15,064 matches
-
și-a făcut uitată activitatea publicistică de la "Luceafărul". E drept, nimeni nu-l mai întreabă de ea, doar cîte un istoric literar, într-un colț de revistă, crede naiv că reîmprospătarea memoriei e necesară. Poliția și Primăria față cu Poezia Minunatul artist Ion Barbu și-a făcut celebră în toată țara urbea de reședință, Petrila, în care se încăpățînează să-și ducă existența. îN ZIUA din 2 august am putut citi, relatat de Iolanda Malamen, un episod recent și semnificativ din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11447_a_12772]
-
noi - și, din nou, discursul postmodernist al lui Alex. Leo Șerban se justifică. Să înșiruiesc câteva exemple: scena de adio dintre doi asasini de top, foști amanți. Ce-și spun ei? Ea: ,Sunt o persoană rea". El: ,Ești o persoană minunată, ești favorita mea". Bătăi asezonate cu scene de telenovelă, așa se numește acest tip de colaj. Cât realism descoperiți în situația următoare, tot din Kill Bill 2, mami și tati, ambii ucigași - cum să le spun? "plătiți în serie" sună
Omorâți-l pe Bill, dar cruțați-l pe Tarantino by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11438_a_12763]
-
în versul: , Când în straturi luminoase basmele copile cresc" din Memento mori, criticul scrie negru pe alb: , Scena e însă de o mare umflătură barocă. Basmul este văzut ca un animal fabulos în continuă generare, contemporană cu ninsoarea stelelor, metaforă minunată, prin chiar greșeala prefacerii lui cresc în verb tranzitiv, din rațiuni poetice, fiindcă metric se putea foarte bine zice: Ťbasmelor copite crescť" etc. Cine ar putea crede, în absența acestei probe de necontestat, că acel l (din copile) ,tăiat" accidental
Nulla poena sine lege ? by I. Funeriu () [Corola-journal/Journalistic/11453_a_12778]
-
tăiat" accidental probabil de o subțire liniuță pe o fișă scrisă de mână, devenit astfel t (copite), poate stârni un asemenea delir, unde totu-i pe dos: gramatică (verbul nu-i ,tranzitiv"), mitologie (basmul nu-i ,animal fabulos"), stilistică (,metafora minunată"-i absentă), cât despre ,umflătura barocă") și ,rațiunile poetice" invocate pentru a-și întări spusele, acestea sunt curat... iraționale. Iar dacă un critic de talia lui George Călinescu a putut fi amăgit de o lecțiune falsă, imaginația fiecăruia poate lucra
Nulla poena sine lege ? by I. Funeriu () [Corola-journal/Journalistic/11453_a_12778]
-
Într-o zi, intrînd pe aleea din fața blocului, am reușit să înțeleg cu greu din zarva de proporții ce-i anima pe vecini, că apartamentul lor a fost spart de hoți. Am alergat într-un suflet. Nu aveam dubiu că minunata colecție dispăruse... Stupoare! Fiecare exemplar se găsea pe pozițiile cunoscute. Cîteva statuete fuseseră deplasate, cu grijă, ca hoții să aiba acces direct la sursă. Au furat sticlele de whisky, de coniac, de vin, banii, televizorul, bijuterii. Averea cea mai însemnată
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11488_a_12813]
-
efect iluzoriu de sens. Textele trebuie ,decriptate" la un alt nivel, unul profund individual, urmînd logica posibilă a unui subconștient emoțional. Impresia e că în fiecare încheietură a frazelor, deopotrivă muzicale și vizuale, întrezărești ceva din ceea ce pare codul unei minunate irealități ,dictate" de un spirit oniric. Limbajul acestui joc terț își țese o dimensiune dincolo de logica simbolului, acolo unde își pierde orice referent: nu există cu adevărat nici semnificant și nici semnificat. Desfășurîndu-se irațional și aleatoriu, textul devine un posibil
Spre Graalul suprarealismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11474_a_12799]
-
Cărui aripi plănuia să i le dea la înviere, pentru a-l ridica și a-l duce oriunde i-ar bineplăcea Duhului - ceea ce sufletele sfinte au privilegiul de a poseda încă de pe acum ...”30. Sufletul este „un lucru cu adevărat minunat și divin! Când l-a făcut Dumnezeu, n-a introdus în natura lui nici o răutate, ci după chipul virtuților Duhului l-a făcut (Fac. 1, 26-27). A pus în el legile virtuților: discernământul, cunoștința, prudența, credința, iubirea și pe celelalte
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beţia trează, somnul treaz, rana şi zborul sufletului (III). In: Nr. 8/2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/140_a_94]
-
Dina Georgescu ,Heautontimoroumenos" adică ,cel ce se rănește singur" este - după cum se știe, desigur - titlul unui minunat poem al lui Baudelaire. Primul vers sună astfel: ,Je suis la plaie et le couteau" (,Eu sunt rana și cuțitul"). Acest vers poate constitui motto-ul romanelor lui B. Elvin, conferindu-le, astfel, o extremă unitate. Romanul în continuare nu
"Cel ce se rănește singur" by Dina Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/11554_a_12879]
-
Dragă Federico, Am fost atât de bucuros să am vești de la tine, după toți acești ani, deși tu nu ai fost niciodată departe. Acum câteva zile am văzut Amarcord, pentru a șaptea oară. Cred că este unul din cele mai minunate filme realizate vreodată". Cei doi mari regizori aveau un proiect comun, un film în trei episoade despre dragoste, la care urma să participe și Kurosawa, nerealizat însă. Antonioni, Bergman, Fellini... în decursul unei singure zile am avut bucuria să îl
Întâlnire de gradul trei by Mugur Popovici () [Corola-journal/Journalistic/11525_a_12850]
-
se ocupe de asta, tu să nu-ți faci nici o grijă. Și poate ar fi mai bine să nu-i spui nimic lui taică-tu, să nu se supere. Uite, vine Jorge. Jorge, vreau să faci cunoștință cu un băiat minunat care o să fie noul tău coleg de clasă. Julián Fortu... - Julián Carax, preciză el. - Julián Carax, repetă Aldaya, satisfăcut. Îmi place cum sună. Acesta este fiul meu Jorge. Julián îi întinse mîna, iar Jorge i-o strînse. Avea o atingere
Carlos Ruiz Zafón Umbra vîntului by Dragoș Cojocaru () [Corola-journal/Journalistic/11507_a_12832]
-
lălăială în rostire care deformează vocalele și înghite consoanele, la previzibile rezolvări. Am fost într-o duminică dimineață la Teatrul Creangă. Așa mă duc de cele mai multe ori pentru că atunci nu sînt aduși copii cu grădinițele, cu educatoarele, cu autobuzele. Fapt minunat, altfel, pentru educația lor. Eu îmi exprim, însă, mereu reticențele, amintindu-mi de cultura în masă, la impuse, cu turma, din copilăria mea. Și astăzi le mulțumesc părinților că au inventat tot felul de trucuri ca să mă scutească de comentarii
Rîzi tu, rîzi, Harap-Alb by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11545_a_12870]
-
spectatorilor iluzia tangibilă că Harap Alb poate fi oricine dintre noi. Iar muzica lui Nicu Alifantis, atît de variată și de modulată pe zonele pe care și regizorul, și scenograful au dorit, armonic, să le reliefeze este unul dintre însoțitorii minunați ai protagonistului. Și, de ce nu, ai spectatorilor. Nu cred că este cazul aici de școlărești evidențieri. Trupa de la Creangă este sudată, motivată, cu chef. Chiar dacă pe ici, pe colo, dar nu în locurile cheie, stridențele și excesele în jocul unor
Rîzi tu, rîzi, Harap-Alb by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11545_a_12870]
-
zic, și mă întreb cum se va fi descurcat întorcându-se la acasa ei, tânăra purtând cu sine nu două lucruri asemănătoare în esență (caietele începătoarei și, la alt nivel, revistele literare inaccesibile încă), ci capetele unuia și aceluiași lucru minunat, o operă ce se întrupează în timp, din scris, din scris-citit, din vocație și din lentoare, într-o singură, întreagă și, de ce nu, nesfârșită viață... (C.B.)
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11552_a_12877]
-
chiar și cînd plouă sau cînd se închid teatrele. Pun banii jos imediat, fără nici o întrebare. Întotdeauna știu unde te duci. Sînt grozavi. Nu-i de mirare că stăm acolo ore întregi, făcînd cu mîna sau salutînd - salutînd acest serviciu minunat. Străzile sînt pline de oameni cu brațele pe sus, uzi leoarcă și istoviți, mulțumind taxiurilor galbene" (p. 98). Scenele de amor, cu dialogurile afectate între amanți, cu etapele inversate și gesturile mecanicizate prin această răsturnare, au ceva caraghios, dar sînt
În sens invers by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11549_a_12874]
-
luminosul spațiu fără timp și fără pată al Paradisului. Pe altă parte, nu există drumuri în altă parte decât în locuri deja locuite de oameni; or, în acel început absolut al timpului omenesc, toate drumurile planetei rămâneau de inventat. Ce minunată confidență (rămânând perfect pudică) pune pe hârtie Blaga - mereu la modul său ,generalizant", ca și cum ar vorbi de experiența oricărui bărbat cu femeia ce împarte cu el: dulcele chin și amara plăcere / ce între naștere ne poartă/ și înviere! Și dulce-amara
Lucian Blaga, lirica postbelică by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11566_a_12891]
-
lui de la Bulandra, la Cîntăreața cheală a lui Tompa Gabor de la Cluj. La multe, la foarte multe. Mi s-a părut, cînd n-a mai fost printre noi, că a dispărut un martor esențial - ochiul din afară - al celor mai minunate stări pe care le-am traversat, creatori și spectatori, după 1990. Visa scene întregi și le descria privind într-un punct fix, ca într-o transă. Poveștile lui au fost întotdeauna pline de detalii, de tolbe întregi ticsite cu amănunte
Povestea fotografului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11590_a_12915]
-
la alta, unul dintre cele mai rafinate albume de fotografie de teatru. Dorian Gray. Autor, Mihaela Marin. L-am pus deoparte. Am scos din bibliotecă albumele lui Măniuțiu, Trilogia dublului și Imagini de spectacol, cu fotografiile lui Sean Hudson, și minunatul album al lui Purcărete, Imagini de teatru, cu fotografiile lui Patrick Fabre și Sean Hudson, album apărut în condiții grafice excelente la Editura Lansman. Au trecut zile și nopți de aduceri aminte, de popasuri emoționante în scene întregi. M-am
Povestea fotografului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11590_a_12915]
-
Barbu Cioculescu Faptul că, indiferent cât de mult voi mai trăi nu voi prinde minunata zi în care va fi dat pe față secretul capturării, ținerii în prizonierat și apoi eliberării acelor mari norocoși și mici gazetărași, de atunci încoace celebri deveniți, nu mă stingherește, pot spune cu mâna pe inimă că nu mă trimite
Secretul secretului rămâne secret by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11644_a_12969]
-
Crăciun și președintele Americii. Fenomenul este extraordinar și prin faptul că se confirmă astfel existența a patru personaje despre care se crede că sunt doar mituri. Ei bine, cei patru și-au depus băleguțele, câte una de fiecare, pe acoperișul minunatei clădiri a Parlamentului, după care au dispărut din nou în vehiculul spațial." Fără a fi o realizare majoră, volumul lui Adrian Buz merită citit măcar pentru că reprezintă un alt mod de a face literatură, diferit de al colegilor săi de
Pojghița cuvintelor by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11646_a_12971]
-
poezia Iuliei Balcanaș nu e trucată, iar naivitatea e de preferat ipocriziei. În plus, are acea calitate ca, atunci cânt te aștepți mai puțin, un poem (precum Pe coridor sau Omul este un animal care așteaptă) sau doar un vers minunat să lumineze pagina. Pe coperta patru, Florin Iaru îi spune simț poetic. Iulia Balcanaș, Filme americane, Editura Cartea Românească, București, 2005, 57 p.
Vindecarea nu aparține cuvintelor... by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11668_a_12993]
-
Lisa e un "bun sălbatic" chitit să-i reziste societății. "Fata moșului" din poveste își caută, în toiul bombardamentelor, căsuța de marțipan. O găsește într-o altă bucată de proză (aici o cheamă "Neidentificata"), Pe partea însorită a lucrurilor. O minunată lume nouă în care fericirea se învață și unde, ca pe vremea pelerinilor la Canterbury, se vînd, pentru mîntuire, indulgențe. Cu alte cuvinte, drumul spre Paradis e lăsat în grija preacuvioaselor agenții de turism. Denunțare a societății de consum și
Fericirile by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11694_a_13019]
-
Babaevski s-a dovedit a fi nu mai puțin funest decât antiutopia lui Andrei Platonov. Geniul și idiotul s-au alăturat și s-au împletit ca două extreme naturale "și oamenilor li s-a părut că flăcările luminează acel viitor minunat spre care duce drumul lor". (Babaevski) E între R și C (Portretul lui Evtușenko) Evtușenko e substantiv comun. Poate substantivul comun cel mai emblematic al poeziei ruse. Acesta nu e nici un compliment și nici un blam. E un fenomen. Romanul autobiografic
Două eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11639_a_12964]
-
pieirea lui. Atunci el a repudiat-o: "Fără să știm ce e libertatea, am luptat pentru ea ca pentru Dulcineea intelighenției noastre ruse. Fără s-o vedem vreodată aievea, ci doar în visurile noastre sociale, am crezut că ea e minunată. Dar libertatea nu are doar multe fețe, ci și mutre, unele dintre ele de-a dreptul dezgustătoare. Una dintre mutrele libertății - libertatea de a insulta". Noua putere nu l-a mai luat în seamă pe Evtușenko. Acesta a plecat în
Două eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11639_a_12964]
-
că arhitectul construiește mai întîi în cap, cîtă vreme albinuța o face direct în stup, și nici după aceea nu-și pune prea multe probleme din pricina simplă că moare de bătrînețe. Așadar, spre deosebire de gîze, de pești, de păsări și de minunata lume a mamiferelor - cel puțin pînă la proba contrarie - , omul are imaginație, proiecte și fantasme. Dacă imaginația și proiectele intră în discuție ceva mai tîrziu, atunci cînd trebuie să dovedești că nu ești albină, deși nici că ești arhitect n-
Artistul și amorul(mic eseu asupra fantasmei erotice) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11731_a_13056]
-
aduc aminte de starea aceea. De tot. În mod ciudat, purtăm mult mai tare amprenta amărăciunilor, a tristeții, trena asta e mai lungă, o ducem și o arătăm spectaculos, dramatic, și facem prea puțină strigare de luminosul vieții, de întîlnirile minunate, de oameni, de prietenii, de locuri, de bucuria unor clipe, de imagini sau de cuvinte care definesc, discret, miracolul trecerii pe acest pămînt. La urma-urmelor, este, probabil, și averea emoțională cea mai importantă cu care pășim dincolo și de care
Despre stări by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11751_a_13076]