745 matches
-
nu mai mult de 18,4 % din totalul membrilor de partid. Un alt document conservat în Arhivele Cominternului, redactat în anul 1939, privind compoziția numerică a P.C.R., arăta că, din totalitatea de membri ai partidului, 267 erau români și 247 minoritari. Documentul nu indică detalii mai ample cu privire la compoziția etnică și nici nu explică scăderea compoziției numerice a partidului în comparație cu anul 1933. Știind însă că noțiunea de "minoritari" îi include, în afară de evrei, pe unguri, bulgari, ruși, ucrainieni și alții, este clar
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
arăta că, din totalitatea de membri ai partidului, 267 erau români și 247 minoritari. Documentul nu indică detalii mai ample cu privire la compoziția etnică și nici nu explică scăderea compoziției numerice a partidului în comparație cu anul 1933. Știind însă că noțiunea de "minoritari" îi include, în afară de evrei, pe unguri, bulgari, ruși, ucrainieni și alții, este clar că situația de minoritari a evreilor în cadrul P.C.R. era în mod clar mult inferioară numărului indicând totalitatea numerică a minoritarilor. Prin urmare, aceste date privind situația compoziției
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
detalii mai ample cu privire la compoziția etnică și nici nu explică scăderea compoziției numerice a partidului în comparație cu anul 1933. Știind însă că noțiunea de "minoritari" îi include, în afară de evrei, pe unguri, bulgari, ruși, ucrainieni și alții, este clar că situația de minoritari a evreilor în cadrul P.C.R. era în mod clar mult inferioară numărului indicând totalitatea numerică a minoritarilor. Prin urmare, aceste date privind situația compoziției etnice a membrilor de partid din anii 1933 și 1939 confirmă faptul de necontestat că și în
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
anul 1933. Știind însă că noțiunea de "minoritari" îi include, în afară de evrei, pe unguri, bulgari, ruși, ucrainieni și alții, este clar că situația de minoritari a evreilor în cadrul P.C.R. era în mod clar mult inferioară numărului indicând totalitatea numerică a minoritarilor. Prin urmare, aceste date privind situația compoziției etnice a membrilor de partid din anii 1933 și 1939 confirmă faptul de necontestat că și în această perioadă evreii nu erau nici pe departe majoritate numerică în rândurile P.C.R. Ceea ce demonstrează, dacă
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
prin care s-a ajuns, cu începere din etapa stăpânirii habsburgice și continuând cu cea sovietică, iar în prezent cea ucraineană, la statisticile demografice actuale, prin colonizări, imigrări, expulzări, deportări și chiar exterminări, încât, din majoritari, românii bucovineni au devenit minoritari și numărul lor continuă să scadă. În ultima vreme, tot mai numeroși specialiști reiau și discută, în studii, articole și lucrări extrem de diverse, problematica și soarta viitoare a Europei Centrale, întrebându-se, în diferite chipuri, ca și savantul Mircea Eliade
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
întreaga ei varietate culturală (o varietate maximă în interiorul unui spațiu minim), autorii și apărătorii mitului habsburgic sunt convinși de regăsirea Europei Centrale pierdute", având ca ax al existenței și potenței sale nemții din Germania și Austria, cele 11-12 milioane de minoritari germani din statele răsăritene ale Europei. Sesizând perspectivele actuale și viitoare ale difuzării și acceptării acestui mit, Jaques Le Rider constata falsitatea caracterului său progresist, scriind că, de pildă, în cazul a două teritorii ocupate și anexate de austrieci, Galiția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
de măcinare a civilizației românești țintesc mai ales în arheitatea ei. De aici și sentimentul inoculat cu multă perfidie în subconștientul românilor, nu doar al celor din Basarabia, de a te rușina să fii român, de a prefera să fii minoritar în propria țară. Iar guvernarea comunistă din Basarabia, politicieni aserviți actualei puteri imperiale a Rusiei până la abjecție, a adâncit fisura conștiinței naționale a unor basarabeni până la niște cote ce țin de absurd, românii fiind considerați recent în Republica Moldova o... minoritate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
decât cel rusesc, (...) el are în comun existența elementului minoritar, în sensul dublu al cuvântului: a fost croit pe realitatea lingvistică a unei părți din limba națională graiul moldovenesc (...), iar pe de altă parte s-a ivit în creierul unui minoritar, Cristian Rakovski, un bulgar din România, care a cunoscut el însuși o transformare uluitoare de la un înrăit rusofob a trecut la o sovietofilie fanatică, fugind, după Marea Unire, în Ucraina, unde a devenit un lider activ al Kominternului. Acolo a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
chip de cărți temeinice, îndemnându-ne să ne păstrăm limba și ființa etnică. Înainte de a vorbi în termeni retorici și politizanți despre o "casă unită a Europei", ca să fim pe placul altora, să avem grijă de "casa noastră" năpădită de "minoritari" stăpâniți de interese proprii, păgubitoare pentru "majoritari" și pentru țară. Cea mai nouă carte-mesaj, după câte știu, cu semnătura lui Theodor Codreanu, poartă titlul semnificativ A doua schimbare la față (Princeps Edit, Iași, 2008, 458 p.), temă reputată și frecventă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și dizolvante, venite pe firul vremii de la fanarioți încoace, s-a accentuat "inseminarea" după revoluțiile bolșevice, cu efecte explozive la toate nivelele de existență și punând în pericol de moarte întreaga ființă etnică, "majoritară". Înscriu între ghilimele cuvintele "majoritar" și "minoritar", pentru că sensurile lor s-au deteriorat grav în ultima vreme. Înțelesurile și comunicarea însăși au intrat în derivă, întrucât cuvintele-cheie și-au înstrăinat mărcile semantice instituționalizate. Așa a căpătat răspândire epidemică, după "limba de lemn", o nouă maladie lingvistică în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
derivă, întrucât cuvintele-cheie și-au înstrăinat mărcile semantice instituționalizate. Așa a căpătat răspândire epidemică, după "limba de lemn", o nouă maladie lingvistică în relațiile socio-colocviale: nu mai știi cine cu cine și despre cine vorbește; cine este "majoritar" și cine "minoritar"; ce sens mai pot avea vocabule ca "democrație", "libertate", "pământ", "cer", "lege" și "Dumnezeu". Într-adevăr, toate "trebuie" puse între ghilimele, chiar Dumnezeu! Dacă și limba își pierde înțelesul, nu ne mai rămâne nici o speranță. A doua schimbare la față
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
din exterior (să nu uităm că în 1944 Partidul Comunist Român era ca și inexistent), a împins România în direcții nedorite de autohtoni-majoritari-rezistenți (naționaliști, patrioți), realități condamnate să treacă, o dată cu "a doua schimbare la față", în canonul deriziunii "implementat" de "minoritari". Se poate spune că lucrarea la care facem referință, A doua schimbare la față, tinde să arate, cui vrea să priceapă, mecanismele draconice ale postmodernității; cum majoritatea, bombardată constant o bucată de vreme, cu meșteșug frazeologic și politizant, cade în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
se vede invadată de valuri de migratori africani și asiatici, chiar și de "țiganii de români". Se pare că legea formulată de Leo Frobenius la începutul secolului trecut redevine actuală: periferia atacă centrul; majoritarii riscă să se trezească peste noapte minoritari ca să fie nevoiți să-și aducă aminte de Codul juridic și să nu se mai joace de-a democratura, cu cine știe ce blestemate de arme în mână. Va trebui să se recunoască, probabil, un trist "adevăr", fapt care l-ar pune
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cu conotații istorice, își propune să răspundă la o întrebare reper: există civilizație românească în context european? Autorul nu-și explică și consideră că nici ISTORIA nu a dat un răspuns privind relația dintre majoritari și minoritari în Transilvania, unde minoritarii și-au exercitat dictatura asupra majorității timp de 1000 de ani, și se întreabă care au fost cauzele unei asemenea situații. Comentariile profesorului Codreanu sunt deosebit de pertinente, dar tăioase, folosind exemple concludente. Considerații detaliate referitoare la Cazul minorității evreiești (Cap
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
vreo fisură sau abatere), constituie încă o tentativă a sa de întoarcere la valorile perene ale creștinismului remanent/ arheic, precum și canonului veșnic viu, atât de profitabil în plan spiritual, Eminescu. Plecând de la un asemenea model, Theodor Codreanu refuză să reziste minoritarilor prin cultură și atacă decis, foarte bine argumentat sistemul tiranic și aberant pe cale să se instaureze. "Pro Saeculum", nr. 7-8, ianuarie 2011 Andrei ȚURCANU Polemici "incorecte" politic Consecvența, dar, mai ales, calmul cu care Theodor Codreanu, "incorectul" politic de la Huși
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Părintelui Stăniloae, "nivelurilor de realitate" cu "terțul ascuns" al lui Ștefan Lupașcu și a sintezei transdisciplinare a lui Basarab Nicolescu. Problema cheie care a declanșat marea sofistică în jurul postmodernității este transcendența". În jurul transcendenței se dau și bătăliile "incorectului" polemist cu "minoritarii minții". Numai raportarea la absolut poate să fie dreapta măsură a adevărului, la fel cum numai raportarea la absolut poate să mijlocească și să îndreptățească o delimitare clară a adevărului de denaturările sale. Nu e o teză. E un mod
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
să piară în furtuna revoluției mondiale. Dispariția lor de pe fața pământului va fi un pas înainte." (!!) Consternată este și poziția lui Corneliu Coposu, care considera, apropo de unirea Basarabiei cu Țara, că "n-avem nevoie de încă patru milioane de minoritari", dar și a postului Europa liberă, care a refuzat constant referirile la Basarabia. Iată și opinia lui Brucan: "Basarabia nu este România, nu este nici a românilor." (!!) O tresărire de orgoliu a avut Ceaușescu, care, la Congresul XIV, a cutezat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
rezultă că, în aceeași perioadă personalul din întreprinderile industriale prezenta următorul procentaj: În industria mare, la 994 întreprinderi cu peste 100 salariați: Aceste statistici nu lămuresc proporția evreilor întrebuințați în înteprinderile industriale, deoarece numărul lor este cuprins în acel al minoritarilor. Totuși, față de situația de fapt, cel mai mare număr de „minoritari” cât și din „străini” (cu pașaport) erau evrei. Pe de altă parte, categoriile de personal evreesc activând în economia româ nească și încadrând întreprinderile mari și mici se puteau
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
procentaj: În industria mare, la 994 întreprinderi cu peste 100 salariați: Aceste statistici nu lămuresc proporția evreilor întrebuințați în înteprinderile industriale, deoarece numărul lor este cuprins în acel al minoritarilor. Totuși, față de situația de fapt, cel mai mare număr de „minoritari” cât și din „străini” (cu pașaport) erau evrei. Pe de altă parte, categoriile de personal evreesc activând în economia româ nească și încadrând întreprinderile mari și mici se puteau împărți astfel: - Cetățeni români: - Evrei „pământeni” stabiliți de mai multe generații
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
și 20% străini pentru fiecare categorie de personal. În primii doi ani de aplicare a acestei Legi s’a constatat că numărul cetățenilor străini întrebuințați în întreprinderi a scăzut spre a se adapta procentajului stabilit de Lege. În schimb, numărul minoritarilor cu cetățenie română crescuse la personalul administrativ de la 30,80% la 58,30%, la personalul tehnic superior de la 32% la 50% iar la personalul lucrători calificați de la 23% la 47,46 %. Criteriul cetățeniei nu a determinat deci naționalizarea reală a
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
58,30%, la personalul tehnic superior de la 32% la 50% iar la personalul lucrători calificați de la 23% la 47,46 %. Criteriul cetățeniei nu a determinat deci naționalizarea reală a personalului între prinderilor, ci a micșorat numai proporția de străini în favoarea minoritarilor, în care intrau însă bineînțeles și evreii. Din acest punct de vedere menționăm că, din cei 203.423 capi de familie evrei supuși revizuirii cetățeniei, conform Legii din 28 Ianuarie 1938, s’a confirmat încetățenirea pentru 126.283 cazuri, așa cum
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
suspendat aplicarea tuturor legilor antisemite sau de naționalizare economică, tocmai din cauza războiului, pe motivul de a nu-și scădea potențialul economic și financiar. 3/. - Golul creat prin eliminarea evreilor de pe piața economică a început a fi ocupat în special de minoritari și străini. Este de reținut de asemenea presiunea capitalului german, care caută plasamente și investiții în întreprinderile române. Acest fapt, în parte nedorit de guvernul german, se datorește și tendinței capitaliștilor germani de a-și plasa o parte din disponibilități
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
ansamblu unitar, înglobând toate dispozițiunile legislative relative la evrei. 2/. Nevoia de a se lua urgente măsuri pentru imobilizarea în mâinile evreilor a fondurilor de comerț, industriilor etc., în scopul de a se împiedica înstrăinarea acestor bunuri în mâna altor minoritari sau străini, în dauna ideii de românizare. În vederea soluționării ulterioare și definitive a situației acestor bunuri, în scopul românizării lor, este nevoie de o documentare reală și completă asupra tuturor datelor care interesează această problemă. 3/. Necesitatea stabilirii pentru evreu
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
al regelui. SSI XE "SSI" s-a extins În perioada dictaturii regelui Carol XE "regelui Carol" , devenind un mare serviciu de informații care s-a ocupat În special cu spionajul intern și cu strângerea de informații privind deplasările legionarilor, politicienilor, minoritarilor și, În general, despre cei suspectați de activitate subversivă Împotriva regimului. După abdicarea regelui, Antonescu XE "Antonescu, Ion" a păstrat Serviciul ca o unitate specială În cadrul Președinției Consiliului de Miniștri, sub comanda sa personală, Împiedicând astfel orice control asupra lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
Andrei Pippidi) 141 I. C. Brătianu și aderarea României la Tripla Alianță (Liviu Brătescu) 167 România și ONU la începutul Războiului Rece (Paul Nistor) 189 Poziția geopolitică a României la începutul mileniului III. Permanență și schimbare (Gh. Iacob) 203 ODISEEA MODERNIZĂRII Minoritarii în procesul industrializării țării la începutul secolului trecut (Cătălin Turliuc) 215 Biserica Ortodoxă Română și noile politici educative. Cursurile de îndrumare misionară și socială (Bogdan Moșneagu) 225 Țărăniștii și problema agrară din România, 1935-1946 (Dumitru Șandru) 245 VESTUL DE LÂNGĂ NOI
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]