710 matches
-
operei de construire a bazei economice a socialismului în țara noastră (...). În politica fiscală, ei au favorizat creșterea elementelor capitaliste la sate și le-au apărat împotriva loviturilor dictaturii proletariatului. O mare parte din chiaburi au fost trecuți în categoria «mijlocașilor», dându-li-se astfel putința de a se sustrage efectelor politicii de îngrădire duse de statul de democrație. În politica prețurilor, dușmanii poporului au urmărit mărirea continuă a prețurilor de achiziții și contractări de produse agricole alimentare în scopul creării
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
chip al chiaburului, de la dușmanul fățiș, înarmat (But și întreaga bandă din Vânătoarea de lupi de P. Dumitriu), până la chiaburul așa-zis «cumsecade» care uneltește din umbră (Keszeg din Brazdă peste haturi de Horvath Istvan) și la cel camuflat ca mijlocaș și având și carnet de partid în buzunar (Ghioceoaia din Desfășurarea de Marin Preda). Un deosebit succes îl reprezintă caracterizarea plină de ascuțime a personajelor negative în piesa Oameni de azi de Lucia Demetrius. Poeziile închinate luptei pentru pace, mai
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
noastre. În nuvela Desfășurarea a lui Marin Preda, întâlnim câteva figuri bine diferențiate: Iancu Enache, tipul chiaburului vechi al satului; Voicu Ghioceoaia, tipul chiaburului nou ridicat dintre țăranii săraci datorită speculei și strecurat în partid; Bădârcea, tipul chiaburului vechi, devenit «mijlocaș». Fiecare tip reliefează aici un anumit aspect, o anumită tactică de luptă a chiaburimii. Îi putem reproșa unui autor că e prea puțin un singur chiabur în opera lui, dacă n-a izbutit să sintetizeze în el caracterele tipice ale
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
lumea satului, la ritmul de modernizare a societății românești. Lăcuitorii satelor aservite - menționați în izvoare ca „oameni”, „liudi” sau „birnici”, pe care istoriografia îi definește ca țărani clăcași - au cunoscut, mai ales în această perioadă, o firească stratificare în fruntași, mijlocași și codași sau pălmași, în funcție de poziția social-economică pe care au dobândit-o, având drept criteriu de departajare, numărul de vite de muncă. Odată cu extinderea relațiilor capitaliste în agricultură, treptat, toate celelalte categorii sociale din lumea satului s-au subordonat acestei
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
din compartiment. Continuă Alexandru: — La ora de istorie se cere să se numească unsprezece mari personalități. La sfârșitul orei, profesoara îl întreabă pe Bulă: „De ce nu ai predat lucrarea? Doamnă profesoară, nu știu pe cine să pun pe post de mijlocaș central.” Intră amândoi în compartiment, dominați de ilaritate, nerenunțând la bancuri, pe care acum le ascultă și ceilalți pasageri prăpădindu-se de râs. — Hai să vă spun de-ale lui Bulă, îi pregătește Teofana. Bulă vede pentru prima dată curcubeul
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
În Elveția la schi, chiar dacă era luna mai. Tatăl său Îi ducea pe ghețari cu elicopterul. Ce mișto să ai un tată cu elicopter. Kevin flutură figurina cu căpitanul blond. Era foarte rară. În pliculețe se găseau de obicei doar mijlocașii, păroși și urâți și cu neveste urâte: campionii nu-i găseai niciodată. — Câte-mi dai În schimb? Întrebă. Anzalone aruncă o privire cu subînțeles către scutierul său, rigid Într-un bust de ghips, ca o țestoasă ninja, căci avusese un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
dar, când vine timpul marcării unui eseu, vreau să fiu eu cel care are mingea În mână”. Ar trebui să-i compătimim pe angajații nevoiți să-l sprijine pe acest om În eforturile sale. El mi-a amintit de un mijlocaș pe linia de trei sferturi de la școala mea Ă o să-l numesc Swag (prescurtare de la swagger Ă „lăudărosul”) Ă care avea un punct de vedere asemănător. Ca și managerul sus-menționat, Swag voia să fie cel care să aibă mingea În
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
numesc Swag (prescurtare de la swagger Ă „lăudărosul”) Ă care avea un punct de vedere asemănător. Ca și managerul sus-menționat, Swag voia să fie cel care să aibă mingea În momentul marcării. Strategia sa era simplă. Avea să-i paseze unui mijlocaș de pe linia mediană, o namilă care avea talentul de a călca În picioare orice adversar, până ce echipa ajungea aproape de linia de marcare. În acel moment, urma să aplice o „furișare a fundașului”, joc ce-i permitea acestuia să alerge În spatele
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
spus povestea a Încheiat astfel: „A fost o greșeală neînsemnată, Însă a avut urmări extrem de grave”. Există elemente comune clare Între situația de mai sus și cele care i-au avut drept protagoniști pe managerul companiei de top și pe mijlocașul cu care am fost coleg În liceu. Cu toții au fost implicați În conjuncturi În care obiectivul nu putea fi atins fără o echipă competentă. Cu toții au decis să guste singuri gloria și cu toții au suferit consecințele unei astfel de decizii
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
loc pentru arătură, mai multă pășune și fâneață, lemne din pădure etc. Numărul fruntașilor dintr-un sat nu se reducea la 2-3 familii, ci reprezenta un procent de circa 20% din totalul gospodăriilor satului, în unele cazuri chiar mai mult. Mijlocașii încadrau familiile de gospodari, pentru care se considera că efectuau lucrări cu 2 (doi) boi, având prin urmare posibilități mai reduse decât fruntașii în rezolvarea diferitelor obligații ale satului față de stat sau stăpânul său. Consecința era că, atât la beneficii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cât și la datorii, contribuția se raporta la partea ce o primea drept folosință. Și țăranii din această categorie aveau, în afara vitelor de muncă, alte animale pentru care primeau cele de cuviință pentru întreținerea lor. În satele din studiul nostru, mijlocașii reprezintă un procent de circa 40%. Pălmașii, numiți și codași, cu înțelesul de dezavantajați de diverse situații, de împrejurări nefavorabile, erau locuitorii satelor care răspundeau la obligații prin efectuarea lucrărilor fără vite, doar cu puterea brațelor, eventual cu vite împrumutate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din care rezultă explicit existența oficială a celor trei grupări de țărani din obștile sătești libere ori aservite din studiul nostru: „Adică noi, pacinicii din satul Condrea, din porunca giudecătoriei; eu, Lupul Grigori, pacinic dintre fruntași; eu, Săre Gorgan, dintre mijlocași; eu, Ion Poiană, dintre codași”, toți dau mărturie despre un răzeș al lor, care și-a făcut casă la Condrea, „casă făcută de trei ani”, și la semnături au fost scrise numele celor trei, plus „eu, vornicul Chirvasi Bobocea” și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de domeniul istoriei. Subliniem din capul locului că atunci, ca și acum, gospodăriile țărănești, ca mărime și bogăție de inventar, se deosebeau unele de altele. În genere însă, ele se grupau pe cele trei stări amintite în alt loc: fruntași, mijlocași, codași, plus marginalizații social, cu câte 10 prăjini de teren, care nu dispuneau decât de o mică locuință și de nici un fel de inventar gospodăresc. Dar în cuprinsul fiecărei categorii din cele trei existau diferențieri materiale. Luăm ca posibilitate de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ladă, perne, șervete și „douăzeci și șasă di coți de pânză urzită bumbac și bătută cânepă”. Observăm păstrarea în inventarul gospodăresc a țesăturilor de casă în cantitate semnificativă. Un testament (așa numit în original) întocmește în 1863 Darie Bosoi, tot mijlocaș, în care înscrie că lasă moștenire urmașilor săi „o casă și cu via cea mare din jur, doi boi, o căruță și o vacă, fiarăle de plug”, acestea să rămână fiului mai mic, Constantin, alte lucruri destinându-le fiilor mai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
familie, care efectuase zile de clacă în anii anteriori, devenea acum proprietar pe o anume suprafață, avută în folosință anterior sub numele de posesie (un fel de arendă, chirie), în raport cu numărul de vite prin care țăranii fuseseră categorisiți în fruntași, mijlocași, codași sau pălmași. În satele de clăcași de pe teritoriul comunei Umbrărești, respectiv Siliștea, Tămășeni, Slobozia (Bozieștii), Torceștii de la est de Bârlad, cele trei categorii de gospodării erau îndreptățite să primească și au primit următoarele suprafețe: 5 fălcii și 40 prăjini
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Moruzi, observăm o diminuare a suprafețelor atribuite sătenilor față de suprafețele avute anterior în folosință și care erau: -4 fălcii pentru cosit, 4 fălcii pentru pășunat, patru fălcii pentru arătură și semănături fruntașilor; -câte 3 fălcii din aceleași structuri se atribuiau mijlocașilor; -câte 2 codașilor, plus precizarea ce nu-și mai găsește corespondență în legea din 1864: ,,La a patrulea stare una falce pentru 2 vite, una falce pentru pășunea lor, una falce pentru arătură”. Această a patra stare socială din Așezământul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
10 prăjini = 20 „ 17%. Comparând cifrele din această situație cu acelea din Umbrărești, vedem că locuitorii clăcași ai satului Torcești dispun de o structură materială mai bună decât aceea a umbrăreștenilor, aceștia având cu 7 fruntași mai puțin, cu 5 mijlocași mai puțin, dar cu 15 codași mai mult și cu 9 ce nu fac clacă tot în plus, la un număr mai mare de locuitori împroprietăriți. Diferența la procente reflectă aceeași situație. Altă prevedere a Legii din 1864, cea mai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
răscumpărare, deși au primit și ei câte 10 prăjini „loc de casă și grădină”. La fel, locuitorii celor trei județe din sudul Basarabiei, cu toate că au primit suprafețe mai mari, 6 fălcii și 40 prăjini fruntașii, 4 fălcii și 30 prăjini mijlocașii, 2 fălcii și 70 prăjini codașii, suma răscumpărării rămâne aceeași ca și a acelora ce au primit suprafețe mai mici, adică raportat numai la numărul vitelor cu care locuitorii fuseseră obligați să efectueze și să rezolve sarcinile prevăzute în „ponturile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
respectivă, în majoritatea gospodăriilor erau copii numeroși). Un singur exemplu, ilustrativ, din acest punct de vedere este acela al străbunicului meu după mamă, Radu Druță. El se află înscris în lista de împroprietărire a Umbrăreștilor clăcași la nr. crt. 49, mijlocaș cu 4 fălcii, echivalentul a circa 6 ha. În perioada împroprietării, copiii lui, 8 (opt) la număr, erau mărișori, astfel că la scurtă vreme a trebuit să fie înzestrați. În consecință, dintr-o familie cu 6 ha se va ajunge
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
porunca boierului Lupescu la Tarnița, de unde și denumirea Dealului Coasta Morii. Înainte de 1944, satul Tarnița se compunea din aproximativ 220 de familii. Din acestea, un sfert erau cu pământ puțin, alt sfert cu pământ între 1,5-2 ha, iar restul mijlocași cu 3-5 ha, cu excepția a 7-10 familii ce aveau peste 10 ha (Tătărășanu, Gh. Coca, Crețu ș.a.). Din cauza lipsei de pământ, 16 familii au fost colonizate în Dobrogea, unde li s-au dat câte 10 ha de pământ (Puiu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
dat câte 10 ha de pământ. În anul 1944, satul Tarnița se compunea din 220 capi de familie și circa 1.050 de suflete. Dintre aceștia, un sfert aveau pământ puțin, alt sfert aveau pământ între 1-2 ha și restul mijlocași cu 3-5 ha. În perioada comunistă, o mare parte din locuitori au plecat să îngroașe forțele de muncă de la oraș. În anul 1955, comuna Oncești avea o suprafață de 4.811,10 ha, terenul fiind astfel împărțit: teren arabil - 2
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
alcătuită din 13 tineri care în acest moment lucrează în construcții și agricultură 124. România Bat va participa la competiție împotriva colegilor de generație din alte localități și mai mult ca sigur va fi dificil să se diferențieze pasele între mijlocași, golurile apărate de portari sau cele realizate de atacanți după originea etnică. În problema spinoasă a ordinii publice, este interesant experimentul (pentru început a rămas la nivel de experiment, însă poate fi un model de urmat) realizat la Padova început
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
că din o serie Întreagă de motive s-a procedat aventurist, fără socoteală, au fost arestați mii de oameni care nu trebuiau să fie arestați și În special țărani muncitori, ei sunt majoritatea, mai mulți decât chiaburii. Țăranii săraci și mijlocași luați cu muncitorii sunt majoritatea zdrobitoareă Nu este vorba de elemente care au săvârșit acte criminale. Prin acte criminale Înțeleg Începând cu ucidere, asasinat, lovire gravă, cu intenție criminală, de devastare, instigare care a ridicat masa, aceștia sunt acum elemente
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
atâtea câte au devenit accesibile după 1989. Numai Între 1 septembrie 1948 (a doua zi după Înființarea Securității) și 7 noiembrie 1949 au fost reținute de poliția politică 23.597 de persoane, dintre care 10.152 erau țărani (4.518 mijlocași, 2.979 săraci, 2.655 chiaburi)33. Într-o notă-raport din 1 decembrie 1961, cu privire la situația arestărilor făcute de MAI și procuratură În rândurile țăranilor În anii 1951-1952, se Înregistrau, riguros, 34.738 de persoane: 22.088 erau țărani chiaburi
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
504 țărani cu gospodărie mică. În același interval avuseseră loc 438 de procese publice În care fuseseră implicați țărani 34. „Fruntașe” se dovediseră În această privință Regionalele MAI Hunedoara, cu 16.146 de țărani arestați (14.394 chiaburi, 1.254 mijlocași și 498 cu gospodărie mică), Oradea, cu 9.760 (2.919 chiaburi, 2.854 mijlocași și 3.987 cu gospodărie mică), Cluj, cu 4.025 (1.715 chiaburi, 1.811 mijlocași și 463 cu gospodărie mică), și Constanța, cu 1
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]