608 matches
-
avea nevoie de oameni siguri, deși mai târziu putea încerca să-i folosească și pe ceilalți, într-un alt mod. Când primul tehnician intra în baie, Grosvenor îl întâmpină cu un zâmbet și, arătându-i un fel de receptor acustic miniatural, îl întrebă: - Ai mai văzut vreodată așa ceva? - Ce-i asta? întrebă omul, luând în mână micul obiect de cristal și privindu-l cu mirare. - Întoarce-te puțin și o să ți-l fixez în ureche, îi spuse Grosvenor. Iar după ce omul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
-l puțin jos și să încercăm să aflăm despre ce e vorba. Fata păru că nici nu-l aude. Observă cum privirea ei se îndreaptă spre un punct de pe perete, mai spre stânga lui. Uimit, văzu aprinzându-se șapte luminițe miniaturale. Ce lumini ciudate! Era fascinat de jocul de lumini și umbre, de stingerea și aprinderea succesivă a globulețelor, un fel de mișcare vălurită cu creșteri și descreșteri infime, un efect incredibil de delicat al reacției instantanee la un barometru hipersensibil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
Entitate ubicuă, care se simte în largul său în miezul acestei montări elaborate, cu zeci de actori în jurul său, Sanders ocupă și amenință, succesiv, pământul, apa și văzduhul. Mania sa robotică este reflexul neîncrederii sale în loialitatea umană. Oscar, robotul miniatural de care nu se desparte niciodată, este superior oamenilor și indispensabil tocmai prin această absență a scrupulului moral. Misiunile ucigașe sunt duse la capăt cu o exactitate mecanică. Bizar și vizionar, Sanders dă un nou sens, terifiant, obiectelor celor mai
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
ce îi răpeau, periodic, din sânul colțului lor de Arcadie. Pentru căpitanul Haddock, fericirea însemna, în oricare dintre aceste după-amiezi calme și nesfârșite, ocazia de a contempla paharul în care vechiul său whisky se odihnea ca pe fundul unui acvariu miniatural. Nu există plăcere mai mare, reflecta adeseori Haddock atunci când rangul de aristocrat îi oferea privilegiul meditației, decât această tihnă care se întinde luni și ani de-a rândul, fără ca nici un nor să întunece cerul de la Moulinsart. Din când în când
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
de a scăpa, încă o dată, din temnițele în care omenirea îl fereca invariabil. Punctul culminant al tribulațiilor sale se apropia. În cel din urmă mesaj, „S” îl anunța că ora eliberării sale a sosit, trimițând, alături de misiva sa, și masca miniaturală de gaze pe care Olrik era chemat să o folosească atunci când momentul o cerea. Ziarele au consemnat, în coloanele lor, faptele desprinse din paginile unui roman de mistere : la orele 22 ale zilei de Ă, deasupra închisorii de maximă securitate
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
amiral primit odată cu noua sa poziție. Doar și pentru această bucurie de a fi decorat, drumul către Azania meritase a fi făcut. Entuziast era și Milou, cel care ținea în gură, ca un trofeu, osul uriaș ce acompaniase decorația sa miniaturală. Amețit de atâta agitație, Tournesol clipea uimit, în vreme ce îmbrăca mantia de academician de onoare. Neobosit, președintele-mareșal le oferea oaspeților săi, spre bucuria proprilor săi miniștri, câte un exemplar din ultima sa carte publicată (prolific ca scriitor, mareșalul tocmai se pregătea
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
patru începură să se schimbe în haine negre. Ziad le dădu fiecăruia cagule de pus pe cap și se asigură că îndepărtaseră orice alte semne de indentificare. Fiecare avea câte o mică lanternă în buzunar, o brichetă și o versiune miniaturală a unei arme semiautomate: pistolul-mitralieră Jericho. Ziad și Marwan duceau în spinare bidoane folosite de cicliști pentru apă. În amândouă era benzină. Cunoșteau cu toții planul: aveau de mers douăzeci de minute prin lanurile care aparțineau chibuțului până când puteau să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
un semafor, se uită după adresa lui Reilly în ziarul de dimineață, împăturit și pus între cele două scaune adânci. Merse de-a lungul râului spre Tchoupitoulas și coti spre Constantinopole Street pe care săltă peste hârtoape până găsi casa miniaturală. Cum putea oare nebunul acela uriaș să locuiască într-o casă ca de păpuși? Cum reușea să intre și să iasă pe ușa din față? Domnul Levy urcă scările și citi anunțul bătut în pioneze pe unul dintre stâlpii verandei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
obișnuită. Era plină de ostilitate. Domnul Levy îl dădu ușor la o parte și ieși în hol, unde mama cu păr castaniu aștepta ca un ușier. — Mulțumesc, domnule Reilly, spuse domnul Levy. Trebuia să iasă cât mai repede din casa miniaturală și claustrofobică a acelor inimi sfărâmate. Dacă mai am nevoie de dumneata, te sun. — Fii sigur c-o să ai nevoie, îi strigă doamna Reilly, în timp ce el fugea în jos pe scările din față. Mai strigă ceva, dar bubuitul mașinii domnului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
așa cum spuseseră realizatorii filmului, latura umană era cea cu adevărat importantă, în special pentru un savant și în special la televiziune. Oficiul pentru Transfer Tehnologic Universitar din Massachusetts Centrul Guvernamental, Boston Pentru publicare imediată OAMENII DE ȘTIINȚĂ CREEAZĂ O URECHE MINIATURALĂ ÎN LABORATOR Prima „Formă parțială de viață“ la MIT Aplicații posibile în tehnologia auzului Savanții de la MIT au creat pentru prima dată o ureche umană într-o cultură de țesut. Artistul australian Stelarc a colaborat cu laboratoarele de la Institutul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
definit, semăna puțin cu un Anthony Quinn bătrân. Kitty se gândi că fusese cu siguranță uriaș când era tânăr. Prezența lui umplu rulota, de parcă ar fi fost prea mare, prea puternic și, dacă ar fi făcut o singură mișcare, lucrările miniaturale expuse acolo s-ar fi spart În zeci de bucăți. — Bună seara, bine ați venit la expoziție... zise ea Încet. — S-a Întâmplat ceva cu luminile? Întrebă el precaut. — Nu, răspunse ea, de parcă ar fi fost cel mai normal lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
și Maggie!! — Du-te dracului, spune Sherrill. Niște mașinării Încep să robotească În bucătărie. Mașina de cuburi de gheață pune cuburi, Într-un pahar și Îl umple cu apă. „Cred că ți-e sete, Sherrill“ spune vocea casei. Un cuptor miniatural scoate o prăjiturică proaspătă. „Ultima rețetă a Marthei Stewart“, spune vocea casei. „Cred că o să-ți placă asta, Sherrill. Și uite una și pentru Neva. Și una pentru Maggie. Și pentru Wakefield.“ Ies pe rînd mai multe prăjiturici. Pop. Pop
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
special pentru această locație. (Wakefield Îl admonestează În tăcere pe Farkas: Vezi ce poate face un miliardar?) Această lume vizionară voia, În intenția arhitectului, să „refacă unitatea spirituală și emoțională a Omului și Pămîntului“. Examinat mai de aproape, modelul relevă miniaturale turnuri tubulare și piramidale, străzi unduite, oameni goi și vehicule care seamănă cu niște farfurii, toate meșteșugit de amănunțit realizate. Este un fel de combinație ciudată de Paris și de Mexic aztec. Printre clădirile plasate alandala se află spații rituale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
halate albe supraveghează procesul. Una dintre ele, o frumusețe brună, Îi face semn cu mîna și Îi arată o ușă glisantă de sticlă, Îndemnîndu-l să se alăture celorlalți vizitatori, care gustă din produsele finite. Uleiul de măsline strălucește În tuburi miniaturale japoneze, alături de franzele proaspete, făcute cu drojdie, iar oamenii mănîncă icre negre și pâté de foie gras, cu paharele umplute și răsumplute de un chelner zîmbitor. Wakefield Întinge o bucată de pîine În ulei. Ferestrele largi Înrămează un peisaj cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
în geantă. Acolo nu erau decât două cămăși, o pereche de ciorapi, pix și hârtie, un aparat de ras și un reportofon. Caporalul efectuă o analiză amănunțită a obiectelor, deoarece se temea de o bombă sau de vreun alt dispozitiv miniatural care ar fi putut să-l rănească pe Frank. În zilele noastre, nu poți avea încredere în nimeni, cu atât mai puțin într-un ziarist. După ce se asigură că nu e nici un pericol, Mitch îi puse reporterului o mână pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
așa arăta grația lui Dumnezeu - picurând din cer În raze perpendiculare. Aveam În mâini dovada că tatăl meu era om. la oraș considerasem miopia un noroc. FĂră ochelari poți să-ți imaginezi că orice imperfecțiune a tavanului este o lume miniaturală de animale care aleargă de colo-colo, fugărindu-se odată cu punctele mici și negre ale aberațiilor de retină. Acum nu mai aveam nevoie de nici o altă lume. Eu Însămi deveneam un punct care aleargă pe o retină mai mare, nevăzută, care
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
așa arăta grația lui Dumnezeu - picurând din cer în raze perpendiculare. Aveam în mâini dovada că tatăl meu era om. La oraș considerasem miopia un noroc. Fără ochelari poți să-ți imaginezi că orice imperfecțiune a tavanului este o lume miniaturală de animale care aleargă de colo-colo, fugărindu-se odată cu punctele mici și negre ale aberațiilor de retină. Acum nu mai aveam nevoie de nici o altă lume. Eu însămi deveneam un punct care aleargă pe o retină mai mare, nevăzută, care
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
niște bani. Cumva asta îmi trezea vechea rană a copilăriei. Când eram copil, Janet mă lua în vacanțe la el la combinat și îmi petreceam ziua în baraca lui de pe șantier. Acolo se găseau de toate, ca într-o casă miniaturală, și apă, și haine, și mâncare, ba chiar și un reșou și un pat mic și-mi plăcea la nebunie să stau acolo și să desenez cât timp el era plecat pe teren. Din când în când intra câte un
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
semi-demnitari, tocmai pentru a nu se stânjeni unii pe alții, ei și plutonierii Miliției populare, când aceștia din urmă le vor percheziționa locuințele în căutare de armament. Din apartamentul unui angajat al unei ambasade africane se făcură cu un revolver miniatural, de damă, placat cu fildeș, dar cu care n-ai fi putut nimeri elefantul, chiar dacă pachidermul s-ar fi lipit cu țeasta de țeava lui. La o legație capitalistă, în interiorul căreia se infiltrară escaladîndu-i zidurile dosnice dinspre grădina Ioanid, Regele
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
permite să ne consumăm normal evoluția: încetineala și pulsația intermitentă ne-ar aduce cu vremea la o înălțime dorită. Așa însă, numai sărind treptele istorice putem intra în ritmul colectiv. Dacă micile culturi și-ar consuma evoluția natural - adică trecând miniatural prin toate fazele străbătute de cele mari - niciodată n-ar reuși să ajungă remarcate de vreo istorie a lumii. La ce le-ar folosi atunci vitalitatea și prospețimea, când de teama decadenței - n-ar evada din sfera biologiei? Și fără
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
era noapte... afară vâjia vântul prin copacii seculari ai parcului, gândire cu gândire se-nșiră și văd că aceste fragmente ciudate și rupte din toate părțile sunt o istorie frumoasă, deși cam ciudată. Iată c-o scriu. {EminescuOpVII 321} [ISTORIE MINIATURALĂ ] 2255 Și parecă, repetîndu-mi -se atât de des cumcă pe icoană este un sfânt, mi se 168r părea firesc lucru că acel sfânt gândește, altfel la ce ar fi stat așa serios în cadrul lui, cu fruntea pleșuvă, cu ochii rotunzi
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
10-20 de ori mai ușor. Creierul cimpanzeului cântărește 400 de grame, de sub cele 450 de grame ale celui mai îndepărtat strămoș al nostru, australopitecul. Cât despre peștișorul nostru roșu, acesta se află la limita inferioară a scării, cu un creier miniatural, care cântărește mai puțin de o zecime de gram. În ciuda enormelor diferențe dintre speciile animale, comparațiile sunt uneori posibile, astfel încât anumiți cercetători (Bitterman, 1965; Harlow, 1949) au folosit aceeași problemă pentru a compara inteligența unor animale diferite. La fiecare probă
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
reverie, trebuie să spunem, molatică, dezmierdătoare. O reverie a măsurii și a firescului. Limbajul ei este repet, șoapta, expresia ei este nuanța, idealul ei este solidaritatea. Fiecare oaspete din poiana tăinuită are rostul, justificarea lui. Arghezi, reluînd acest lirism al miniaturalului, Îi va da o dimensiune cosmică. Lucrurile neînsemnate au În poemele lui o „țandară de lumină” care le leagă de marele univers. Mai săracă, mai convențională, imaginația lui Alecsandri nu descoperă asemenea legături secrete. Ea se mulțumește cu sentimentul unei
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Încetează, „doritul soare” apare și „strălucește și desmiardă oceanul de ninsoare”. Plopii pierduți În clăbuci albi de fum se topesc În zare, În timp ce fulgii „zbor, plutesc În aer ca un roi de fluturi albi” etc. Feericul acesta cînd grandios, cînd miniatural tinde să capteze o undă cosmică. În poetul Înspăimîntat de tulburările materiei se aprind, sub inspirația iernii, o fantezie care bate departe. Fantezia depășește, aici, hotarele și Înfrînge teama de nemărginit. Reveria pietrificantă și reveria cristalizantă se unesc Într-o
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Marco din Veneția, însă dreaptă, austeră, turnată în beton armat și vărgată cu careuri) și bazilica. Noutatea la noi era la cea din urmă. Ioanide susținea că e imposibil să faci o catedrală cu elemente decorative de la bisericile românești vechi. Miniaturalul își are legile lui specifice, asemenea și grandiosul. A mări bisericile lui Ștefan cel Mare sau aceea de la Curtea-de-Argeș însemna a ridica pitorescul la gradul grotescului. Trebuia deci pornit din nou de la formula clasică. Luând ca exemplu catedrala în cruce
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]