1,901 matches
-
Conducînd În susul și În josul colinelor cu podgorii, Wakefield Își imaginează liniile de forță pe deasupra peisajului, legînd oamenii de cosmos acolo unde continentul Întîlnește oceanul. În astfel de locuri, oamenii au găsit - sau au imaginat - dintotdeauna utopii, utopii cu refugiați și migranți, cu religii excentrice, cu nețărmurită gentilețe și nebunie fără de moarte. De cele mai multe ori se presupune că Sfîrșitul Lumii se va petrece aici, dar Grădina Edenului nu face decît să se lățească. Casa Sandinei este ascunsă În sînul unei grădini de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
caracteristică nouă (s-o notăm cu X) ale cărei clase, în număr de patru, au semnificația căsuțelor interioare din tabelul de mai sus: X1 - 350 de indivizi fideli partidului A X2 - 500 de indivizi fideli partidului B X3 - 50 de migranți de la A spre B X4 - 100 de migranți de la B spre A Din asocierea acestei caracteristici, X, cu altele, construite pe baza celorlalte întrebări din chestionar, vor rezulta trăsăturile specifice fiecăruia dintre cele patru loturi de persoane, din clasele X1-X4
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cărei clase, în număr de patru, au semnificația căsuțelor interioare din tabelul de mai sus: X1 - 350 de indivizi fideli partidului A X2 - 500 de indivizi fideli partidului B X3 - 50 de migranți de la A spre B X4 - 100 de migranți de la B spre A Din asocierea acestei caracteristici, X, cu altele, construite pe baza celorlalte întrebări din chestionar, vor rezulta trăsăturile specifice fiecăruia dintre cele patru loturi de persoane, din clasele X1-X4, deci vom afla nu numai amploarea schimbărilor între
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
confruntă sau își conjugă efectele combinând evantaiul comunităților imaginare de interes sau de destin, precum și ansamblul sferelor în care iau naștere legăturile de fidelitate, de dependență și de apartenență: de la cercuri familiale, de vecinătate sau de întreprindere și grupuri de migranți sau formațiuni religioase până la instituții de stat sau parastatale și până la organismele transnaționale 30. În altă ordine de idei, dacă, în astfel de spații de investigație, dominația (prin muncă, accesul la bunurile materiale și logicile îndatorării) este cel dintâi nivel
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
complexe miniere din Rhodesia de Nord). Răspunzând, nu fără ambiguitate, unei cereri formulate de autoritățile politice sau industriale însele, antropologii britanici ai schimbării sociale și-au îndreptat treptat atenția asupra formelor de organizare socială în aceste centre miniere, populate de migranți temporari și "celibatari" (bărbați singuri), precum și asupra schimbărilor induse, în regiunile de origine, de migrările raportate la muncă. Evidența deplasărilor indivizilor în spații geografice și sociale diverse presupunea elucidarea raporturilor între diverse locuri 84. La vremea respectivă, însă, studiul relațiilor
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
cu alura unor mici conace. Dincolo de cetăți, se întind târgurile preexistente activității miniere. Subiecții nu comunicau decât sub forma separării, a rupturii ierarhice. Acestor ierarhii definite prin muncă li se adaugă o altă separare, organizată în funcție de origine, valurile succesive de migranți dând loc de facto unei ierarhii sociale și profesionale etnicizate. A întreprinde astăzi o anchetă de etnologie urbană și industrială în acest ansamblu, care era înainte un cartier minier, presupune ca punct de plecare și câmp de observație situația pe
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
asemenea gest. Eu nu am avut puterea să-l fac (am fost în RFG pentru douăzeci de zile în iunie 1989, dar soția mea rămăsese în țară), iar după 1990 nu am mai avut motive am putut trăi ca orice migrant internațional care se poate întoarce oricând la baștină fără să fie băgat la pușcărie. Ce rol au jucat în decizia ta legăturile cu exilul românesc? V. N.: În primul rând, vreau să mă refer la distincția (foarte justă și importantă
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
de comunism, est-europeni fugiți de toate năpastele din lume. Acești oameni aduceau cu ei o încărcătură de idei și de tradiții umaniste de la sfârșitul secolului XIX și de la începutul secolului XX. Neokantianismul, tradiția neoclasică, toate acestea erau aduse de către acești migranți, care puteau să funcționeze în cadrul de cele mai multe ori idilic al campusurilor universitare americane. După anii 1960, lucrurile s-au schimbat în America. Sigur, ne amintim și de agitațiile academice din Europa și America. Numai că astfel de agitații au existat
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
s-au putut realiza fără antrenarea unei mase tot mai mari de populație care a pus în mișcare colosul industrial național în construcție. În prima etapă (1968-1972) are loc o creștere anuală moderată a ratelor migratorii (până la 338 mii de migranți în 1972). Etapa a II-a (1973-1982) reprezintă maximum migratoriu atins în România în anii postbelici. Practic, acum are loc o adevărată explozie a proceselor de mobilitate teritorială, îndeosebi a fluxului rural-urban. Populația rurală pleacă masiv din sat, fie definitiv
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
în construcții, în învățământ, în cercetare etc. Etapa a III-a (1983-1989): Încă de la începutul anilor ’80 devine deja vizibil declinul proceselor migratorii interne din România, atingându-se în 1985 și 1989 cele mai joase praguri la numărul anual de migranți: 193 mii și 196 mii de migranți, comparativ cu 375 de mii cât ajunsese valoarea brută a migrației la începutul anilor ’70 (etapa de explozie). Etapa a IV-a începe după revoluția din decembrie ’89 și se caracterizează, după o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Etapa a III-a (1983-1989): Încă de la începutul anilor ’80 devine deja vizibil declinul proceselor migratorii interne din România, atingându-se în 1985 și 1989 cele mai joase praguri la numărul anual de migranți: 193 mii și 196 mii de migranți, comparativ cu 375 de mii cât ajunsese valoarea brută a migrației la începutul anilor ’70 (etapa de explozie). Etapa a IV-a începe după revoluția din decembrie ’89 și se caracterizează, după o hipertrofiere conjuncturală în 1990, printr-o evoluție
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
ajunsese valoarea brută a migrației la începutul anilor ’70 (etapa de explozie). Etapa a IV-a începe după revoluția din decembrie ’89 și se caracterizează, după o hipertrofiere conjuncturală în 1990, printr-o evoluție relativ constantă (până la 300 mii de migranți anual). Etapa a V(1997-2001), chiar dacă se caracterizează prin valori totale ale migrației anuale asemănătoare cu cele din etapa anterioară, marchează totuși o schimbare „istorică” în demografia României: pentru prima dată plecările din rural sunt întrecute de sosirile în acest
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
INS, 2004, 80 Graficul 3. Dinamica gradului de implicare a satului în migrația internă (1972-2004) - dacă luăm ca an de comparație 1992, se constată că, până în 2001, (inclusiv) au avut loc scăderi mai mici sau mai mari ale numărului de migranți rurali în aproape fiecare an (cu excepția lui 1997); - cele mai importante scăderi ale numărului de migranți rurali au avut loc în 1993 și în 1995 (la jumătate, față de 1992); - după 2002 se prefigurează creșteri constante ale migranților rurali față de anul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
luăm ca an de comparație 1992, se constată că, până în 2001, (inclusiv) au avut loc scăderi mai mici sau mai mari ale numărului de migranți rurali în aproape fiecare an (cu excepția lui 1997); - cele mai importante scăderi ale numărului de migranți rurali au avut loc în 1993 și în 1995 (la jumătate, față de 1992); - după 2002 se prefigurează creșteri constante ale migranților rurali față de anul 1992. Dinamica intrărilor în rural în ultimii ani arată un trend ascendent, cu excepția anului 1993 când
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
pentru o perioadă limitată în străinătate, în scopul practicării unei ocupații oarecare, aducătoare de venit pentru supraviețuire și realizare. Diferențele dintre urban și rural pot fi astfel formulate: tinerii din urban, comparativ cu cei din rural, dau procente superioare de migranți potențiali, la ambele forme de migrație externă-definitivă și temporară. Acest lucru este o consecință probabilă, printre altele, a stocului informațional superior și mai diversificat al tinerilor din orașe. Tabelul 3. Intenția de a pleca din țară Tineret urban Tineret rural
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
sondajul INS ACOVI 2002. Variabila de ponderare/extindere asigurată de INS. Cifra de 62 mii de persoane plecate din satele României la lucru în străinătate la data recensământului este mult mai mică decât estimarea numărului de aproximativ 200 mii de migranți din rural în străinătate, la sfârșitul anului 2001 (vezi D.Sandu, 2000, op.cit., 25) . Diferența ar putea proveni, în esență, din faptul că cifra de 200 de mii include și populația migrantă inactivă. O anume subînregistrare a migrației prin recensământul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
sectorul privat. Eligibilitatea cercetătorilor este însă condiționată de titlul de doctor în știință obținut în perioada anterioară aplicării. Cu titlu de exemplu, în anul 2010 au fost acordate finanțări de către Consiliul European pentru Cercetare pentru domenii ca: originea familiilor de migranți, drepturile omului față în față cu democrația, reconstrucția evoluției virusologice în timp și spațiu, teoria informației cuantice ș.a. Responsabilitatea aplicării politicii comune în acest domeniu este lăsată și la latitudinea statelor membre, potrivit Tratatului de la Maastricht (art. 4 "în domeniile
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
sectorul cercetării-dezvoltării-inovării. Avem în vedere diaspora românească din statele europene lideri în materie de inovare sau în statele europene industrializate, contributoare nete la bugetul Uniunii Europene, astfel încât aceștia să contribuie la dezvoltarea cercetării și inovării naționale. Cooperarea cu cercetătorii români migranți este necesară, iar una dintre soluțiile potențiale, identificate de literatura de specialitate 132, constă în valorizarea unor asociații non-guvernamentale, care pot juca un rol important în asigurarea informațiilor necesare pentru diaspora română, cu privire la progresele în materie de cercetare-dezvoltare-inovare românească. Aceasta
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
important în asigurarea informațiilor necesare pentru diaspora română, cu privire la progresele în materie de cercetare-dezvoltare-inovare românească. Aceasta reprezintă o soluție necesară pentru sectorul de cercetare românesc, care suferă din lipsa fondurilor adecvate pentru stimularea cercetătorilor, lipsindu-i atractivitatea necesară readucerii cercetătorilor migranți români din diasporă în centrele de cercetare românești. În vederea materializării europieței cercetării-dezvoltării-inovării, dat fiind accentul pus pe cererea de cercetare-inovare, dar și necesitatea existenței unei oferte în aceeași direcție, considerăm că unul dintre principiile acestei strategii ar trebui să vizeze
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
a elitei intelectuale și a accesului la universalitate prin forțarea barierelor unei culturi "minore". Dincolo însă de aceste nuanțe, desigur esențiale, toți cei care aleg franceza ca limbă de expresie și mă refer îndeosebi la scriitori sunt un fel de migranți, care se văd confruntați cu un idiom ce dispune de un statut aparte: este fie străin, fie matern, dar împărțind cu alte limbi spațiul lingvistic al unui loc geografic dat. Și, mai cu seamă, francofonul se vede pus față în
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
european. În vederea elaborării unei proceduri electorale uniforme, o serie de criterii au fost enunțate pentru ca alegerile pentru Parlamentul de la Strasburg și Bruxelles să poată fi calificate de "europene": vârsta electorală, crearea unor circumscripții electorale transnaționale, dreptul de vot pentru lucrătorii migranți. Se ridica de asemenea și chestiunea votului obligatoriu 16. Adoptarea unei proceduri electorale uniforme s-a dovedit însă imposibilă. Dacă propunerile elaborate în cadrul Adunării parlamentare obțineau cu greu acordul deputaților europeni, ele întâmpinau o și mai puternică rezistență la nivel
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
principalele rezerve manifeste în Comisie și în Parlamentul European, devenind membru UE la 1 ianuarie 2007. Asta nu înseamnă că, în conștiința publică a societăților europene contemporane, neîncrederea tradițională față de români s-ar fi evaporat. Aproape dimpotrivă. Primele valuri de migranți post-aderare, cu cota lor de "instalatori români", dar și de hoți, prostituate și mai ales cerșetori, riscă să accentueze această neîncredere. Tabloul pe care îl schițează cartea de față poate părea, la prima vedere, izvorând și el dintr-o asemenea
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Sandu 192, se prezintă ca o "piramidă" în care vârful este format din câțiva calificați, iar baza e formată de agricultori cu situație materială proastă. Oamenii care trăiesc în sate dezvoltate, cu drumuri bune și în gospodării cu navetiști, cu migranți plecați la muncă în străinătate, cu un stoc ridicat de educație, cu un șeptel bun și ocupații rurale neagricole înregistrează venituri totale mai mari. Sărăcie urbană În mediul urban, lupta pentru existență este dură, mai ales pentru cei aflați în
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
construiască o viziune a locului orașului în lumea "globalizată". Primarii orașelor actuale nu mai enunță singuri "interesul general". Ei sunt constrânși să experimenteze, să inoveze moduri noi de gestionare a comunităților urbane eterogene, compuse din autohtoni și alohtoni, sedentari și migranți, bogați și săraci, din persoane care aparțin celor mai dispersate grupuri familiale, de vecinătate, profesionale, identitare etc. Atunci când caută definirea modului eficient de a manageria, primarii trebuie să aibă o bună cunoaștere teoretică și practică a orașului, pe baza căreia
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
neexploatat: resurse umane (șomeri tineri, antreprenori potențiali), inovații (idei și proiecte), resurse patrimoniale abandonate, lăsate în paragină (peisaje, clădiri, hale), resurse nemateriale pe cale de dispariție (tradiții, valori purtătoare de identitate), resurse financiare (economii, beneficii nereinvestite, banii trimiși în țară de migranți etc.), dar și: crearea de legături între actorii locali, organizarea de acțiuni de promovare a produselor locale, favorizarea concertării între apropiați, funcții, structuri, stimularea reflexiei privind susținerea dezvoltării locale, crearea unei dinamici colective de către animatori care mobilizează cât mai mulți
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]