1,659 matches
-
în anii ’30 și ’40 ai secolului trecut, a elaborat lucrări filozofice ideologic opuse școlii lui Nae Ionescu - a fost promovat drept întâiul „filozof științific“ român, formulă considerată premiul maxim pe care Universul îl poate acorda unui cugetător din spațiul mioritic. Or, Marta Petreu este colaboratoarea și / sau admiratoarea unora dintre acești veterani ai frontului anti„trăirist“ din perioada comunistă, folosindu-se nu o dată de judecățile lor valorice, inclusiv de cele negative formulate asupra lui Nae Ionescu. Atenția aparte de care
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
natura prin forța de a produce simboluri, poetul fiind capabil să substituie simbolismul natural, să înlocuiască natura cu propria lui natură. Este tocmai ceea ce se întâmplă în lirica lui Emil Botta, care imaginează o natură fantastică, pierdută într-un timp mioritic, și totuși reală, adânc implantată în spiritualitatea românească. Botta încarcă natura, prin cuvânt, cu un semantism incredibil, exploziv și frenetic. Este o natură mirifică, la un prim strat al lecturii, dar care hărțuiește poetul, din profunzimi. Oricum, el s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
greu nu se pronunță. Ar putea fi o "coborâre printre oglinzi", plină de fast și strălucire: Printre oglinzi, la ora cinci, am să cobor, În haine negre, cu ochii stinși, zâmbind ușor..." (Domnul Amărăciune) Tanatos-ul poate fi asimilat unui ceremonial mioritic. Sărbătoarea este perfidă, li-niștea aparentă: Dansați în cete un joc galant, cântați, lăute, arcușuri seci, viori pustii, de ce stați mute? Apar șoapte insidioase: Amărăciune, urând viața, mi-a spus în șoaptă: Să te ferești!" Totul ține de o anume regie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
tot pe malul stâng al râului Prahova, s-a format, în timp, localitatea Frăsinet, al cărui nume provine de la specia arborescentă răspândită de-a lungul luncii si pe versantul vestic al dealului Orădia. Asadar, onomastica, hidronimia și toponimia acestor locuri mioritice amintesc, la un loc cu documentele scrise, de rezervorul etnic nesecat, care a fost provincia românească Transilvania. CAPITOLUL V CARACTERISTICI GEODEMOGRAFICE 5. 1 EVOLUȚIA NUMERICĂ A POPULAȚIEI Actuala cifră de 18189 locuitori atinsă în 2003, reprezintă rezultatul unui proces istoric
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
ambele părți, plantați aici de stăpânii de odinioară ai moșiei, domnitorul Gheorghe Bibescu, pe la 1844. bă Potențialul turistic antropic Condițiile prielnice ale mediului în care trăiesc brezenii i-au ispitit din cele mai vechi timpuri. Prezența lor pe aceste plaiuri mioritice, sub tâmpla Bucegilor și Gârbovei e atestată de importante tezaure ale culturii materiale și spirituale, monumente istorice și de artă, dovezi incontestabile ale talentului ascendenților lor, mărturii grăitoare oferă posibilitatea cunoașterii momentelor principale din istoria așezării de la ieșirea Prahovei dintre
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
El: - Stimate amice, dă-mi voie s-o fac pe academicul (știi, Academia di Berheci, că tot trecem acuși podul peste apa cu același nume) și să-ți amintesc motivul inițial al discuției noastre, deoarece mă paște impresia (este expresia... mioritică a lui Blaga al tău) că vorbim limbi diferite. Am spus, și o susțin în continuare, că o ființă rațională nu poate săvârși un act (uman, prea uman, fie și sinucidere) decât pe temeiuri raționale, chiar dacă are aici un amestec
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
alunecau, pentru că, supunându se aceluiași principiu de fizică, cele două scaune, valiza și alte câteva nimicuri se legănau haotic prin cameră. Ca orice cetățean al României pus într-o situație similară, gunoierul Vasile simți cum îl cuprinde furia. Apoi, împăcarea. Mioritică. Șoferul mașinii de gunoi, șoferul George, George Pașcanu, alintat Georgică atunci când plătea consumația, vechi amic încă din anii studenției și bună companie la berărie când, într-un acces beletristic, recita versuri din Nichita, cla xona insistent în capul aleii, sprijinit
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
i imanent. În vechea spiritualitate dacic?, zeii „expresie individualizat? a transcenden?ei" (Zoe D.-Bu? ulenga) coborau În lume, „În domeniul imanen? ei", comunicau cu acestă idee pe care L. Blaga o va demonstra mai târziu În filozofia spa? iului mioritic. Aceast? „coborâre" e Întruchipat? În poezia lui Eminescu În simboluri diferite „imagini ale unei mitologii neînchise" (Zoe D. Bu? ulenga) ce se concretizeaz? În descrierea unor spa?îi nelimitate, cum ar fi muntele imens unde I?i aveau s?la
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
vioară În cadrul cercurilor de la Casa Pionierilor etc. Și toți preamăreau unirea de la 1859, care, bineînțeles, prevestise venirea la putere a comuniștilor În frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu; nimic nu se Întâmplase Înainte să răsară ei În istoria modernă a plaiurilor mioritice. O remarcase pe Ionela cântând „Hora unirii“, Îi remarcase picioarele fragede, nurii apetisanți, care tresăreau veseli pe notele nemuritorului cântec, și o abordase după spectacol, Îi spusese cu modestie, o modestie vicleană, că fusese cucerit de prestația ei, chiar așa
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
civilizate, că aparții unui neam de barbari, că regulile de conviețuire pe care ei le respectă cu strictețe, pe care le-au interiorizat devenind valori, pe tine te stingheresc. Să recunoști că ți-e dor un pic de liberele maidane mioritice unde poți să-ți arunci nestingherit gunoiul din mașina aflată în mers sau să-ți schimbi uleiul la mașină pe marginea șanțului fără ca cineva să sune la Poliție. Despre singurătatea resimțită într-un sat din Luxemburg: nimeni nu mânca semințe
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
de consistența legilor), atunci putem spune că sistemul juridic românesc are, în sens tare, foarte puține legi. Ceea ce juriștii consideră a fi spațiul juridic, are la noi un caracter discontinuu. Am putea spune că spațiul juridic românesc este asemenea spațiului mioritic: deal-vale, deal-vale, unde valea arată absența totală a aplicării unei legi iar dealul aplicarea ei. În mod paradoxal, în dezvoltarea cunoașterii personale viitorul stă în a citi autori din trecut; ceea ce justifică odată în plus formula: viitorul vine din trecut
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
pentru a putea lua "pulsul" românilor pripășiți pe aici. Intră în vorbă cu doi comeseni. Erau niște răzvrătiți, supărați pe toată lumea, înjurându-i și pe francezi, și pe români. Plăti și plecă, grăbind pașii spre casă, alarmat deja de micii "mioritici". Adormi greu, dormi prost și se sculă obosit. Făcu un duș prelungit, înfulecă micul dejun ce i se aduse și ieși la soare, la aer. Dimineața avea plănuită o vizită la Montparnasse, să-l salute pe Brâncuși. În jurnalul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Printre țărani află că în apropiere se ține un târg săptămânal, unde se aduc și animale. Ce fel de animale, nu i-au spus. Săptămâna următoare era la târg! Spre satisfacția lui, întâlni un om care avea un câine ciobănesc mioritic. Mare, negru, cu ochi inteligenți. Când se apropie de câine, acesta îi linse mâna. A înțeles că era câinele de care avea nevoie. Plăti un preț piperat și omul îi spuse câinelui: Du-te! Ăsta-i noul tău stăpân! Câinele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
rapid și-ar mai fi vrut, dar Petre se gândi că totuși e păcat să dai ce-ai primit de pomană la un câine, fie el și Toni. Așa că mai scoase câte ceva din frigider, oferta fiind trecută cu vederea de mioritic. "Pofta-n cui", îi zise Petre, puse bunătățile "la fereală" și urcă să se întindă. După o noapte agitată, avusese în sfârșit o dimineață bună, gândind că poate și următoarele o să-i fie la fel. Se trezi când deja se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Cristina Alexandrescu Mircea Badea și Carmen Brumă au fost la plajă la Mamaia și au atras toate privirile turiștilor de pe plajă. Deși nu te intersectezi cu ei prea des pe litoralul mioritic, paparazzii i-au surprins pe malul mării, într-o dispoziție romantică, exact cum nu ți-l imaginezi pe protagonistul nostru, scrie wowbiz.ro. Frumoasa roșcată și partenerul ei de viață s-au îmbrățișat încontinuu, semn că pasiunea dintre ei este
Cum arată Carmen Brumă în bikini, la plajă by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/71950_a_73275]
-
florin, Florin Pupăză Gerard Butler a venit în România. Actorul scoțian a ajuns pe plaiurile mioritice, pentru a fi alături de iubita sa, frumoasa Mădălina Ghenea. Cei doi au fost împreună la Bâlea Lac, iar peste noapte au stat la un hotel de patru stele de pe malul lacului Vidraru.
Mădălina Ghenea i-a arătat Transfăgărășanul lui Gerard Butler by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/71960_a_73285]
-
cu precădere porțiunile de umbră ale frămîntatului relief ce ni-l oferă actualitatea. Bunăoară Dumitru }epeneag deploră indiferența scriitorului român față de promovarea literaturii autohtone în străinătate. Ar fi la mijloc "o tactică eminamente feminină", de o vinovată pasivitate, un "tic mioritic". "În timpul lui Ceaușescu, existau două categorii privilegiate (din punctul de vedere al publicării în străinătate): disidenții (în frunte cu Goma) și cuminții regimului (Zaharia Stancu, }oiu și alții). Nici Goma, nici }oiu nu mai publică decît, cu chiu cu vai
Seductia dialogulu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8887_a_10212]
-
european, pe de o parte, și a accepta subordonarea față de cineva care întrupează tot ce poate fi mai rușinos într-o națiune înseamnă o formă gravă de schizofrenie. Știu, boala bântuie de mult prin România și face ravagii. Dar acceptarea mioritică, amestecul de fatalitate, indiferență, cinism și fascinație a vulgarității, a unei astfel de sfidări enorme a logicii și a bunului-simț înseamnă că deraierea noastră nu e doar definitivă, ci și culpabilă. Trăim în aceste zile unul din cele mai respingătoare
Etichete pe borcane goale by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9934_a_11259]
-
tolera. E în felul ei o luptătoare; energia interioară e neîndoielnică, în absența unui fizic viguros; cochetă, semioticiana mărturisește că nu e un "personaj wagnerian", o walkirie; mă rog, la compozitorul german există și Senta sau Elisabeta. Dacă pe meleaguri mioritice lucrurile sînt ceva mai suportabile, asta se datorează și tenacității nespectaculoase a unor asemenea oameni. Călătoarea neobosită și fără complexe descoperă că imbecilitatea, lăcomia și meschinăria nu au granițe. Se vede că românii n-au de ce să se autoflageleze în
Cultura și spectacolul vieții by Mircea Lăzăroniu () [Corola-journal/Journalistic/9061_a_10386]
-
primește accente de mit și transcendență". Sau: "D. R. Popescu scrie teatru hermeneutic. Simbolic. Eu îl citesc, nu înțeleg nimic: vine Valentin Silvestru și-mi explică: aici e mit, aici e Graal, aici e Păcală în Graal, aici e Sfinxul mioritic, și Meșterul Manole care e Siegfried. (...) D. R. a descoperit, în fugă, marile mituri, le plasează la întîmplare, cu efecte, el scrie, scrie, nu are nici frînă, nici sită". Fie că ne convine, fie că nu, Ion D. Sîrbu trebuie
Inepuizabilul Ion D. Sîrbu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9139_a_10464]
-
nu, mă înșel, am evoluat; acum îl vedem ca pe un zeu civilizat, „complex“ și rațional, în care trebuie să investești ca să câștigi... Atâta doar că, paradoxal, zeul acesta nu locuiește în cerurile patriei. Dacă l-am instaura deasupra spațiului mioritic, poate că nu am fi atât de slugarnici în fața altora și am reuși să convertim psihologia toxică în care ne zvârcolim la ceva mai mult orgoliu și chiar la aroganță. Suntem, în fond, un unicat în Europa și numai orgoliul
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
este în apă dar el nu știe acest lucru. Sau, cel puțin, nu a avut încă ocazia să o spună. Festivaluri au fost. De la "Enescu" la... cel al "usturoiului". Ba chiar și baluri de binefacere, de la cel "vienez" la cele mioritice. Ca să recunoaștem (după atâția ani) că nu avem încă o clasă politică, că nu înțelegem separația puterilor într-un stat de drept era firesc să ajungem cu nedumeririle inclusiv până la Constituție! în politică nu este recomandată ignorarea "buturugilor mici". Instrumentarul
Kitsch-ul și noi by Alexandru Bucur () [Corola-journal/Journalistic/9439_a_10764]
-
cuprinde meditații despre Dumnezeu, om și lume (In hoc signo vinces), eseuri despre Nietzsche (Is Gott tot), reflexii după atentatele teroriste de la New York și Londra (Terorismul islamic în secolul XXI) și câteva intervenții în polemicile din viața publică românească (Povești mioritice...). Acest ultim capitol scoate în evidență alte două trăsături specifice atitudinii lui Leonard Oprea în spațiul public: cultul prieteniei și necesitatea de a-și face ascultat punctul de vedere în dezbaterile cu adevărat importante. În momentul în care prietenii săi
Dumnezeu și lumea de azi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9465_a_10790]
-
sonore primitive, fundamentale, într-o exprimare statică, atemporală. Ce înțelegeți pe scurt, prin "muzică atemporală"? - Ciclul "Jocuri" nu este poate cea mai tipică folosire a unor principii ale muzicii atemporale, cu toate că a constituit poate "primul caz", ci mai ales "Model Mioritic", cvartetele, "Studiile atemporale". Ar fi vorba în principiu de o muzica ce nu tinde spre o dezvoltare similară unei drame, ce nu "povestește" ceva - "anecdote" literare sau muzicale - ci dimpotrivă, le elimină pentru a pune în valoare elemente mai profunde
Înaltul cer al muzicii românești - interviu cu Corneliu Dan Georgescu by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9502_a_10827]
-
Vasile Băncilă au petrecut o vreme la școala românească înființată de N. Iorga la Fontenay-aux-Roses și acest sejur avea să le lase amândurora urme intelectuale, pentru întreaga lor existență. Vasile Băncilă este cel căruia Lucian Blaga i-a dedicat Spațiul mioritic. Nu este, cu siguranță, puțin lucru. A lăsat el însuși o operă considerabilă, pusă sub semnul voluptății de a scrie și de a gândi chestiunile cele mai diverse. A fost un profesor de filozofie de elită, din acea strălucită specie
O restituție: Vasile Băncilă by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/9579_a_10904]