17,823 matches
-
slugile Lui nerecunoscătoare, L-a dat pe Fiul Său Unul-Născut la moarte, și la o moarte blestemată, ocărâtă, moartea unor condamnați? A fost spânzurat de un stâlp înalt, a fost scuipat, pălmuit, lovit peste cap, luat în râs, îngropat de milă, iar pe mormântul lui s-au pus peceți; și toate acestea le-a suportat pentru tine și de grija ta, ca să desființeze tirania păcatului, ca să surpe cetățuia diavolului, ca să taie legăturile morții, ca să mi se deschidă porțile cerului, ca să piară
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
I Ică jr., Edit. persecuțiile comise și despre Pronia lui Dumnezeu, VIII, 6-9, trad. de Ioa Deisis, Sibiu, 2003, pp. 287-288. footnote>. Prin Învierea Sa din morți ni s-a dat posibilitatea de a ne împărtăși de viața veșnică prin mila lui Dumnezeu. Sfinții Părinți nu vorbesc de moartea lui Hristos, fără să o pună în legătură imediată cu Învierea Domnului. Sfântul Ioan Damaschin subliniază faptul că, deși momente distincte și distanțate, moartea și învierea Mântuitorului constituie totuși o unitate. Cu toate că
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilie în cinstea lui Lazăr, 6, P.G., XLVIII, col. 990. footnote>. Textele biblice ne amintesc astăzi că, în calitate de creaturi ale lui Dumnezeu, avem menirea de a face fapte bune. Cel care este darnic în milă, care nu se comportă pe cât de strict și de aspru am merita (dacă ar fi să ne ghidăm după criteriile dreptății) ne cere în schimb doar dragostea noastră și fapta noastră bună față de cel aflat în nevoie, căci ce se
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
dăruire deplină de sine pentru aproapele. Acesta este agape-le de care vorbește Sfântul Apostol Pavel și pe care-l vedem ca adevărat prin devotamentul (statornicia) în încercări și care, prin urmare, reflectă dragostea lui Hristos răstignit. Iubirea și milostenia (mila) creștină este o milostenie religioasă. Esența sa este să redea și să o continue pe cea a Mântuitorului față de toți oamenii, în special față de credincioși. Fiu al lui Dumnezeu, credinciosul nu poate fi decât un milostiv, arătându-I Tatălui său
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
milostiv, arătându-I Tatălui său adorarea și bunătatea sa. În Hristos, are sentimentele Mântuitorului și întruchipează modelul dragostei pe care o constituie viața lui Hristos Întrupat, Răstignit, Înălțat. Pătruns de Sfântul Duh, creștinul ia parte din plin și imediat la mila divină; aceasta-i conduce mintea și purtarea. Pentru că iubește, face voia lui Dumnezeu și agape-le înnăscut și imanent este singurul principiu al moralei sale, determinându-i îndatoririle, ceea ce trebuie să facă în timpul de acum<footnote C. Spicq, O.P.
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
trăite, pentru că ele pot prelungi durată lor... Cand nu vorbim cuiva despre problemele noastre, noi ne îndepărtăm de ele.. Îndepărtarea de ele este primul pas pentru depășirea acestora. Esențial este când vorbiți despre problemele și emoțiile dvs. să NU căutați milă sau compătimiri... Dacă aveți o mare supărare sau tristețe, încercați să nu aduceți sentimentele acestea acasă. Ieșiți în stradă cu deosebire în locurile înverzite și plimbați-vă..! Nu faceți din casă dvs. o groapă de gunoi energetic. Dacă locuiți de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93801_a_95093]
-
fost încheiate atâtea tratate de pace de-a lungul istoriei, dar s-a văzut în timp că nu au fost altceva decât false tratate de pace”(p. 19). Pacea mai poate fi realizată și prin mijloace caritative, adică prin practicarea milei trupești și sufletești, săvârșite cu fapta și cu cuvântul, prin susținerea materială și morală a omului de lângă noi. Această idee este ilustrată prin pilda Samarineanului milostiv și este atribuită calității de doctor a Sfântul Evanghelist Luca, desigur, omul cel mai
Semnal editorial şi Publicistic: „Pe Cărarea Raiului” [Corola-blog/BlogPost/93780_a_95072]
-
Asociația Civic Media, organizație prezenta în spațiul neguvernamental românesc din anul 2000, a acordat ieri, de Ziua Libertății Presei, pentru a șaptea oară consecutiv, , distincție fondată În Memoriam colegul nostru de presă, jurnalistul de război Mile Cărpenișan, plecat mult prea repede dintre noi. Valentin Țigău și Simona Lazăr - Jurnaliști Radio România Anul acesta, împreună cu portalul interactiv de recuperare vizuală a spațiului istoric românesc Basarabia-Bucovina.Info, Asociația Civic Media, cu o prezență mai retrasă din cotidian, recompensează
Premiul “Mile Cărpenişan” pentru Curaj şi Excelenţă în Jurnalism [Corola-blog/BlogPost/93940_a_95232]
-
împreună cu portalul interactiv de recuperare vizuală a spațiului istoric românesc Basarabia-Bucovina.Info, Asociația Civic Media, cu o prezență mai retrasă din cotidian, recompensează onorific plurivalenta și profesionalismul a doi jurnaliști extraordinari: soții Simona Lazăr și Valentin Țigău, care primesc Premiul “Mile Cărpenișăn” pentru activitatea lor prodigioasa în slujba Adevărului și a Valorilor Românești. Cei doi ziariști profesioniști ai Radio România, interziși în Ucraina pentru reportajele lor despre românii din sudul Basarabiei, sunt prezenți zilnic atât pe undele Radio România Internațional și
Premiul “Mile Cărpenişan” pentru Curaj şi Excelenţă în Jurnalism [Corola-blog/BlogPost/93940_a_95232]
-
a oprit de atunci. Dimpotrivă. Iată de ce, Asociația Civic Media și platformă de istorie și recuperare vizuală Basarabia-Bucovina.Info sunt onorate să le omagieze întreaga activitate și fermitate intru scrierea și rostirea adevărului, indiferent de circumstanțe și consecințe, prin Premiul “Mile Cărpenișan” pentru Curaj și Excelentă în Jurnalism. Ziariștii pur-sânge ai Radio România, Simona Lazăr și Valentin Țigău, sunt autentice modele și repere ale jurnalisticii românești, pentru orice cititor de presă și ascultător de radio, pentru orice român însetat de frumos
Premiul “Mile Cărpenişan” pentru Curaj şi Excelenţă în Jurnalism [Corola-blog/BlogPost/93940_a_95232]
-
de frumos și adevăr. Le mulțumim! Decernarea Premiului va avea loc într-un cadru festiv. Începând din 2010, Civic Media a premiat de 3 Mai - Ziua Libertății Presei - jurnalismul de front, prin Dan Nițescu, fostul operator și prieten al lui Mile Cărpenișan, reținut abuziv de autoritățile de la Chișinău în timpul evenimentelor din 7 aprilie 2009, pe Cristian Botez, un veteran al majorității războaielor de pe glob din ultimele două decenii și jumătate, cât și pe jurnalistul orădean Florin Budea, care s-a luptat
Premiul “Mile Cărpenişan” pentru Curaj şi Excelenţă în Jurnalism [Corola-blog/BlogPost/93940_a_95232]
-
bucovinean Vasile Ilica, veteran de război și “persona non grata” în Ucraina, acum plecat dintre noi fără a-și fi mai vazut plaiurile natale, pentru că anul trecut să-l premiem pe istoricul și jurnalistul basarabean Alexandru Moraru. În memoria lui Mile Cărpenișan reamintim una din ultimele sale dorințe, scrise în eter:“Va provoc să fiți oameni! În fiecare zi, vă provoc să faceți câte o faptă bună”. Să nu uităm nicicând această “provocare”. Doamne, ajută! Victor Roncea
Premiul “Mile Cărpenişan” pentru Curaj şi Excelenţă în Jurnalism [Corola-blog/BlogPost/93940_a_95232]
-
România Mare. Mulți împreună cu urmașii lor au fost dacă nu nimiciți, apoi rusificați prin Siberia, Kazahstan sau prin alte zone ale defunctei URSS, au fost adoptați de Argentina, Canada, Germania, SUA etc. Cei mai mulți însă și-au părăsit locurile natale „din mila salvatorilor roșii”, refugiindu-se în Țară unde o bună parte dintre ei s-au văzut căzuți din puț în baltă: erau destui „frați” de-ai rușilor și aici care să aibă „grijă” de cei refugiați. Cu toate acestea și în pofida
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93969_a_95261]
-
relevanță pentru Delia Velculescu. Ea va negocia dur cu grecii, după modelul impus Ciprului grec, va negocia apărând interesele FMI. Nici în cele mai negre visuri grecii nu-și puteau închipui că vor ajunge, în anul de grație 2015, la milă a trei femei: Angela Merkel, Christine Lagarde și acum și Delia Velculescu. LIVIU VALENAS
Soarta Greciei în mâinile unei românce [Corola-blog/BlogPost/94003_a_95295]
-
și groaza celorlalți. Nu știu dacă să plîng pentru mine mai întîi, sau pentru lume? Se sfîrșește, poate, tot: cultură, civilizație, umanism. Tot ceea ce omul își durase. Se dărîmă. Un sentiment de-o infinită melancolie, o suferință grea, apăsătoare. O milă sfîșiată pentru munca zadarnică a omului, de secole. Nimic nu va mai fi: desigur pentru că a fost greșit întemeiat totul; dar totul era ursit să nu fie întemeiat altfel decît greșit. O părere de rău profundă ca pentru propria mea
Scrisoare din Paris uitată în paginile Vieții Românești - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/11980_a_13305]
-
în care nu-mi mai pot / oglindi chipul nici ființa lăuntrică // obscuritate curgătoare ca și mine. ; Două decenii / din viața mea / au pierit / în râul Amarului Târg / aidoma unor căței / înecați de o mână haină / (dar nu există oare / o milă-a necruțării / un Bine al Răului?)/ aidoma unor căței / care n-au deschis măcar ochii.; Cu iarbă se-ndestulează / (cu ce altceva?)/ muzica / aidoma unei vite / cu iarbă grasă primăvăratică roșie / muzica militară-n / chioșcul din parc / lângă Poarta Sărutului
Poetul Gheorghe Grigurcu (II) by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12307_a_13632]
-
Emil Brumaru Durerea schingiuie cuvîntul Și îl preface-n praf și-n vînt Dar unde-i roua și pămîntul Unde sînt Îngerii și Sfîntul Și Dumnezeu cel trist și blînd Ce ne învinge-n mila-i dulce Un fulger sufletul ni-l zmulge Ni-l năruie vrea să ni-l culce Ni-l duce-n lacrima de jos Noi să lăsăm prosoape-n aer Drept semn că ne-am spălat pe trup Oh Omul Negru
Iubita mea cu dos frumos by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12620_a_13945]
-
noi vom continua să alunecăm dârdâind fără chef și în pragul extincției când la televizor se va spune că totul e-n regulă un cameraman priceput va filma câinii îngroziți de vedenii haite întregi implorând binefacerea unui călău cu toporul milei în mână prin aerul rarefiat, ciuruit ca o sită de chipuri și mâini carbonizate într-un desfrâu colectiv perpetuu și fără ieșire dar toate astea cu ce preț dar toate astea cu ce preț Doamne. *** De unde toată această bunăstare a
Poezie by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/12350_a_13675]
-
satir galopînd prin grajduri. Marina, tu care ai fost dată exemplu de elevă silitoare în "Scînteia pionerului", tu care iubești ( să nu zici nu) coniacul și faci atît de plăcut filozofia chibritului, tu care ești (vorba lui }epeneag) suprafemeie, ai milă de mine, protejează-mi absența din bucătăria voastră și din literatura onirică. Și-ți făgăduiesc ascultarea, supunerea oarbă (însă nu mută!). Voi încerca să vin joia viitoare pe la voi. Numai să nu apară ceva neprevăzut. Poate că de data asta
Sînt plantă sau animal by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12397_a_13722]
-
mersul viermelui în morții duzi și vrabia îmi ciugulește fața rupturile de vânt către sichem aprinsele gâtlejuri sună orzul când jocul mă respinge. Nu mă chemi? la sunetul vertebrelor lovite jav țav lețav jav cav lehav zeher să le-nsoțesc cu mila dobândită la căutarea mierii în ether. Lacrimă, 3 Ceață plumb tăcere terțiară cerul ochiului mi l-au închis și imaginea verginei mis ecbatana ocna calcă iară. Pleoapele/ tavernă și tenebră/ țin distanța morții pe radar putrezit își plânge solidar palid
Poezie by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/12466_a_13791]
-
Miron Kiropol Clipa e dată cu negreală, Sunt bezna ei virtuoasă în care lucrurile trăiesc din nevroză Apocaliptică și ies rugându-se din casă. Dacă ar mai exista mila și îmbrățișarea, Dacă mai pot fi iertat, Pune-mi, iubito, mâinile pe piept, Să simt cum inima îmi bate Numai cu tine îngropat. Merg vid în carne și în duh, Omul își întoarce capul de la mine, Frunza rămasă în iarnă
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/12398_a_13723]
-
Cu miros de coajă de lămâie. Nimic nu s-a împlinit, Numai reveria cu peticele ei de mister. Zac într-un mormânt clădit de eternitate. Cerul îmi pare și el un mormânt în care imaginea mea zace Uitându-se cu milă și cruzime La mine, cel care încearcă să o prindă. Când voi reuși se va arăta solul Magistru al îngerilor și-mi va cere Să-mi aleg felul de aripi De printre toate aripile vii. Acum voi fi închis într-
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/12398_a_13723]
-
Din pîine Și graba unei albine De a-i ocoli dogoarea. * Sfîntul Francisc împărțindu-și somnul Cu vrăbiile, Cu toporașii osteniți De războiul lor cu bruma, Cineva a semănat Vînt în auzul ceresc De nu i-a ascultat Rugăciunile Implorînd milă Și izbăvire Pentru potîrnichile vînate, Pentru melcii prea înceți. Se aud alămurile grele Și zgomot de cruciați, (voci răgușite, silabe agonice, icnete), Foarte încet Păstorul care cîntă în fluier Din biserica lui De iarbă Și pietricele de rîu, Precum și blîndul
POEZIE by Katia Fodor () [Corola-journal/Imaginative/12698_a_14023]
-
-n țesătură, Când te stârnesc cu nurii mei drăcești Și-ți suflu foc și pară prin pupilă, Amăgitor de suflete ce ești, Mai meșteră-n sonet și mai subtilă, Vrăjindu-te cu stihuri femeiești Care ucid pe loc și fără milă. 3 Binevestim lumina care plouă Și lăudăm roșeața din căpșună, Iar degetele ei de Doamnă Brună Orbecăiesc ușor prin iarba nouă. Pe urmă nu mai știu ce îi cășună, Că fața ei e jilavă de rouă, Cum umblă/ cu picioarele-amândouă
Cartea sonetelor by Octavian Soviany () [Corola-journal/Imaginative/12735_a_14060]
-
shoah, pesah din pesah și floare de shoah risipită în pesah arată-mi-te în floarea de shoah, Rabbi, căci încă nu am părăsit desăvîrșirea cu gestul prin care trupul iese din cămașa sugestiei de a fi vinovat de absența milei, și cocoșii vor cînta la intrarea în cenușă a ființei imaginare, dintr-o dată vom ști cu toții, și viii, și morții și îndurații, și neîndurații, și slabii, și bogații că acela este mirosul de floare de cenușă și shoah că acela
RABBI by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/12809_a_14134]