5,914 matches
-
al mineralelor, și a pus bazele Muzeului de Mineralogie Estetică a Fierului din Ocna de Fier, județul Caraș-Severin, România. Acum în anul 2008 la acest muzeu sunt peste 2000 exponate reprezentând întreaga arie de răspândire din Romania, dar și alte minerale din diverse tări ale lumii, cu care colecționarul Gruescu a făcut diverse schimburi. Muzeul amenajat în casa proprie, este vizitat de foarte multă lume, diversă ca preocupări și profesii. Bineînteles ca cei mai interesați sunt specialiștii în domeniul geologic și
GRĂDINARUL ,,FLORILOR DE MINĂ\ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361471_a_362800]
-
121), al alterității perceperii (Ale timpului nostru/ Trăit în lumi paralele, p.93) și al nimicitorului (Timpul vreau să-l înfrunt/ Însă tu nu mai ești,/ Iară eu... nu mai sunt, p. 60). Așadar, o reflexivitate în care se ameliorează mineralul (Ne-am aruncat în apă/ Și plutind,/ Ne-am dat nemărginirii, p.29), se conceptualizează prin virtuțile atributivității intrinseci (Povara iubirii e-o cruce/ Din cel mai serafic granit, p.61), prin contrarietate (În mine, doi dușmani înverșunați/ Și-o
DESPRE IMANENŢA ATRIBUTULUI de IULIAN CHIVU în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360927_a_362256]
-
iar Muzeul de Mineralogie a fost unul dintre cele mai vizitate instituții culturale din zonă. Acesta este una dintre cele mai emblematice din județ și s-a impus prin originalitatea tematicii și prin maniera modernă de realizare a expozițiilor, cu minerale numai din bazinul minier Baia Mare, fiind unic în țară și în Europa, cu colecții de mineralogie deosebit de bogate și de valoroase. Peste 1000 de eșantioane de o rară și unică frumusețe și peste 2000 de vizitatori Miile de vizitatori, de
MUZEUL DE MINERALOGIE DIN BAIA MARE ESTE UNIC ÎN EUROPA de MARINA GLODICI în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367141_a_368470]
-
frumoasă și memorabilă, unii vizionând în premieră elementele native precum : aurul careocupă un loc important, piesele de mase spongioase de la mina Cavnic, atrăgând în mod deosebit atenția. Alături eșantioane de cupru nativ și arsen nativ botroidal de dimensiuni mari. Printre.mineralele cele mai admirate și care au dus faima regiunii Baia Mare este baritina ale cărui culori sunt foarte variate de la: incolor, alb-lăptos, galben, brun, brun-închis, roșu intens - culoare unică în lume, până la cenușiu, albastru intens. Culoarea roșie intensă, unică pe plan
MUZEUL DE MINERALOGIE DIN BAIA MARE ESTE UNIC ÎN EUROPA de MARINA GLODICI în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367141_a_368470]
-
sau cristalele mari de baritină galben/ negru sunt eșantioane cu totul aparte. Cele mai frumoase cristale de gips sunt cele transparente, prisme mari, apărute la mina Cavnic. Cristale de culoare neagră pot fi văzute pe eșantioanele de la mina Herja. Cuarțul, mineralul cel mai răspândit, apare în regiunea Baia Mare sub cele mai diverse forme. Dendritic cu aspect de coral, prisme lungi transparente, cuarț „brăduleț” de la mina Cavnic sau ametistul cu nuanță intensă de la mina Valea Roșie sunt câteva dintre ele. De asemenea
MUZEUL DE MINERALOGIE DIN BAIA MARE ESTE UNIC ÎN EUROPA de MARINA GLODICI în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367141_a_368470]
-
mina Valea Roșie sunt câteva dintre ele. De asemenea, minerale foarte rare precum: semseyitul în rozete gri, fizélyitul în cristale lamelare,fülöppitul, andoritul, klebelsbergitul, toate oferind eșantioane cu importanță istorică și mineralogică foarte mare. O vitrină aparte este cea dedicată mineralelor fluorescente. Prin expunerea în lumină ultravioletă, calcitele roz și fluorinele oferă un „spectacol de lumini” deosebit de apreciat. Surprinzătoare pentru vizitatori sunt concreșterile de cristale. Mărimea acestora, formele exterioare duc cu gândul la diverse animale, sculpturi moderne sau forme geometrice perfecte
MUZEUL DE MINERALOGIE DIN BAIA MARE ESTE UNIC ÎN EUROPA de MARINA GLODICI în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367141_a_368470]
-
875 din 24 mai 2013. SENS mergem pe o câmpie albă și pe abis și vorbim cu Tine în vis vremea noastră, Doamne, când mai vine se sleiește cerul de Tine de când așteptăm sub deal a ruginit în noi orice mineral și dealurile s-au zbârcit și și-au dat drumul în zenit mergem rupți și sfâșiați prin pustie poate dincolo de zare să fie Doamne și de atâta drum ni s-au făcut sufletele scrum o dată vom ajunge dincolo de zare puțină
ŞTEFAN DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/368474_a_369803]
-
credință fantomele și moroii creați de Lucifer și ignorarea celei mai elementare culturi ? O îndeletnicire umană ca oricare alta. Dar face rău educației. Cât pare de curios dar fiecare vietate are un rol decisiv în natură Acesta poate fi echilibrarea mineralelor în lumea vietăților, echilibrarea proporției între diferite animale și plante, curățenia și sterilizarea mediului. Fără legi sau decrete fără zăhărel sau bici, absolut toate animalele și plantele muncesc fără zăbavă să-și îndeplinească rolul pe care Dumnezeu - Natura i le-
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 7 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347988_a_349317]
-
reușit să obțină un extract pur din acest nămol, pe care l-a intitulat Pell Amar, folosindu-l în rețete ale unor produse dermato-cosmetice cu efecte de-a dreptul miraculoase. Extractul Pell-Amar, un principiu activ natural are o compoziție complexă mineral organică și enzimatică, care exercită asupra organismului uman o serie de acțiuni demonstrate științific, precum acțiuni antiinflatorii, antialgice, sedative și decontractante, acțiuni biotrofic-stimulatoare, vasodilatatoare și de regenerare celulară. Fracturile produse în societatea românească de-a lungul timpului, au dus aceste
PELL AMAR – DESTIN DE PHOENIX de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350254_a_351583]
-
pe om. Dar omul este prea departe de ea. El caută poarta Iadului, căci e mai obișnuit cu focul decât cu natura și spațiile verzi. Omul distruge tot ce este viu și îi stă în cale. El caută minereul și mineralul, nu partea organică a naturii, dătătoare de viață, deținătoare de suflet și spirit divin. Iată de ce cred eu că acum, mai mult ca niciodată, suntem din ce în ce mai aproape de începutul unui sfârșit. Este începutul sfârșitului omenirii, unul dintre multe altele ce vor
ÎNCEPUTUL SFÂRŞITULUI... de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365944_a_367273]
-
moți, denumire ce vine de la chica, moțul de păr pe care îl purtau în trecut bărbații din bazinul Arieșului. Bazinul râului cuprinde o regiune minieră foarte importantă - Roșia Montană, Baia de Arieș și Bucium - bogată în aur, argint și alte minerale. Orașul Câmpeni este un oraș cu mare încărcătură istorică, datorită luptelor sociale ale moților din secolele XVII - XIX; este o localitate cu o mare rezonanță emoțională în sufletul multora, pentru frumusețea peisajului, dar mai ales pentru personalitățile care au marcat
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
luptat pentru libertate și dreptate, pentru respectul față de om, păstrând în suflete un puternic sentiment patriotic. Tatăl meu administra extracția sării, inspecta extracția aurului de la Roșia montană - o localitate minieră situată în Valea Roșiei, străbătută de râul Roșia bogat în minerale, în special fier care îi dădea o nuanță roșiatică. Localitatea avea o existență milenară, fiind cunoscută încă dinaintea cuceririi Daciei, amintită de istoricul grec Herodot, de eruditul imperiului roman Plinius cel Bătrân, de istoricul roman Titus Liviu, și era una
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
coapte ale grâului, punând sub pași drumurile până voi da de orașul dintre dealurile căzute-n extaz. Acolo mă voi alcătui din litere coapte în clipele învățate, să-mi scriu ștersele umbre pe oglinzile în care mă văd trecând dincolo de mineralele vântului. Cuvintele-mi scapă din mână pe galbene așternuturi de hârtie și mor în mine câte puțin însetatele gânduri. Referință Bibliografică: De mă voi desprinde / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 991, Anul III, 17 septembrie 2013
DE MĂ VOI DESPRINDE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 991 din 17 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365061_a_366390]
-
acum: Templu Dragostei, al Meditației, al Contemplării și al Eliberării (TDMCE)! Al eliberării noastre definitive - prin cel de-al cincilea soare, soarele mișcării - al eliberării din cele cinci cicluri al devenirilor (fizice, chimice, genetice, biologice și informaționale ), din ciclul reîncarnărilor (minerale, vegetale, animale, umane și spirituale) și din veșnicul balans între mai bine și mai rău a celor mulți...Da, cam prea mulți, șapte miliarde de oameni, pentru un singur Sat Planetar, într-un singur Stup. Dar veți vedea că se
SCRISOAREA NR.144 (PARTEA A DOUA) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364888_a_366217]
-
each a galaxy cluster. Coronal mass ejection dross, electrons scream to polar halt, Dance Aurora borealis and conversely A. australis. Photons bounce clouds chaotic edge or are absorbed by trees solar cells, Pump of fibres osmotic load of sweet and mineral wealth. By stomates, vapour wisps and rain clouds grow, At dew point fall and vanish nutrients deluge în solution, sustain and replenish, Surge down stems and trunk past interception by leaves and bark, moss and lichens, vines and epiphytes. Tapestries
DANNY DRAPER AND HIS POETRY AT THE STATE LIBRARY OF NSW de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366116_a_367445]
-
nepreconizate, sau poate da, dar întrucâtva creatoare ale momentului surpriză al evenimentului, personalităților: ing. chim. Ștefan Manea, pentru cercetări și descoperiri cruciale în domeniul sănătății umane, director general al „Hofigal”; Nicolae Croitoru director general al firmei de producere a apei minerale naturale plate Keia; Marin Mândrilă - Mari Vila Hotel Best Western București; Nicușor Constantinescu, președinte C. J. Constanța... „... Astăzi, în acest an jubiliar”, consemnează în ziarul pe care îl conduce, „Ultima oră”, prof. univ. dr. Ion Marin, putem înfățișa un veritabil panou
GALA LAUREAŢILOR FUNDAŢIEI ROMÂNIA 2000 ŞI COTIDIANULUI ULTIMA ORĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361628_a_362957]
-
geometrice și flori de câmp. Expoziția a adunat loalaltă harul sculptorului și al pictorului, într-un adevărat sincretism al artelor, puterea gândului și a sufletului, elemente sacre și profane învestite cu virtuți simbolizatoare și tămăduitoare, elemente religioase, vegetale, animale și minerale, cunoștințe religioase și de medicină naturistă, credință și recunoștință față de Dumnezeu căruia a reușit să îi prezinte creația în imagini cât mai vii și luminoase. Pe cruci sunt scrise fragmente pline de învățătură luate din cărțile sfinte și pictate imagini
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352352_a_353681]
-
aveau plante artificiale care mențineau un aer curat, de aceea trăiau mai mult decât celelalte rase. Acestea nici nu aveau voie în aria lor, decât ca servitori, cântareți si dansatori. Fiind atât de iubitori de puritatea cristalelor și a altor minerale, din care făceau instrumente de comunicare de mare precizie, guganii au rănit-o pe Mama Pământ, care a distrus această civilizație, pentru că periclita viața Terrei, riscând să înlocuiască tot ce era natural cu surogate artificiale.” Indienii cherokee spun că „12
TRĂIM ÎN LEGENDĂ? SAU LEGENDA NE TRĂIEŞTE PE NOI? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351307_a_352636]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > MINĂ Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 410 din 14 februarie 2012 Toate Articolele Autorului MINĂ. Cer de minerale, Fără lună, Fără stele, Dur, constrâns, De roci, Zăbrele. *** GALERIE. Tavan incert, Steluțe palide, Din aur, Sau alte Metale. *** ABATAJ. Aerul distrus, Impur, Cu un zgomot, Sec, nebun, Cu eternul, NOROC BUN. *** Referință Bibliografică: Mină / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN
MINĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356295_a_357624]
-
s-a făcut Pământ. Atunci m-am plămădit eu, unde Îmi aveam locul în Cuvânt! Eram un strop dintr-o confuză Suspensie, bob de compost În supa marii mări - meduză A lumilor ce vor fi fost... M-am condensat din minerale, Mi-am matrițat cordoanele: Vâscoase șiruri inegale, Rețele multiplane, le Împachetam în mine-n pliuri... Volumul mi l-am mărginit De apa marilor pustiuri Să nu mă spulber absorbit De alte forme în formare, Ori înghițit de vreun vertij Îe
TOAMNĂ FATALĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 456 din 31 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354839_a_356168]
-
Rover se va îndrepta spre obiectivul său principal de cercetare, Muntele Sharp." Până atunci Curiosity Rover va testa cu un laser foarte puternic rocile descoperite. Un telescop mic va analiza apoi materialul vaporizat de laser, pentru a determina conținutul de minerale. Un sistem combinat, cunoscut sub numele de ChemCam, va fi utilizat pentru aceste analize, pentru prima dată pe planetă Marte. Dispozitivul a fost conceput pentru a efectua 14.000 de măsurători pe parcursul misiunii. Acest instrument a fost creat de o
EXPEDIŢIA „CURIOSITY ROVER” PE PLANETA MARTE de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355225_a_356554]
-
activități suma respectivă va fi depășită. Programul de activități al Casei de Cultură dedicat Zilelor Municipiului Pașcani este următorul: Vineri 5 iulie, incepand cu ora 10.00, în Holul Casei de Cultură va avea loc o expoziție de roci și minerale dar și de podoabe din pietre semiprețioase cu vânzare denumită Vară Cristalelor, expusă de ing. Oscar Edelstein. De la ora 18.00, pe Scena Casei de Cultură va urca actrița Manuela Harabor și actorul Rareș Ioan Stoica, dar și doi dansatori
DUBLĂ LANSARE DE CARTE. ZILELE ORAŞULUI PAŞCANI.2013. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346166_a_347495]
-
dar nici nu te respinge. Tiinerii în salopte roase și tricouri umezite de transpirație se retrag și curând se aud iar lovituri ritmice de dalta. Unealtă veche de când lumea musca pofticioasa din bucată de andezid. Scuipa în jur măcinișul de mineral fără valoare. Acum, femeia râde, hohotește victorioasa că o adolescentă cu coșuri pe nas, dar care a fost invitată la bălul de absolvire de cel mai celebru fotbalist al liceului. Ar trebui să abordeze o morgă gravă, serioasă. Chiar dinaintea
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
război sau autori ai unor opere extremiste, șovine și antisemite. Trebuie interzisă arborarea de drapele și de însemne neautorizate de Statul Român. 4. Federația noastră cere imperios să se interzică folosirea cianurilor pentru tratarea minereurilor aurifere și exploatarea rezervelor de minerale si gaze ale țării prin metode agresive pentru mediu. 5. Mai solicităm, în baza drepturilor cetățenești prevăzute și garantate prin Constituție, să se interzică tăierea ilegală și irațională a pădurilor, exportul lemnului neprelucrat, sub formă de bușteni sau cherestea, din
COMUNICAT DE PRESĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1019 din 15 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/370991_a_372320]
-
Iisus, spicul de grâu, simbolul bogăției, steaua, al nașterii lui Iisus, altița, al pânzei de păianjen, la care se adaugă motive religioase sau pastorale, prezentate în viziune proprie în expoziția familiei Iorga Gheorghe și Liviu, Alina și Raluca. Culorile sunt minerale: alb, negru și roșu pământ, cât și verde cupru, bleu, albastru cobalt. Tehnica pregătirii ceramicii de Horezu ne este dezvăluită de meșterul popular, Olaru Vasilica. Pământul recoltat toamna din Culmea Mânăstirii Hurezu este lăsat afară, trecut prin malaxor până devine
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]