. Pacienții trebuie însă urmăriți periodic pe termen lung pentru depistarea unei eventuale asocieri cu mielomul multiplu, macroglobulinemie sau limfom malign [98]. Pseudotumorile inflamatorii Sinonime: histiocitom, granulom cu celule plasmatice, fibroxantom, xantofibrom, granulom cu celule „mast”, tumoră miofibroblastică inflamatorie și, incorect, hemangiom sclerozant; forma endobronșică este denumită frecvent histiocitom fibros endobronșic benign [137]. În 1995, Colby
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
manuscris să ridic la standarde de calitate care să satisfacă cerințele dumneavoastră informaționale, prezentând prevalența și factorii de risc ai bolii canceroase și luarea unor măsuri adecvate de profilaxie și terapie cu scopul creșterii calității vieții. Autorul INTRODUCERE 1. Istoricul mielomului multiplu Primul caz a fost studiat clinic, chimic, anatomo-patologic și descris de Mc Intyre, Dalrymple și Bence-Jones în 1848. In 1873 Rustitzki descrie un nou caz și propune denumirea de mielom multiplu, iar Kahler completează descrierea amănunțită a tabloului clinic
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
cu scopul creșterii calității vieții. Autorul INTRODUCERE 1. Istoricul mielomului multiplu Primul caz a fost studiat clinic, chimic, anatomo-patologic și descris de Mc Intyre, Dalrymple și Bence-Jones în 1848. In 1873 Rustitzki descrie un nou caz și propune denumirea de mielom multiplu, iar Kahler completează descrierea amănunțită a tabloului clinic în 1889, a unui caz urmărit timp de 8 ani. Kahler, clinician vienez, a descris la 1899 un caz observat de el, care a prezentat un tablou clinic destul de deosebit , pentru
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
pat; se constată deformări ale scheletului, coastelor, sternului, claviculei. Sub pielea capului, se observă înfundături, locuri mai moi la palpat, o scurtare a corpului, Bence Jones negativ în urină, boala a durat un an. Autorul care a dat denumirea de Mielom multiplu, a fost Rustitzky în 1873. În acest caz era vorba de tumori moi, encefaloide, albe, cenușii, răspândite în măduvă, formate din punct de vedere histologic din celule rotunde cu o protoplasmă fină, fără granulații, deosebindu-se greu de elementele
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
era vorba de tumori moi, encefaloide, albe, cenușii, răspândite în măduvă, formate din punct de vedere histologic din celule rotunde cu o protoplasmă fină, fără granulații, deosebindu-se greu de elementele măduvei.Datorită acestor asemănări Rustitzky a numit această afecțiune Mielom multiplu Zahn, pronunță cuvântul de pseudoleucemie în aceste tumori multiple, din cauza aspectului generalizat, pe care-l dau aceste tumori multiple. Aceste tumori medulare nu dau metastaze. Pe lângă tumorile plecate de la elementele medulare, sunt și alte tumori ca , Sarcomele, plecate
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
pe care-l dau aceste tumori multiple. Aceste tumori medulare nu dau metastaze. Pe lângă tumorile plecate de la elementele medulare, sunt și alte tumori ca , Sarcomele, plecate de la elemente stomatice ale măduvei, cât și de la os. Cele dintâi sunt adevăratele mieloame, deși cazul care a servit lui Kahler ca să descrie sindromul clinic, a fost în realitate nu un mielom, ci un endoteliom. În ceea ce privește mielomul propriu-zis, unii consideră mieloamele, ca hiperplazii echivalente leucemiilor, iar alții le consideră ca tumori. Naegeli le consideră
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
medulare, sunt și alte tumori ca , Sarcomele, plecate de la elemente stomatice ale măduvei, cât și de la os. Cele dintâi sunt adevăratele mieloame, deși cazul care a servit lui Kahler ca să descrie sindromul clinic, a fost în realitate nu un mielom, ci un endoteliom. În ceea ce privește mielomul propriu-zis, unii consideră mieloamele, ca hiperplazii echivalente leucemiilor, iar alții le consideră ca tumori. Naegeli le consideră ca niște afecțiuni generalizate a măduvei, asemănătoare mielozelor și limfadenozelor, iar metastazele le consideră ca focare compensatorii. Faptul
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
ca , Sarcomele, plecate de la elemente stomatice ale măduvei, cât și de la os. Cele dintâi sunt adevăratele mieloame, deși cazul care a servit lui Kahler ca să descrie sindromul clinic, a fost în realitate nu un mielom, ci un endoteliom. În ceea ce privește mielomul propriu-zis, unii consideră mieloamele, ca hiperplazii echivalente leucemiilor, iar alții le consideră ca tumori. Naegeli le consideră ca niște afecțiuni generalizate a măduvei, asemănătoare mielozelor și limfadenozelor, iar metastazele le consideră ca focare compensatorii. Faptul că niciodată un mielom nu
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
elemente stomatice ale măduvei, cât și de la os. Cele dintâi sunt adevăratele mieloame, deși cazul care a servit lui Kahler ca să descrie sindromul clinic, a fost în realitate nu un mielom, ci un endoteliom. În ceea ce privește mielomul propriu-zis, unii consideră mieloamele, ca hiperplazii echivalente leucemiilor, iar alții le consideră ca tumori. Naegeli le consideră ca niște afecțiuni generalizate a măduvei, asemănătoare mielozelor și limfadenozelor, iar metastazele le consideră ca focare compensatorii. Faptul că niciodată un mielom nu s-a însoțit de
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
În ceea ce privește mielomul propriu-zis, unii consideră mieloamele, ca hiperplazii echivalente leucemiilor, iar alții le consideră ca tumori. Naegeli le consideră ca niște afecțiuni generalizate a măduvei, asemănătoare mielozelor și limfadenozelor, iar metastazele le consideră ca focare compensatorii. Faptul că niciodată un mielom nu s-a însoțit de sindromul sanguin leucemic, arată o deosebire în esența proceselor. Arată o analogie între limfosarcom și mielom: limfosarcomul ar fi o formă intermediară între limfadenoza aleucemică și tumori; mielomul o formă intermediară, între mieloza aleucemică și
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
afecțiuni generalizate a măduvei, asemănătoare mielozelor și limfadenozelor, iar metastazele le consideră ca focare compensatorii. Faptul că niciodată un mielom nu s-a însoțit de sindromul sanguin leucemic, arată o deosebire în esența proceselor. Arată o analogie între limfosarcom și mielom: limfosarcomul ar fi o formă intermediară între limfadenoza aleucemică și tumori; mielomul o formă intermediară, între mieloza aleucemică și tumori. După morfologia celulelor ce constituie mielomul,se pot considera următoarele forme: Mielome cu limfociți, Mielome cu mielociți, Mielome cu mieloblaști
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
ca focare compensatorii. Faptul că niciodată un mielom nu s-a însoțit de sindromul sanguin leucemic, arată o deosebire în esența proceselor. Arată o analogie între limfosarcom și mielom: limfosarcomul ar fi o formă intermediară între limfadenoza aleucemică și tumori; mielomul o formă intermediară, între mieloza aleucemică și tumori. După morfologia celulelor ce constituie mielomul,se pot considera următoarele forme: Mielome cu limfociți, Mielome cu mielociți, Mielome cu mieloblaști, Mielome cu plasmazellen, Mielome cu eritroblaști, Mielome unde toate elementele albe sunt
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
sanguin leucemic, arată o deosebire în esența proceselor. Arată o analogie între limfosarcom și mielom: limfosarcomul ar fi o formă intermediară între limfadenoza aleucemică și tumori; mielomul o formă intermediară, între mieloza aleucemică și tumori. După morfologia celulelor ce constituie mielomul,se pot considera următoarele forme: Mielome cu limfociți, Mielome cu mielociți, Mielome cu mieloblaști, Mielome cu plasmazellen, Mielome cu eritroblaști, Mielome unde toate elementele albe sunt reprezentate. Studiile morfologice efectuate de Wright în 1900,arată asemănarea dintre celulele proliferate tumoral
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
pot considera următoarele forme: Mielome cu limfociți, Mielome cu mielociți, Mielome cu mieloblaști, Mielome cu plasmazellen, Mielome cu eritroblaști, Mielome unde toate elementele albe sunt reprezentate. Studiile morfologice efectuate de Wright în 1900,arată asemănarea dintre celulele proliferate tumoral în mielom și plasmocitele prezente în măduva osoasă normală. Odată cu introducerea în clinică a puncției sternale, boala a fost mai bine studiată și diagnosticată, iar în ultimii ani prin studiul electroforetic al proteinelor serice, s-au descris tulburări de proteinogeneză întâlnite în
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
agar,metode chimice, fizice și imunologice de studiu a imunoglobulinelor, au permis un studiu amănunțit a acestei afecțiuni. Cercetarea proteinelor mielomatoase, caracteristice pentru omogenitatea lor a dus la aprofundarea cunoștințelor asupra imunoglobulinelor normale, a structurii și metabolismului lor. Denumirea de mielom multiplu propusa de Rustitzki, datorită localizării medulare a procesului patologic, tinde să fie în ultimul timp modificată, astfel că, Apitz propune denumirea de plasmocitom, având în vedere proliferarea patologică a acestor elemente, denumire adoptată și de autorii anglosaxoni. Odată cu studierea
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
urmare a unui stimul antigenic cantitatea de imunoglobuline în serul sanguin crește, iar imonoglobulinele astfel produse prezintă calitatea de „anticorpi”, putând reacționa „în vivo” și „în vitro” cu antigenul care le-a indus apariția. În unele sindroame ale liniei limfoide (mieloame, limfoame, plasmocitoane), cantitatea de imunoglobuline serice poate să crească foarte mult, fără ca imunoglobulinele produse, să manifeste cantități de anticorpi. Analiza electroforetică a serului, a permis separarea și măsurarea gamoglobulinelor, denumite apoi imunoglobuline (Ig). Prin analiza imunochimică s-a arătat eterogenitatea
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
adică secretată de mai multe clone celulare, ceea ce se traduce electroforetic printr-o bandă largă de gamoglobuline. Lanțurile grele și lanțurile ușoare sunt sintetizate separat în plasmocite și legate ulterior. Sinteza lor este echilibrată la normal. În boli ca mielomul, poate exista un exces mare de lanțuri ușoare care apare apoi în urină ca proteine Bence-Jones. 1.2 Structura imunoglobulinelor Imunoglobulinele sunt proteine policatenare, rezultate din combinarea a două lanțuri polipeptidice cu greutate moleculară și secvență a aminoacizilor diferite: lanțul
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
grele). Apariția lor, este rezultatul sintezei predominante a lanțurilor ușoare sau a unui lanț greu incomplet; ele însă neprezentând produși de degradare reductivă sau enzimatică a unei molecule de imunoglobulină complet sintetizată. Proteinele Bence-Jones - se găsesc în urina bolnavilor de mielom sau macroglobulinemie patologică, uneori în cantități mari, sub formă de lanțuri „L” dimerizate, unite prin legături disulfidice. Au proprietatea de a precipita prin încălzire la 600C și apoi de a se redizolva la o temperatură de 80-900C, proprietate care se
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
unite prin legături disulfidice. Au proprietatea de a precipita prin încălzire la 600C și apoi de a se redizolva la o temperatură de 80-900C, proprietate care se bazează și pe identificarea lor în urină. Alături de proteinele Bence-Jones, la bolnavii de mielom se constată uneori prezența în serul sanguin în cantități neobișnuit de ridicate a uneia din clasele de imunoglobuline G, imunoglobuline A, imunoglobuline D sau imunoglobuline E; în macroglobulinemia Waldestrom este prezentă imunoglobulina M. S-au semnalat numeroase cazuri de mielom
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
mielom se constată uneori prezența în serul sanguin în cantități neobișnuit de ridicate a uneia din clasele de imunoglobuline G, imunoglobuline A, imunoglobuline D sau imunoglobuline E; în macroglobulinemia Waldestrom este prezentă imunoglobulina M. S-au semnalat numeroase cazuri de mielom la care prezența proteinelor Bence-Jones nu este asociată cu un nivel mai ridicat de imunoglobuline în sânge. Caracteristica esențială a proteinelor mielomotoase, ca și a celor Bence-Jones, este aceea că, ele sunt proteine omogene fiind sintetizate de celulele plasmatice care
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]