558 matches
-
De aceea, profilaxia aspergilozei la acești pacienți prezintă o mare importanță. Aspergiloza alergică non- invazivă Este aspergiloza pacienților „alergici” la Aspergillus și se manifestă ca boală inflamatorie imună localizată la arborele traheo-bronșic. Pacienții prezintă tuse, febră, wheezing intermitent, infiltrate pulmonare migratorii (imagistic), eozinofilie și titruri crescute de anticorpi anti-Aspergillus; se pot asocia manifestări de sinuzită alergică. Poate fi diagnosticată ca o complicație a astmului bronșic (10% din cazuri) sau a fibrozei chistice (25% din cazuri) [12]. Tratamentul clasic constă în corticoterapie
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
f?r? ele. Sociologia poate �ntemeia ac?iunea. Cercet?rile f?cute dup? 1990 s-au str?duit s? eviden?ieze particularit??ile ariilor socioculturale, evolu?ia demografic?, schimb?rile din via?a familiei, locul femeii �n societate, alegerile, fenomenul migratoriu etc. Sociologii constat? c? �se ?ție� ce avem de f?cut: s? alegem reprezentan?i responsabili, s? sanc?ion?m pe cei ce au luptat pentru putere doar pentru a se �mbog??i, pe cei corup?i, pe trafican?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
și a le fi pus la dispoziția opiniei publice române. SITUAȚIA POLITICĂ A ȚĂRILOR ROMÂNE ÎNAINTE DE MAREA INVAZIE TĂTARĂ Pământul vechii Dacii și locuitorii ei au suportat - după cucerirea romană - timp de o mie de ani invaziile a nenumărate popoare migratorii, venite în majoritate de la nord-est. În primele secole ale erei noastre, au navălit sarmații, roxolanii, vandalii, goții, taigalii, vizigoții cu triburile lor greutungi și teringi și ostrogoții, determinând Roma să-și retragă legiunile pe linia Dunării și să părăsească Dacia
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
În Franța, sondajul este individualist și sportiv. El semnalează clasamentul în cursele cotidiene de cai pe care le numim viață publică. În Israel, el este strategic. Mai mult decât cariera liderilor politici, el afectează chiar viitorul națiunii, în care balanța migratorie este vitală, mai ales după adoptarea Legii Întoarcerii (1950): acordarea automată a cetățeniei oricărui imigrant născut dintr-o mamă evreică. Războiul de Șase Zile a dat și mai multă importanță imigrației evreiești (alyah), iar deschiderea frontierelor URSS a permis instalarea
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
datele recensământului din 7 ianuarie 1992, rezultă că 99,7 % din numărul locuitorilor îl reprezentau românii și 0,3 de alte naționalități. Structura populației după religie era următoarea: ortodoxă 81,00 %, romano-catolică - 18,7 % și 0,3 % alte religii. Mișcarea migratorie a unei părți din populația orașului Huși a fost intensă înainte de 1989. La începutul anilor ‘60, mai ales tineri, găsind locuri de muncă în alte orașe, au plecat la București, Brașov, Hunedoara, Petroșani, Iași, Constanța ș.a. După 1989, mulți au
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
genuri (feminin, masculin), pe medii (urban, rural) sau pe grupe de vârstă, densitatea populației (locuitori/kmp), determină un anumit profil demografic al regiunii, calculul indicatorilor specifici fiind necesar cunoașterii acestuia. De asemenea, fenomenele demografice (spre ex., mișcarea naturală sau mișcarea migratorie) la nivel regional conferă specificitate regiunii și se pot cuantifica prin indicatori în mărimi absolute și în mărimi relative. Spre exemplificare, se prezintă indicatorii: Sporul natural = număr născuți vii - număr persoane decedate Rata mortalității infantile = Locuințe și utilități publice În
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
intensitatea fertilității prin numărul mediu de copii născuți de o femeie în decursul întregii sale perioade fertile. Se determină ca sumă a ratelor specifice de fertilitate pe vârstă, prin formula: Migrația internă netă, pe principalele grupe de vârstă Determinarea sporului migratoriu care influiențează mărimea populației dintr-o unitate geografică (regiune) se realizează prin efectuarea diferenței dintre numărul sosiților și numărul plecaților într-un an dintr-o unitate geografică, pe principalele grupe de vârstă. Formula de calcul: Persoane decedate în accidente rutiere
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
că Făcăenii, cea mai mare dintre toate așezările de pe malul apei, care, deși a cunoscut o creștere constantă, a ajuns în 1992 la 6.048 de locuitori. Colonizările au constituit un alt element determinant în creșterea populației. La început, mișcările migratorii au avut un caracter de grup, mai târziu fiind inițiate și controlate de stat, deoarece acesta urmărea ocuparea și cultivarea unor terenuri rămase nepopulate și necultivate. În Fetești cartierele apărute în urma colonizărilor sunt Vlașca (1901) și Coloniști (1924). Cei colonizați
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
2,3‰ în 1991. Tabelul 7. Rata de divorțialitate An 1966 1990 1991 1992 1993 1994 1995 Rata de divorțialitate* 1 1,1 2,3 1,5 1,7 1,9 1,6 * Proporții la 1.000 de locuitori. Mișcarea migratorie Mobilitatea populației reprezintă o componentă importantă a dinamicii populației, ea fiind determinată, în sens ascendent sau descendent, de acțiunea unei serii de factori, precum resursele ecologice ale zonei, mediul de dezvoltare economică, organizarea și structura socială a comunității. În tabelul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cu 1966, numărul sosiților a început să crească, atingând 23,4‰ în 1966; după această dată, din diferite motive, situația s-a deteriorat astfel încât în 2002 ponderea nou-veniților era de doar 7,5‰ din totalul populației rezidente. În general, sporul migratoriu s-a menținut pozitiv, cu excepția anilor 1980 și 1990, când numărul celor plecați din oraș a depășit numărul sosiților. În 2002, bilanțul migratoriu a avut valoarea cea mai mică (-32,8‰), în timp ce în 1970 s-a înregistrat cea mai mare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
astfel încât în 2002 ponderea nou-veniților era de doar 7,5‰ din totalul populației rezidente. În general, sporul migratoriu s-a menținut pozitiv, cu excepția anilor 1980 și 1990, când numărul celor plecați din oraș a depășit numărul sosiților. În 2002, bilanțul migratoriu a avut valoarea cea mai mică (-32,8‰), în timp ce în 1970 s-a înregistrat cea mai mare valoare a acestuia (5,0‰). Valoarea negativă a acestui indicator în ultimul an de recensământ s-a datorat plecărilor masive din localitate (1
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a acestui indicator în ultimul an de recensământ s-a datorat plecărilor masive din localitate (1.375 de persoane), număr care îl depășește cu mult pe cel al nou-veniților (258 de persoane). În tabelul 9 se pot observa valorile sporului migratoriu în cele cinci cartiere ale orașului. În Fetești-Gară, numărul celor plecați este net superior celorlalte cartiere (24,8‰). Acesta este cartierul cel mai nou și totodată cel mai dinamic din punct de vedere economic, și de aceea concentrează cea mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cunoaște tendința acesteia de a părăsi localitatea. Este cazul minorității romilor, care în 2002 număra 1.508 locuitori, aceștia constituind aproape întregul număr al celor plecați în străinătate în acest an (342 de persoane). Un alt cartier în care sporul migratoriu are valori mari este Coloniști -6,4‰, urmat de Fetești-Oraș cu -3,1‰, acesta din urmă fiind cel mai vechi cartier al orașului, cu o populație în scădere din cauza migrației acesteia în principal spre Fetești-Gară. Sporul migratoriu la nivelul fiecărui
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în care sporul migratoriu are valori mari este Coloniști -6,4‰, urmat de Fetești-Oraș cu -3,1‰, acesta din urmă fiind cel mai vechi cartier al orașului, cu o populație în scădere din cauza migrației acesteia în principal spre Fetești-Gară. Sporul migratoriu la nivelul fiecărui cartier al orașului în 2002 Cartier Sosiți* Plecați* Spor migratoriu Fetești-Oraș 2,6 5,7 -3,1 Fetești-Gară 3,9 24,8 -20,9 Coloniști 0,9 7,3 -6,4 Vlașca 0,02 0,9 -0
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Fetești-Oraș cu -3,1‰, acesta din urmă fiind cel mai vechi cartier al orașului, cu o populație în scădere din cauza migrației acesteia în principal spre Fetești-Gară. Sporul migratoriu la nivelul fiecărui cartier al orașului în 2002 Cartier Sosiți* Plecați* Spor migratoriu Fetești-Oraș 2,6 5,7 -3,1 Fetești-Gară 3,9 24,8 -20,9 Coloniști 0,9 7,3 -6,4 Vlașca 0,02 0,9 -0,88 Buliga 0,05 0,4 -0,35 * Proporții la 1.000 de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a practicilor transnaționale ale acestora (circulație între Italia și România, vizite regulate, investiții ale transmigranților în localitatea de origine). Analiza nu se concentrează doar asupra procesului de încorporare a migranților români din Milano sau asupra contextului de plecare (cauze, procese migratorii, efecte ale migrației în localitățile de plecare), ci analizează practicile transnaționale ale migranților în legătură cu integrarea pe piețele de muncă din Italia și cu structurarea mediului de migranți români din Milano. Astfel, în acest studiu argumentez faptul că pentru a înțelege
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în câteva rânduri o să discut și aspecte mai generale, în special privind mediul de migranți din zona Milano. Analiza nu se concentrează doar asupra procesului de încorporare a migranților români din Milano 2 sau asupra contextului de plecare (cauze, procese migratorii, efecte ale migrației în localitățile de plecare), ci analizează practicile transnaționale ale migranților în legătură cu integrarea pe piețele de muncă din Italia și cu structurarea mediului de migranți români din Milano. Textul este structurat în felul următor: în prima parte voi
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cazul migrației românești Cadrul teoretic pe care îl folosesc în acest studiu este dat de dezbaterile în jurul conceptului de transnaționalism și al implicațiilor sale teoretice și empirice. În linii generale, aceste discuții au emers ca urmare a necesității reconceptualizării dinamicilor migratorii actuale și în urma observației că, de multe ori, modelele clasice de migrație, care se încheiau prin stabilirea în contextul de emigrare (prin asimilare sau încorporare), au fost înlocuite în multe cazuri de practici mult mai diversificate. Imigranții nu mai aleg
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
este relația dintre practicile de integrare economică și încorporare în societatea italiană, pe de o parte, și practicile transnaționale 9, pe de altă parte. De asemenea, voi discuta despre rolul riscurilor (în special legate de statusul ilegal) în emergența dinamicilor migratorii și a practicilor transnaționale și despre cum afectează riscurile crearea mediului local la Milano și practicile translocale dintre Milano și Borșa. Migrația din Borșa la Milano: dinamici postsocialiste și status ilegal Factori care au influențat migrația internațională Migrațiile internaționale din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
timpul comunismului, în număr redus, și s-au realizat în multe cazuri prin trecerea ilegală a frontierei României socialiste, apoi migranții au putut obține statusul legal (ca refugiați politici) în vestul Europei sau America de Nord. Din punctul de vedere al dinamicii migratorii, această perioadă este însă puțin importantă. Cele mai mari valuri de migrație au avut loc în special după anii ’96 -’97 (în cea mai mare parte, ilegal) și mai ales după 2002, românii neavând nevoie după această dată de viză
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
au construit rute și strategii de migrație, precum și posibile strategii de succes. Principalele perioade și strategii de migrație Din punctul de vedere al modalităților de migrare din Borșa către Italia, în linii generale există două mari perioade de migrare. Dinamica migratorie importantă a început să se dezvolte după ’96-’97. Chiar dacă au existat și cazuri de migrație legală, cu contracte de muncă sau cu invitații din partea rudelor/prietenilor din Vest, cea mai mare parte a migranților au plecat utilizând vize false
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
vechi își amintesc că „veneau zilnic zeci de autocare la Centrale și pe vremea aia parcul de la Centrale era plin de români”. Timp de doi ani, mare parte dintre tinerii din Borșa 12 au migrat către Italia. În afara acestor practici migratorii generale, în cazul borșenilor a mai existat și migrația în scopul reîntregirii familiilor (pentru borșenii cu status legal în Italia) și migrația cu contracte de muncă. O altă tendință, dar mult mai puțin importantă ca intensitate, este migrația prin căsătorie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
un timp îndelungat, ei preferă munca în străinătate ca o formă de navetism la distanță. Dacă în cazul multor altor tipuri de practici transnaționale (căsătorie, investiții în perioada de ilegalitate etc.) acestea sunt de fapt legate mai mult de procesul migratoriu și de încorporarea în societatea italiană, acest tip de migrație are ca scop principal îmbunătățirea vieții din România. În aceste cazuri, banii trimiși sunt folosiți pentru construirea de locuințe noi, pentru creșterea consumului în gospodăriile de origine sau pentru economisirea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
principal îmbunătățirea vieții din România. În aceste cazuri, banii trimiși sunt folosiți pentru construirea de locuințe noi, pentru creșterea consumului în gospodăriile de origine sau pentru economisirea banilor în băncile românești. În acest sens, există mai multe tipuri de practici migratorii: migrarea doar a unui membru din familie, plecarea părinților și rămânerea copiilor în Borșa, migrarea de scurtă sau de lungă durată etc. În același timp însă, costurile sociale ale acestui tip de migrație sunt mari. Apar divorțurile, educația copiilor are
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
scăzută. În același timp, mulți migranți au muncit în vechea industrie socialistă și se pot adapta relativ ușor la cerințele pieței italiene de muncă slab calificată. Interviu, asociație caritabilă italiană. Deși este foarte greu de generalizat acest lucru, deoarece practicile migratorii sunt foarte diversificate, totuși aceasta pare să fie tendința cel mai des întâlnită pe teren. Referitor la atitudinile politice, este interesant de notat faptul că o mare parte dintre migranții legali au atitudini critice la adresa autorităților române și sunt recunoscători
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]