131,281 matches
-
Voluminosul dosar cafeniu (Amintiri. Caragiale, Doctorul Urechia, eu) a rămas să se odihnească în fundul unui dulap. De curînd, lectura revistei ,Manuscriptum" m-a îmbiat la o nouă răsfoire. Schițele Venin, Zălog și Degustare se regăsesc tustrele în bătrînul dosar, cu minime diferențe de redactare față de textul apărut în revistă. Tot acolo se află și Vițelul turbat, a cărui ,pierdere irecuperabilă" o deplîngea cuvîntul introductiv din ,Manuscriptum". Problema paternității este astfel tranșată: nu Caragiale, nici Alceu Urechia, ci Vasile A. Urechia. Acesta
Caragiale și vițelul turbat by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11097_a_12422]
-
la sațietate dezideratul întru creație : Aș fi fericit să scot din subiectul meu tot ce simt că ascunde ca rezerve de emoție, poezie și grație." Emoție, poezie și grație... Atît a vrut, atît a obținut. Pare și acesta un "ideal minim", la fel cu acela mărturisit undeva, în Jurnal, privitor la chiar existența sa : Aș cere vieții doar puțină liniște, o femeie, cărți și o casă curată". Sînt atîtea "ochiuri interioare de fîntînă" (Perpessicius) în scrierile lui, atîta suferință jugulată, încît
Mai by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/11703_a_13028]
-
săi, dornici să înțeleagă totul, să dezlege vechile mistere, să cucerească necuceritul. Romanul este ca un colocviu pe tema zbor cosmic al oamenilor de știință ai momentului, ca o excelentă broșură de popularizare sau ca un almanah astronomic. Imaginația e minimă. Personajul principal nu e nici onorabilul J.T. Maston, "membru distins" și secretar al Gun-Clubului american, nici Impery Barbicane, președintele clubului, cel care propune "mica experiență" de a "împușca" Luna, nici căpitanul Nicholl, care vede slăbiciunile proiectului, nici neîmblânzitul francez Michel
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
în trei colțuri călătorea în jos pe luciul Dunării", după cum, în finalul fragmentului prozastic, acțiunea e localizată, succesiv, "în josul apei" și "în susul apei". Avem două variante, Sus pe luciul Dunării și Învățătură de minte, ale aceluiași text, în general cu minime deosebiri. Cîteva exemple din debutul nuvelei: Vinea, Opere, p. 243, r. 4-5: "ochi albaștri, de un albastru foarte deschis" - Dumitriu, Viața Românească, p. 33, r. 2: "ochi de un albastru foarte deschis"; Vinea, p. 243, r. 29: "oamenilor în etate
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
subtitlu. Când am scris capitolul, m-am gândit că poate-l va citi și cineva de rea credință (se vede că nu m-am înșelat) și, chiar în primele rânduri, am scris următoarele : "Fără pretenția epuizării, sunt înregistrate, în contexte minime, comentate economicos și apoi emendate numai cele mai frapante erori" (p. 203). Dl Coloșenco se preface a nu înțelege, nici cuvântul erată, nici minimală și nici redundantul meu comentariu. În ediția domniei sale face vreo opt trimiteri la lucrarea mea, dar
Replici - Unde ni sunt (cr)editorii? by I. Funeriu () [Corola-journal/Imaginative/11911_a_13236]
-
o perpetuăm cu finele noastre ajustări prozodice? 6. În sfârșit, clamare latin e transcris de poet chiămă la perfectul simplu, în mai multe rânduri. Poetul îl conservă grafic pe a latinesc, în varianta ă, dar citind evident chemă. Cu un minim instinct filologic, editorul trebuia "să simtă" acest amănunt, din moment ce forma de perfect simplu e în consonanță temporală cu celelalte verbe din poezia Apolog, p. 1028 (cf. și p. 1084). Atotstăpân pe mijloacele sale, dar și pe opera poetului, editorul rezolvă
Replici - Unde ni sunt (cr)editorii? by I. Funeriu () [Corola-journal/Imaginative/11911_a_13236]
-
de un centru. Poezia introspectivă a Viorelei Codreanu Tiron încearcă să restituie acel centru, centru ce nu poate fi decât înlăuntrul nostru, amintindu-ne că trebuie să trăim plenar toate potențialitățile noastre omenești. Existența unui centru lăuntric, în care detaliul minim poate să se regăsească în necuprindere și desmărginire, l-ar fi făcut pe Homer să-l definească pe Eumeu, un biet porcar, drept „divin”. Existență în care și noi putem să ne redescoperim drept „divini“. Credem că de acea pierdută
IL SILENZIO DELLE SPINE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380608_a_381937]
-
de a parcurge o parte din schematica lirică angajată de poeta Oana Boc, mă obligă și desigur mă și îndreptățește profunzimea căreia nu pot să-i rămân indiferent, pentru a mă alătura celor care au înțeles să procedeze la o minimă analiză literară. Fiind un spațiu larg de manifestare lirică, pe alocuri atemporal, mi-am îngăduit să îmbrățișez întâi ideatica și imagistica care conspiră, transpiră unde altundeva decât în „Ego”: „N-am fost niciodată prea ocupată cu lumea,/ m-a interesat
DANIEL MARIAN DESPRE OANA BOC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380661_a_381990]
-
în criză de autoritate, până la ifosele și suficiența ofițerilor inculți și tembeli, figuri sinistre de Moș Teacă tradiționali, și până la condițiile înjositoare de minim confort, ordonat și în litera regulamentelor și ordinelor militare aflate sub semnul absurdului și al unei minime decențe: Plutonul, cu bucile albe și goale, năvăli ca o avalanșă prin ușa ușor deschisă a sălii de dușuri ocupate în cea mai mare parte de cei dinaintea lor. Tălpile goale se chirceau pe cimentul rece ca gheața, alunecând pe
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „ARME ŞI LOPEŢI” de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380691_a_382020]
-
vreodată cum ar fi viața lui plină până la refuz de DURERE??? Și-a imaginat vreodată cineva cum este să te doară permanent 25 din 24 de ore/zi în fiecare zi??? Știți ce vă rog... dacă voi îmi acordați o minimă încredere în ceea ce vă spun, credeți-mă nici nu vă apucați să vă imaginați cum este... Nu, nici măcar atât... Este o experiență pe care nu o doresc absolut nimănui, prieten sau dușman, cunoscut sau necunoscut... Pur și simplu nu doresc
DURERE, DURERE... ŞI IAR DURERE... DE NELUTA STAICUT de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380762_a_382091]
-
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat Gheorghe Calciu Dumitreasa TUDOR NEDELCEA Pronia cerească mi-a trimis în calea vieții, în diferite etape, câteva personalități care aveau să-mi determine cariera și experiența teologică. Aveam din familie o decentă și minimă educație ortodoxă, o icoană în casă la care mama se închina seara și la diverse sărbători sau evenimente importante, sărbătoream în felul nostru inocent, împreună cu toți copiii satului, marile sărbători creștine, mai cu seamă Crăciunul, Anul Nou, Sf. Vasile, Boboteaza
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
de ce) și zilnic, la prânz, când urma să mergem la masă, cale de patru stații de autobuz (din Panduri în Drumul Taberei, la cantina Facultății de Medicină), Ghiță mă seminariza din lecturile cărților sale. Avea o răbdare extraordinară, eu neavând minima cultură filosofică și teologică. Timp de doi ani cât am stat împreună în aceeași cameră de cămin pot spune că am învățat mai mult decât de la unele prelegeri universitare, astfel încât după ce a părăsit căminul spre a se căsători, în 1965
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
bucură instituțiile de cult la un popor nu tocmai dedat la cele sfinte, cum suntem noi, românii, n-am să cred vreodată că persistența Bisericii pe locuri atât de înalte în gustul public are vreo legătură cu imediata realitate. Cu minime excepții, Biserica Ortodoxă Română a fost mereu un instrument al supușeniei față de mai-marii zilei, lucrând mână în mână cu regimurile politice, oricare ar fi fost acelea. Nu pot să uit laudele și rugăciunile adresate la slujbe de către preoți în numele satanelor
Jurământul de castitate și îmbuibare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10268_a_11593]
-
deopotrivă acasă și în exil; poate e un dram de nebunie"), prin ieșirea bruscă din claustrarea camerei de lucru dar și a ambianței anoste, în lume. Simțământul de anihilare a existenței se cere imperios combătut, anulat fie și prin probe minime de recunoaștere: "zile ori săptămâni stau aproape izolat, închis în mine, fără să am nevoie de nimeni, căci, însoțit de ai mei, îmi ajung cele câteva cărți și uneori o stare complementară de amorțire, pentru ca brusc să aștept cu fervoare
Fiziologie de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10273_a_11598]
-
Sorin Lavric Ca lectura unei cărți să fie însoțită de o minimă înțelegere a paginilor ei este nevoie ca cititorul să îndeplinească două condiții: cea dintîi și cea mai importantă este să împărtășească aceeași experiență pe care autorul o pune în rîndurile ei; e ca într-un dialog în care lipsa unui
Maternitatea haiducească by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10276_a_11601]
-
decît să te dai singur de gol: bravezi în van arborînd o atitudine de zgomot contestatar. În ambele cazuri devii impostor și ajungi să rostești verdicte asupra unor chestiuni în privința cărora îți lipsește nu numai pregătirea, dar chiar și acea minimă punte de legătură pe care am numit-o empatie. În mintea bărbaților, mai toate cărțile a căror tematică se învîrte în jurul studiilor de gen provoacă reacții aparținînd acestor două categorii: ori te declari solidar cu soarta unor femei pe care
Maternitatea haiducească by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10276_a_11601]
-
ton triumfal și sub titlul infatuat Arta de a trăi În România, văzută de la NY un grupaj de cinci piese scurte românești, printre care și una intitulată FUCK YOU, Eu.ro.Pa! „Arta de a trăi???Jucată În fața unui auditoriu minim și pierdută În oceanul ofertelor zilnice din Manhattan, iluzia ca „arta” de a trăi În România (?) este de-acum bine cunoscută lumii este un delusion of grandeur. Nici nu mă leg de titlul intenționat vulgar al piesei (preluat neutru de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
MAE nu mai există scriitori universali, clasici studiați În universități, accesați prin biblioteci și librării... Ca să nu vorbim că „proiectele derulate” s-au rezumat la aniversări făcute de către români, pentru români, În cadrul Centrului Cultural (devenit acum ICR), cu participare explicabil minimă din partea americanilor! Apariția unui volum de autor ca cel scos de mine acum doi ani În câteva sute de exemplare (Eminescu - Eternal Longing, Impossible Love / Eternul Dor, Imposibile Iubire), are o pilduitoare istorie de luptă cu morile de vânt pentru
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
unui volum de autor ca cel scos de mine acum doi ani În câteva sute de exemplare (Eminescu - Eternal Longing, Impossible Love / Eternul Dor, Imposibile Iubire), are o pilduitoare istorie de luptă cu morile de vânt pentru obținerea unui sprijin minim. Pachetul multimedia Eminescu (placheta bilingva / CD cu versiunile englezești citite de un cunoscut actor american) a fost propus rând pe rând MAE-ului și Fundației Culturale Romane (2003); Ministerului Culturii și Președintelui Iliescu (2004); Institutului Cultural Roman (2005); din nou
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
autorul pornise la drum în căutarea maximei autenticități. Faptele anoste, lipsite de glorie și de prea multe elemente memorabile, ale personajului narator erau puse în pagină într-un stil minimalist, perfect anodin. Impresia de autenticitate era maximă, dar satisfacția cititorului, minimă, mai ales în condițiile în care acesta nu observa efortul conștient al unui scriitor instruit de a vedea și reproduce lumea cu mintea unui copil de 10-14 ani. Luminița, mon amour, noul roman al lui Cezar Paul-Bădescu, duce experiența cu
La vie en prose by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10287_a_11612]
-
este un postmodernist tipic, cu toate atuurile și dezavantajele modalității pe care o ilustrează. Biografism, prozaism, accesibilitate, tranzitivitatea dragă lui Gheorghe Crăciun, flexibilitatea sintaxei și ondulatoria de tip prozastic a scriiturii. Pe de altă parte, o figurație săracă și o minimă transfigurare, poeticitate scăzută până la limita debilității, semantism redus, univoc, fără iradiere. Să vedem o mostră de lirică fără lirism, cu o banală gesticulație cotidiană vag amenințată de o întorsătură simbolică: "umblu desculț cu o cană atârnându-mi de degetul arătător
Lucruri personale by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10290_a_11615]
-
de filosofări aberante, în dauna rigorii și a perspectivei raționale, opera lui Brâncuși nu a reușit să se impună convingător în cultura noastră contemporană. Amatorismul exegetic a creat iluzia că se poate spune orice, oricum și în orice împrejurare, fără minimul risc al vreunei sancțiuni. Și în loc să se consolideze în timp, să capete pregnanță și autoritate, imaginea sculptorului s-a alterat în asemena măsură încît nici agresiunea directă, fizică, împotriva operei sale nu mai impresionează cine știe cît. Astfel se explică
Brezianu și Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10298_a_11623]
-
de persona non grata a continuat, practic, pe parcursul vieții mele în România, cu unele trecătoare intermitențe". Cum așa? Poetă a regimului comunist, la care a aderat cu un entuziasm ce nu l-a dezmințit niciodată, intrată, în pofida unor neajunsuri colaterale, minime, în lista autorilor "consacrați" ai acestuia, Nina Cassian se plînge de tratamentul la care a fost supusă în țară. Se află totuși în chestiune "relațiile" sale cu autoritățile. Aici apar niște confuzii. Aceste "relații" cu oficialii sînt puse pe primul
La scara 1/1 by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/10328_a_11653]
-
ai prefera un hotelier autohton, care te privește disprețuitor de la înălțimea tejghelei, colegului său din Grecia, Turcia, Croația sau Bulgaria, care a învățat demult că un surplus de solicitudine face din orice turist un posibil client de lungă durată. Cu minime excepții, în România domină obsesia "tunului", a loviturii pe care "investitorul" vrea, musai, să o dea în cele trei-patru luni de exploatare intensă. Turistul trebuie nu doar umilit, ci și jupuit. După zece zile sau două săptămâni petrecute cu nervii
Jungla lichidă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10365_a_11690]
-
la naționalism turbat, românul ia forma vasului geografic de origine. Născut la Oravița, într-un spațiu multietnic și tolerant, de pluralitate a naționalităților conlocuitoare, viitorul scriitor nu are nici un fel de xenofobie. Dar el și-ar putea explica, printr-un minim efort de înțelegere, traumele și temerile ardelenilor în legătură cu maghiarii, ale basarabenilor în legătură cu rușii... Nu firea românească e vinovată și poate fi invocată aici, dar însăși istoria națională, cu episoadele ei de mutilare, suferință, strămutare, moarte. Ca și o bună parte
Încleiați în clișee by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10536_a_11861]