1,369 matches
-
dezvoltării intelectuale. Conținutul gândirii la deficienții auditivi este exprimat mai ales prin limbajul mimico-gestual, care Înlocuiește limbajul verbal folosit de auzitori. Limbajul mimico-gestual servește atât la procesul de comunicare ca și În acela de Însușire a experienței din mediul social. Mimico gesticulația exprimă nu numai expresia personală acumulată pe baza primului sistem de semnalizare ci și expresia socială (C.Pufan, 1956).Limbajul este un instrument care permite anumite operații intelectuale și este imposibil să Înțelegem ce este inteligența umană dacă nu
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
trecerii din limbaj mimico-gesticular În limbaj verbal, dar această trecere se realizează În anumite faze sau etape ale dezvoltării limbajului exterior care la rândul ei depinde de o serie de factori obiectivi și subiectivi. Concret etapele de trecere de la limbaj mimico gestual la limbaj verbal, etape care coincid cu formarea deprinderilor și competențelor specifice, pot fi urmărite studiind evoluția narațiunii (povestirii) la deficientul de auz În curs de demutizare. În cursul evoluției sale, la deficientul de auz În curs de demutizare
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
eficient decât cel motrico-articulatoriu. Se constată că și la Începutul acestei etape nu lipsesc cu desăvârșire tendițele de a scrie propoziții sau fraze Începând mereu de la capătul rândului. O caracteristică a evoluției demutizării este faptul că În etapele menționate semnul mimico gestual Însoțește limbajul verbal. Există situații când aceste semne substituie cuvintele, datorită faptului că acestea nu s-au consolidat suficient. Tocmai de aceea multe dintre omisiunile Întâlnite În lucrările scrise ale copiilor deficienți de auz În curs de demutizare pot
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
au fost foarte complexe și au presupus eforturi conjugate din partea tuturor. Am observat că elevilor cu deficiență de auz le este foarte greu ca În același timp să interpreteze un rol (să acționeze), să vorbească și să renunțe la limbajul mimico gestual (preferat În orice context și orice situație). La această vârstă (zece-unsprezece ani) ei se pot concentra doar pe două din aceste activități:fie interpretează rolul și gesticulează, fie vorbesc și dactilează. Exercițiile complexe din cadrul dramatizărilor, bazate pe acțiuni simulate
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
predominant atitudinal (este vorba despre o atitudine pozitivă dar pasivă: compasiune/ milă) și stigmatizant (handicap) Într-un conținut predominant informațional și mult mai nuanțat, În cazul cadrelor didactice care lucrează cu elevi cu deficiențe de auz: dificultăți de comunicare, limbaj mimico gestual, cerințe educative speciale, surditate, protezare. Analizând mai departe, comparativ, cele doua tabele, observăm că locul unui conținut deasemenea, predominant atitudinal afectiv : ajutor (14; 3,36) , Înțelegere (10; 3,10), suferință (8; 2,37) este luat de un conținut mult
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
copiilor cu deficiență de auz.De aceea, cadrele didactice din Învățământul special desfășoară sarcini multiple, legate nu numai de pregătirea pentru predarea propriei discipline, dar și activități de perfecționare În Învățământul special, În integrare socială și profesională, În deprinderea limbajului mimico gestual și a tuturor celorlalte activități de demutizare a copilului surd. Toate aceste activități suplimentare pot constitui surse veritabile de stres. Traseul socio - profesional al absolvenților Profesor Leahu Daniela, Grup Școlar ”Vasile Pavelcu” Iași Orientarea școlară și profesională (O.S.P.
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
media, precizează Alice Mial, Înseamnă să devii „un instrument al unei alte persoane când aceasta experimentează mediul nou și Își caută noi sensuri”. Comunicarea cu elevul deficient de auz presupune folosirea comunicării totale, utilizarea tuturor mijloacelor comunicative: limbajul verbal, limbajul mimico gestual, limbajul dactil, pantomima, expresivitatea facială. Înainte de a avea rolul de Îndrumător al acestor elevi spre Însușirea valorilor sociale În vederea adaptării și integrării lor În societate, ar trebui să răspundem la o serie de Întrebări, printre care: cum trebuie să
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
-i comunice interlocutorul decât imaginea labială a cuvântului și expresiile feței. *Profesorului trebuie să i se vadă fața, aceasta exprimând sentimentele (bucurie, tristețe, mirare, Îndoială) precum și elemente de sintaxă (refuz, Întrebare). Este așadar de dorit ca acesta să adopte o mimică expresivă pentru ca elevul să poată recepta mesajul și să Înțeleagă discursul. Privirea are un rol important acela de a stabili un contact cu copilul deficient de auz și de a menține permanența comunicării. *Trebuie să i se poată citi pe
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
elevii cu surditate profundă au manifestat destul de des cunoașterea semnelor din limbajul mimicogestual al cuvintelor greșit notate/ exprimate, Însă nu au fost capabili să le pronunțe și să le scrie corespunzător. În acele momente, neputința de a vorbi, exteriorizată prin mimica facială, era mult mai apăsătoare și importantă decât pragmatismul lor de a apela la limbajul semnelor. Mai precis, au solicitat ajutorul pentru a li se dactila sau măcar pronunța cuvintele pentru a le identifica prin labiolecturare, confirmându-se ideea conform
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
formarea de asociații naționale de interpreți și organizarea de Întalniri la diferite nivele, pentru perfecționarea și schimbul de experiență. În acest sens menționăm că s-a format și În România, În anul 2008, prima Asociație Natională a Interpreților În limbajul mimico gestual, cu sediul la Cluj, având ca prim președinte-fondator o persoană surdă, Gelu Bogdan. Actualmente se fac cursuri de limbaj gestual În majoritatea universităților din țara noastră cu profil socio-uman, dar cursurile au ca scop familiarizarea studenților cu această formă
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
la Începerea studiilor privind structura limbajului gestual, morfologia și sintaxa acestuia. Pentru primii cercetători a fost relativ ușor să demoleze două mituri legate de comunicarea manuală a surzilor. Acestea au fost: 1.-comunicarea manuală nu este altceva decât gest și mimică; și 2. comunicarea manuală nu este nimic altceva decât limbajul verbal al majorității populației făcut vizibil prin semne. A fost mult mai dificil să se descopere că organizarea semnului la nivele fonologice și morfologice era comparabilă cu cea stabilită pentru
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
pronunția, astfel Încât cuvintele Învățate Înlocuiesc, tot mai frecvent, exprimarea prin gesturi. Raportat la activitatea cu persoane deficiente de auz, atât specialiștii În domeniu cu viziuni diferite cât și persoane „profan” semnalează Întrebarea dacă interacțiunea educativă necesită Învățarea și utilizarea limbajulului mimico gestual. Din perspectiva personală, considerăm că specialistul ar trebui să cunoască limbajul semnelor doar pentru a-i Înțelege. Răspunsul afirmativ nu este considerat o condiție sine qua non de către defectologii români În procesul de a Învăța un deficient să vorbească
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
că specialistul ar trebui să cunoască limbajul semnelor doar pentru a-i Înțelege. Răspunsul afirmativ nu este considerat o condiție sine qua non de către defectologii români În procesul de a Învăța un deficient să vorbească, deoarece utilizarea excesivă a limbajului mimico gestual Îi face să lenevească și să nu vrea să Învețe să pronunțe. Individul deficient de auz consideră că este mult mai ușor să facă un semn pentru a exprima o idee decât să depună efortul de a pronunța toată
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
deficienței de auz, de nivelul dezvoltării cognitive, de personalitatea copilului, noi decidem ce formă de comunicare putem adopta În relația cu elevul deficient de auz: * Comunicarea verbală-orală și scrisă * Comunicarea mimico-gestuală * Comunicarea cu ajutorul dactilemelor * Comunicarea bilingvă (comunicarea verbală și comunicarea mimico gestuală sau comunicarea verbală și comunicarea cu dactileme) * Comunicarea totală (folosirea tuturor tipurilor de comunicare) În activitatea noastră cu elevii hipoacuzici sau deficienți de auz demutizați, utilizăm comunicarea verbală pentru dezvoltarea abilității de a se exprima corect. În cazul elevilor
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
știe că modalitățile de comunicare folosite se Împart În modalități bazate pe auz și vorbire și compuse din elemente manuale. Până În 1967 s-a pus accentul pe comunicare orală, pe demutizare, pe perceperea limbajului prin labiolectură. După anii '70, limbajul mimico gestual a căpătat statut de limbaj recunoscut, comunicarea orală fiind trecută pe plan secund. Astăzi, În literatura de specialitate sunt menționate trei metode generale În educarea comunicării deficienților de auz: orală, bilingvisticbiculturală, comunicare totală 1. Oralismul tradițional, acordă o atenție
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
semnificația unui cuvânt necunoscut se folosesc diferite metode și mijloace: contactul nemijlocit cu obiectul atunci când e cazul reproducerea lui prin desen, mulaje; explicarea lui prin imitarea acțiunilor desemnate; explicarea prin mimarea stărilor sufletețti sau proceselor complexe; descrierea acțiunii ample prin mimică, pantomimî cu elemente de « joc de scena » La clasele mai mari: folosirea sinonimelor, antonimelor și perifrazei; introducerea cuvântului În enunț; utilizarea convorbirii (conversația cu elevii) folosirea poveștilor ( repovestire); utilizarea ilustrațiilor; recunoașterea personajelor (după descrieri, replici) e) structura gramaticală Curentul global-oralist
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
acestea și auzitorii inițiați.La noi În țară limbajul mimico-gestual a fost studiat sub aspect teoretic și metodologic de către V. Mare și D. Ciumăgeanu (Mare, V., Ciumăgeanu, D.,1956),V. Țârdea (V.Țârdea, 1962) și C. Pufan (Pufan, C., 1972). Mimica și gesturile fac parte din categoria limbajelor extralingvistice. Mimica este arta de a exprima prin mișcarea mușchilor feței sentimente și idei, iar gestul este mișcarea mâinii, a capului, a corpului, care exprimă o idee, un sentiment, o intenție, Înlocuind uneori
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
mimico-gestual a fost studiat sub aspect teoretic și metodologic de către V. Mare și D. Ciumăgeanu (Mare, V., Ciumăgeanu, D.,1956),V. Țârdea (V.Țârdea, 1962) și C. Pufan (Pufan, C., 1972). Mimica și gesturile fac parte din categoria limbajelor extralingvistice. Mimica este arta de a exprima prin mișcarea mușchilor feței sentimente și idei, iar gestul este mișcarea mâinii, a capului, a corpului, care exprimă o idee, un sentiment, o intenție, Înlocuind uneori cuvintele și dă expresivitate vorbirii.Cea mai subtilă comunicare
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
reciproc. Filosofia comunicării totale presupune utilizarea a numeroase și variate metode de educare a comunicării: terapia limbajului, training auditiv, Învățarea labiolecturii, utilizarea limbajului mimico-gestual, a dactilemelor, precum și folosirea tuturor mijloacelor de comunicare posibile: limbajul mimico-gestual, limbajul verbal, labiolectura, ascultarea, dactilemele, mimica, pantomimica. Folosirea metodei „comunicării totale” are o serie de rezultate benefice: * Îmbunătățire semnificativă În achiziția limbajului; * O ameliorarea semnificativă a vorbirii și accentuarea motivației; * Atingerea unui nivel superior de citire; * Îmbunătățirea relațiilor sociale. Limbajul mimico-gestual poate fi definit ca o
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
În achiziția limbajului; * O ameliorarea semnificativă a vorbirii și accentuarea motivației; * Atingerea unui nivel superior de citire; * Îmbunătățirea relațiilor sociale. Limbajul mimico-gestual poate fi definit ca o formă specifică de comunicare interumană, prin intermediul unui sistem de gesturi asociate cu reacții mimice și pantomimice, folosite Între parteneri și recepționate cu ajutorul văzului. Din unele cercetări rezultă că stadiile de achiziție ale limbajului gestual sunt aproximativ aceleași ca și stadiile achiziției limbajului oral. Prin urmare, copilul surd Își dezvoltă limbajul gestual În același mod
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
bagaj mai bogat de cunoștințe și un limbaj mai dezvoltat În comparație cu copiii surzi din familii de auzitori. Limbajul mimico-gestual poate fi definit, după W. Welther, ca o formă specifică de comunicare interumană, prin intermediul unui sistem de gesturi asociate cu reacții mimice și pantomimice, folosite Între parteneri și recepționate cu ajutorul văzului. Într-adevăr, Între limbajul verbal și cel gestual există unele asemănări, dar și diferențe fundamentale, acestea datorându-se, În special, direcțiilor auditive și, respectiv, vizuale În care au evoluat cele două
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
de pe buze), care compensează Într-un fel lipsa auzului. Labiolectura este o abilitate care se Învață. Cu cât auzul este mai deficitar, cu atât labiolectura devine mai importantă. Mijlocul predominat de comunicare la copiii cu deficiențe de auz rămâne limbajul mimico gestual. Lipsindu-le auzul, ei nu pot să-și Însușească limbajul sonor pe baza perceperii și imitației sonore, În condițiile relațiilor obișnuite cu cei din jur. Deficienții senzoriali de auz Își Însușesc limbajul sonor În condiții cu totul greoaie. Ei
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
numai cu ajutorul educatorului. Copiii deficienți de auz sunt lipsiți de modelele de vorbire, asemenea auzitorilor. Ei Încep să formuleze ideile și să le exprime corect În / și concomitent cu Însușirea pronunției sunetelor și cuvintelor, odată cu demutizarea. Transpunerea ideilor din limbajul mimico gestual În limbajul verbal, scris prezintă următoarele particularități: * Vocabularul este limitat, redus ca volum, mai ales sub aspectul cuvintelor; * Existența unui număr mare de cuvinte clișeu, conținut semantic sărac, monovalent sau deformat; * Vocabularul este folosit așa cum a fost prezentat pentru
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
uităm la el, ne aplecăm ușor spre el, dăm aprobator din cap, îl îndemnăm să continuie, “continuă, te rog” ÎBăban, Petrovai, 2009, 27). în actul comunicațional principalele aspecte ce trebuie avute în vedere sunt: tonul vocii, distanța dintre parteneri, gesturile, mimica și mișcările. Dintre acestea cred că un rol foarte important trebuie acordat tonului vocii.Exercițiu ce se poate realiza la o clasă de elevi: un elev exprimă o afirmație pe tonuri diferite, iar ceilalți elevi comunică ce simt, ce gândesc
ARTA DE A FI PĂRINTE by Petronela Alemnăriței () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93078]
-
exercițiilor, ritmicitatea și acompaniamentul muzical dezvoltă și educă sensibilitatea artistică, cultivă dragostea pentru frumos. Dezvoltarea până la perfecțiune a ținutei artistice, a armoniei, dinamismului, amplitudinii și ritmului gimnastei, duce la expresivitatea în mișcare a întregului corp. La aceasta se adaugă însă mimica feței, graiul ochilor, care trebuie să reflecte gama sentimentelor interioare, legate de trăirea mișcării, pasiunea lucrului în sine, simțirea izvorâtă din corelația dintre muzică și mișcare, forța interioară care generează frumosul și are puterea de a-l transmite”6. „Exercițiul
Aspecte teoretice privind pregatirea asrtistica in gimnastica artistica feminina by LIUȘNEA DIANA NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/1673_a_2936]