472 matches
-
contează cu adevărat este viața muncitorilor și a țăranilor ( v. Tineretul în fața istoriei, în "Cuvântul liber", nr. 15, din 16 februarie 1935). Fervoarea despre care s-a putut vorbi mai târziu în legătură cu practica sa poetică este și o trăsătură a militantismului său politic: împotriva unui "marxism-religie, sterp și inutil", simplă "satisfacție intelectuală", el predică angajarea în acțiune, adaptarea teoriei revoluționare la exigențele momentului istoric "o adaptare vie, în sensul apucării de gât a minciunilor înfățișate, o demascare a lor. Astăzi minciuna
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
nu se cunoaște amintirea unui scriitor vîndut. Numai generației noastre i s-a păstrat rușinea unei literaturi corupte." Am spune azi, sfîntă naivitate... Literatura vremii lui (confuze) îi pare lui Lovinescu suspendată undeva între "lumea veche" și "lumea nouă", între "militantismul" romantic și turnul de fildeș al modernismului. Fără să lupte pentru vreun ideal, dar fără să aibă nici eleganța ușor fanată a retragerii din lume, "arta" pe care o critică este un fel de miles gloriosus, de soldat fanfaron: "vremea
Scris-cititul cutumiar by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12004_a_13329]
-
dezavuează în întregime toată literatura transilvăneană. Slavici îi va răspunde, dar nu va fi suficient. Ceva mai târziu, E. Lovinescu va prelua ideea că literatura transilvăneană este neevoluată, și ca limbă literară, și ca artă, meritele ei fiind numai în militantismul național. În 1911, adaugă la finele unui articol despre I. Agârbiceanu un paragraf despre "caracterele generale ale literaturii ardelene", evidențiindu-i regionalismul (devenit uneori un localism lipsit de orizont), insuficiența estetică, "servitutea față de realitatea imediată", caracterul prea național și prea
De ce l-a ignorat Lovinescu pe Slavici? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12089_a_13414]
-
ale "optzeciștilor" noștri sunt de admirat și valorificat. Trebuie însă precizat că postmodernismul, așa cum îl înțelege și îl profesează Radu G. }eposu, este radical diferit de cel instrumentalizat de Mircea Cărtărescu ori Ion Bogdan Lefter. Dacă aceștia dovedesc un prelungit militantism generaționist, un partizanat vizibil, dincolo de marginile admise ale unei tendințe critice, autorul Istoriei are o invidiabilă deschidere de compas, trecând în revistă, cu calm descriptiv și analitic, cele mai diferite orientări artistice. Acestea nu sunt radiate, șterse din tablou, sacrificate
După douăzeci de ani by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9679_a_11004]
-
felul acesta viziunea d-sale rămîne în stadiul de mărturie virtuală, în dosarul unui proces ce nu depășește granițele eului propriu. O introspecție amară, o sumbră visare, o așteptare pasivă îl separă de ceea ce ar fi putut deveni acordurile unui militantism: “de-o albă trîndăvie timpu-i legănat/ clipă de clipă se pierde tot mai mult/ gîndul poate-i porni spre ararat/ sfîșiind seninul unui cer ocult// anii-și cer birul cu dobîndă/ timpul în loc să crească - scade/ arătînd în zare o uitare
Un senior al poeziei noastre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13003_a_14328]
-
exclud chiar una pe alta. Scriitorii mari pentru X sunt insignifianți pentru Y și viceversa. Criteriul secționării și al valorizării nu mai este unificat-estetic, ci fluid-ideologic. De ani buni, "optzecistul" Ion Simuț face eforturi notabile de a se desprinde de militantismul postmodernismului autohton (un postmodernism deloc tolerant și relaxat, ci încruntat, mohorât, suspicios), pentru a deveni, cum spune, o parte din conștiința critică a literaturii române contemporane. Simptomele actualității literare e un titlu care-l reprezintă atât prin conținutul eterogen, dar
Cu cărțile pe masă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8072_a_9397]
-
va plăti pentru "idioțeniile, aroganța și hoția altora", Paleologu este convins că politician adevărat trebuie să suporte și perioade de ”impopularitate”. "Este un simptom al faptului că partidele românești nu sunt suficient de închegate din punct de vedere doctrinar, al militantismului politic. Nu vă imaginați, de exemplu, în Franța că trece unul dintr-o parte în alta, de la Partidul Socialist sau de la partidul gaullist în celălalt sens, în funcție de cine câștigă, Francois Hollande sau Sarkozy! Acolo-i foarte clar, ești de dreapta
Paleologu: Nu plec din PDL, deşi voi plăti pentru hoţia altora () [Corola-journal/Journalistic/45295_a_46620]
-
e bucuros să noteze: "De la "România jună" am primit mulțumiri pentru opul La țintă. De altcum notez că mulțumire și felicitări am mai primit pentru meditațiune apolitică de la singurateci cu mai multă însuflețire și laude decît frazele măiestre din Tribuna". Militantismul său nu încetase cu totul. Se consuma, (cel puțin așa reiese din acest jurnal de bătrînețe) în sfera presei românești transilvane, pe care o citea cu atenție, consemnînd impresiile, pe care, probabil, le și împărtășea factorilor de decizie. În iunie
Jurnalul unui memorandist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17214_a_18539]
-
un modul de debate, unul de leadership, o altă etapă va fi cea de scriere a proiectelor de finanțare și managementul proiectelor, un modul de dezvoltare comunitară cu vizite în comunități și ultimul vizează drepturile omului, societatea deschisă, activismul civic/militantismul. A. M. GRAD „Eco-Rom Ambalaje“ l Deșeuri prin „Punctul Verde“ La sfârșitul anului 2003, a luat ființă „Eco-Rom Ambalaje“ S.A. , ai cărei fondatori sunt companii românești și străine care activează în domeniul producerii unei largi game de ambalaje, precum și în domeniul
Agenda2004-4-04-gen6 () [Corola-journal/Journalistic/281985_a_283314]
-
documentară care impune respect. În lumina ei, atașurile ideologice ale lui Eliade și Cioran din anii premergători ori din perioada războiului sînt incontestabile. Nu, desigur, noi, pentru istoricii români ai ideilor (din care Lavastine îi citează pe cei mai importanți), militantismul ideologic ori partinic al celor doi în slujba legionarismului, simpatia pentru Hitler și nazism, oroarea de democrație și parlamentarism, apelul la dictatură și, vai, chiar la crima politică a reprezentat însă pentru recenzenții francezi ai cărții un șoc. Am citit
Istoria ca proces politic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15164_a_16489]
-
și într-un context la fel de angajant. Studiul introductiv al profesorului Franga, reconfortant prin deplina cunoaștere a domeniului și a operei autorului, este infuzat de un spirit afin gândirii lui N. I. Herescu, constituind, în același timp, o reeditare a îndemnului la militantism științific al acestuia.
Revolta fondului nostru latin by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4292_a_5617]
-
cinstirea lor reprezintă un alibi moral al spiritului critic desfășurat aici pe un front larg împotriva eterogenității anomaliilor din actualitate. Un complement binevenit al posturii critice care nu s-ar putea dispensa de un temei istoric, o opțiune ce coroborează militantismul pentru valoare, nu în ultimul rînd pentru valoarea etică. Mai întîi I.D.Sîrbu. Analistul scoate în relief anvergura intelectuală a celui "care trăia retras într-o Craiovă unde cozeria rămăsese pe seama fonfilor și flecarilor, moromeților, cum îi plăcea să le
Predecesori și autiști by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6621_a_7946]
-
chiar susținătorii ei din secolul XX. În lipsa ei vădită de sofisticare, în simplismul ei cîteodată, concepția aceasta are merite majore în evoluția spre modernitate a literaturii noastre. Iată un lucru pierdut din vedere. Maiorescu a pus capăt utilitarismului artistic, a militantismelor de tot felul dragi generației romantice. El e cel dintîi care afirmă clar la noi că arta nu e nici morală, nici imorală, ghidîndu-se după criterii proprii, interne. Concepția lui neutilitaristă deschide drum modernității, mai ales în poezie, pe care
Maiorescu, astăzi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17291_a_18616]
-
A fost un laș, cinic și interesat abandon. Și măcar de ar fi spus asta, direct, forțelor democratice din România. Dimpotrivă, lăsau a se înțelege că puterile occidentale sînt interesate în apărarea forțelor democratice românești și le vor sprijini în militantism. Tot ce au întreprins a fost Conferința miniștrilor de Externe ale celor trei mari puteri, din 1946 de la Moscova, care a decis, pentru România, organizarea unor alegeri libere și reprezentarea, în guvernul P. Groza, a exponenților politici ai P.N.Ț
Un raport american despre România din 1949 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15694_a_17019]
-
să arate așa: neoclasicismul tardiv (1800-1840), romantismul (1840-1883), junimismul (sau victorianismul) (1867-1900), parnasianismul și simbolismul (1880-1918), modernismul (1912-1948), proletcultismul (1948-1966), neomodernismul (1966-1980) și postmodernismul (1980 și astăzi). E la fel de posibil ca, înlăuntrul acestora, să fie marcate reacții, disidente ori excepții: militantismul gherist în sînul junimismului, sămănătorismul în plină epoca simbolista ori tradiționalismul ca reacție la și în modernism. Și anii limită pot fi discutați. Eu i-am legat fie de manifeste (Introducția la "Dacia literară"), fie de reviste ("Convorbiri literare", "Simbolul
"Unificarea" unor concepte by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17928_a_19253]
-
exil pe care le reconstruiește excelent în romanele sale Milan Kundera se regăsesc în acest film tratate cu un fel de înțelegere blîndă și ironică deopotrivă. Și este un fapt de apreciat că regizoarea-desenatoare nu înclină niciodată balanța către vreun militantism sau către utopismele unei gauche caviar, discursul nu devine niciodată sarcastic, emfatic, didascalic. Experiența vieneză se termină dramatic cu o iubire eșuată, Marjan se întoarce acasă. Dacă pentru Marjan cariera de profet se sfîrșește destul de repede, în schimb, ghidul moral
Comment peut-on etre Marjan? by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9014_a_10339]
-
al căror semn este tocmai rezistența și forța germinativă în timp. Cu toate astea, și cu toate că, în ultima vreme, mutațiile firești ale literaturii sînt susținute de eforturi mari de provocare teoretică a dislocărilor, nu prea cred în ceea ce aș numi militantism critic. Asta nu înseamnă că acest militantism nu are efectul său imediat, și, în zona criticii de poezie, exemplele ar putea merge de la Marin Mincu la Al. Cistelecan. În fond, o astfel de critică, mai pragmatică și mai virilă, este
Revizuiri și... revizuiri by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/15825_a_17150]
-
forța germinativă în timp. Cu toate astea, și cu toate că, în ultima vreme, mutațiile firești ale literaturii sînt susținute de eforturi mari de provocare teoretică a dislocărilor, nu prea cred în ceea ce aș numi militantism critic. Asta nu înseamnă că acest militantism nu are efectul său imediat, și, în zona criticii de poezie, exemplele ar putea merge de la Marin Mincu la Al. Cistelecan. În fond, o astfel de critică, mai pragmatică și mai virilă, este în consens cu o întreagă mentalitate contemporană
Revizuiri și... revizuiri by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/15825_a_17150]
-
corpore, redacția României literare: Adriana Bittel, Daniel Cristea-Enache, Simona Vasilache, Cosmin Ciotloș. Plus - și mai ales - moderatorii discreți și avizați ai întâlnirii: Ioana Pârvulescu, Gabriel Dimisianu, Alex. Ștefănescu. Este evident că o asemenea provocare stătea sub umbra destul de riscantă a militantismelor și a partizanatelor emoționale. Este, în schimb, admirabil că întâlnirea s-a salvat excelent de această amenințare. Soluțiile fățișe, de protest deschis sau de marș civic, se dovedesc, în anii din urmă, contraproductive. Atât la nivelul teoriei, în care advertising--ul
Dramele Bucureștiului istoric by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9718_a_11043]
-
din confuzie, mai bine o adversitate pe față. Rămân, cu toate acestea, uimit de viteza incredibilă a sporirii numărului celor ce-și îmbracă frustrările și resentimentele în hlamida unei ideologii populiste. Când e vorba de adepți proveniți direct din lumea militantismului comunist, e absolut de înțeles: nu cred în ereditate, dar cred în influența formatoare a mediului. N-ai cum să te lepezi de sechelele gândirii comuniste, ale ,egalitarismului" demagogic și ale ,fraternității" izvorâte din culoarea carnetului de partid când ai
"Oierii" lovesc din nou by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10818_a_12143]
-
spre modelul, asimilat unui canon, al lui Ibrăileanu din Creație și analiză, care i se pare mai unitar și judicios. Trebuie reținută de aici observația, discutată și în precedenta carte a autorului nostru, Paradoxul român, că, la noi, în interbelic, militantismul pentru impunerea și consolidarea modernității democratice a fost dus paralel cu acela de distrugere a ei, partidele democratice luînd naștere odată cu cele nedemocratice. Cauza, adaug, trebuie căutată tocmai în adîncirea disputei dintre tradiționalism și modernitate, dintre liberalism și retrograd, dintre
Un naratolog devenit sociolog by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17021_a_18346]
-
naționalistă, se produce o deplasare suspectă a interesului public de la geniul literar al lui Eminescu la utilitatea unora din ideile sale politice. începutul îl face A.C. Cuza în Operele complete, din 1914, cînd scoate din articolele din Timpul argumente pentru militantismul său naționalist. Și cu ce patimă! S-au citit cu adevărat ori nu articolele cu pricina în epoca apariției lor, nu avem cum ști. Dar e sigur că ele au fost revendicate pentru "actualitatea" lor în toată perioada interbelică, apoi
Eminescu - scopul și mijloacele by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17403_a_18728]
-
orwellianul Minister al Adevărului. Puțin lipsea ca și culorile, sunetele, mirosurile să fie validate partinic! Demența luptei de clasă nu părea să aibă limite. Vocația scriitoricească ar fi prin urmare demnă de împlinire numai în gradul în care se subordonează militantismului cazon reclamat de partid, în care se înscrie în frontul propagandistic. Același - pe atunci aflat pe cai mari, ulterior văzîndu-se retrograd - Miron Constantinescu perorează emfatic: "Partidul educă pe scriitor în spiritul dezvăluirii și înfățișării adevărurilor vieții în lucrările lui. Cu
Un peisaj de moloz și bălării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9836_a_11161]
-
clujean Liviu Rusu, șicanat și acesta de autorul Bietului Ioanide. Critica tînără care s-a afirmat după liberalizarea din 1964 -1965 n-a săvîrșit decît gestul firesc al recunoașterii descendenței sale, într-un sens istoric, din ideile și actele de militantism ale corifeului Junimii. Ar fi fost oare cu putință ieșirea din marasmul literaturii propagandistice fără a se reaprinde flacăra credinței estetice inițiate de acesta? Așa sumar, abstract, "scheletic" cum pare unora și la ora actuală, fără să fi elaborat, culmea
Un duel cu aerul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7732_a_9057]
-
prin traducerile lui Constantin Amăriuței, prin relatarea unei întâlniri miraculoase cu filosoful (în nr. 3) și prin asumarea influenței lui în modul de a gândi. Revistele culturale din exil își declarau apartenența ca pe o mândrie și ca pe un militantism necesar: „Ființa românească“ (Paris, 1963-1968), „Revista Scriitorilor Români“ (München, 1962-1990). Titluri mai subtile, care relevau mai puțin explicit apărarea unei spiritualități românești dincolo de spațiu și de timp, erau „Caete de dor“ (Paris, 1951-1960), „Ethos“ (Paris, 1973-1984), ambele avându-l ca
Din nou despre „Caete de dor“ by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12955_a_14280]