11,805 matches
-
dialogul acesta a stat tot timpul sub semnul unui mare risc de procedură. A fost, oare, un dialog prin corespondență? Cu întrebări preparate în singurătate și cu răspunsuri însăilate ca de la capătul lumii în condiții incerte? Cum să te mai miri că nimic nu intră parcă în rezonanță firească cu nimic? Metaforă de consolare Grea misie și-a ales atât de fragila și buna poetă, când cutezătoare a ieșit de bunăvoie în larg sperând să rezolve în felul ei sublim dezagrementele
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12690_a_14015]
-
estetică și filosofia artei Horia Petra-Petrescu îi invocă pe Lipps, Taine, Volkelt, Konrad Lange și trimite la o carte despre romantism, din 1902, a Richardei Huch, cunoscând și alte studii mai speciale din bibliografia germană și franceză. Nu m-am mirat că exegetul mizează pe o prezentare descriptivă, cu prea multe rezumate, și mai puțin pe virtuțile analizei și ale speculației critice. E bine cunoscut refugiul lucrărilor de pionierat în descriptivism și istorie literară. Mi s-a părut însă destul de ciudat
Prima monografie Caragiale by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12678_a_14003]
-
Am semnalat de zeci de ori (și n-am fost singurul) tehnica adoptată în PSD: orice ieșire la rampă a unui oficial trebuia să aibă binecuvântarea liderului suprem. Se cita din el mai abitir ca din Biblie, că te și mirai de priceperea multilateral dezvoltată a acestui băiețică din Tărtărești. Personal, cred mai puțin în omnisciența lui Năstase, și mai mult în duplicitarismul subordonaților săi: nedorind să-și asume previzibilul eșec, ei își luau precauția de-a se revendica direct gândirii
Grobienii dansează menuet by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12691_a_14016]
-
politică: "a fost furăciune pe față" (euroechipe. 123start.ro); "să fi mirosit Guvernul că-i rost de o Ťfurăciuneť?" (arhiva monitorulcluj.ro, 2002.07.24); "noi românii suntem obișnuiți cu furăciunile, așa că o furăciune mică în plus nu ne mai miră și nu ne mai afectează" (alpinet.org); "îmi miroase a furăciune" (fanclub.ro); "ultima furăciune de combustibil s-a întâmplat în urmă cu o săptămână" (jurnalul.ro); "este furăciune clară după MSN Messenger (grafica, paleta de culori, avatarul)" (forum.pixelrage
„Furăciune” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12758_a_14083]
-
nume propriu, iar Lamartine a fost chemat în 1848 la guvernare în calitate de poet, nu în cea de nobil. Prestigiul scriitorilor, al artiștilor în general, n-a încetat să crească în tot cursul secolului al XIX-lea și nu se va mira nimeni prea mult când Polonia, în 1919, îl va alege pe Paderevski, desigur un mare muzician, drept președinte al primei ei republici. Dar apariția totalitarismelor în Europa (ca urmare, între altele, a decăderii marilor imperii, a slăbirii sentimentului religios și
Steaua Dubla by Annie Bentoiu () [Corola-journal/Journalistic/12741_a_14066]
-
clipă. Se opune, fără cruțare, istoria. M-am străduit, pe cât cu putință (nu e posibil întotdeauna, contextul avându-și exigențele sale) să evit a confesa despre Lovinescu lucruri pe care le-au mai spus și alții. Unii se vor fi mirând poate că ceea ce m-am hotărât să evoc acum, după atâta amar de timp, nu a făcut mai din vreme obiectul unor mărturii. Adevărul este că nu mi-am acordat importanță, mai cu seamă că nimeni, în absolut nici o împrejurare
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
noapte, sună telefonul, răspund, o voce mă întreabă ghici cine sunt, și spun sigur Chihaia!, Pavel Chihaia... Stupefacție. Nu ne mai văzuserăm sau auziserăm de la căminul Mătăsari, de prin 1943-44, de aproape șaizeci de ani... Telefona de la München... Prietenii se miră de memoria mea auditivă, și, într-adevăr, mai mult decât figurile, rețin modulațiile vocilor. A lui Chihaia, oricum, inconfundabilă: puțin afectată, dar nu cine știe cât, un pic persiflantă, cu un haz abia reținut, însă ceva cald, amical, în rostire. Cu un
Fiul Dobrogei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12777_a_14102]
-
să sacrifice atîția bani spre a o cumpăra, întrucît cartea nu ar face decît să redea viziunea lui Ion Iliescu despre istoria politică din ultimii 50 de ani. Din partea unor jurnaliști în căutare de revelații spctaculoase, asemenea atitudini nu mă miră și chiar le pot pricepe. Nu înțeleg însă cum pot scrie lucruri similare unii cercetători și analiști profesioniști. Biografia politică a lui Ion Iliescu face parte din istoria românească și est-europeană a secolului al douăzecilea. Poziția mea despre rolul său
Nu fără mâhnire by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/12770_a_14095]
-
din gură și sunt obligați să emită triluri despre eterna și fascinanta țară a lui Ion Ilici Iliescu. Ceva nu merge. De-atâta rumeguș înghițit, au vocile dogite și falseturile sunt detectate până și de-un surd. Să ne mai mirăm că imaginea țării arată cum arată? Când pioni de nădejde sunt Grecu, Magheru sau Melinescu, la ce ne putem aștepta? Acesta din urmă continuă să ne intoxice cum știe el mai bine, transmițând dinspre America așa-zise reportaje din care
Acum, aisbergul. Urmează „Titanicul” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12786_a_14111]
-
al turnătorilor din provincie își va fi îndeplinit și el misiunea de a ne transforma în oițe blânde, fără glas, tocmai bune de împins în strunga îngustă construită pentru vremile de aur ale Europei. Dar până atunci să nu ne mirăm că modelul propus de acești oameni e tot cenușiul și că legea de aur rămâne tăcerea. Aceiași și aceiași mutanți redactează buletinele informative de la radioul și televiziunea națională, aceiași zvonagii-răspândaci-manipulatori dau tonul discuțiilor și vieților noastre. A trebuit să treacă
Acum, aisbergul. Urmează „Titanicul” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12786_a_14111]
-
practică deopotrivă marcarea prin apostrof (dracu') și nemarcarea (dracu). În texte clasice din secolul al XIX-lea, perioadă în care convenția ortografică era mai puternică, putem găsi mai multe exemple de conservare integrală a articolului, de exemplu la Eminescu: "Mă mir cine dracul te-a călugărit pe tine, blestematule Ieronime?" (Cezara). Nu e însă total absentă transcrierea dracu ("slab ca dracu", Geniu pustiu). Și la Caragiale apar ambele forme de transcriere ("Unde dracul s-a băgatără?", Tren de plăcere; "să vază
Drăcuieli by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12853_a_14178]
-
că este o invenție, o ficțiune... E primăvară. Umblu în haină numai. A. după primele cuvinte schimbate, el având un accent maghiar dur, se uită intrigat la mine și mă întreabă ce port în buzunarul drept... Mă uit și eu mirat de întrebare și zic... Scînteia!...Bine,bine, zice, dar cum o ții? Și-mi face semn să i-o dau. Scot ziarul din buzunar și i-l întind, neînțelegând... A. îl netezește bine , cum era împăturit, - îmi arată grav prima
1952, 53, nedatate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12852_a_14177]
-
Ba, după câte-un fulg din ăsta, ninsoarea se oprea, norii se răzbunau luându-și zi liberă, sau chiar puneau de-un miting electoral adunați brusc grămadă/Peste sat, în timp ce, câte-un edil plictisit, ieșea în pragul primăriei și se mira parcă ar fi fost titular în "Proștii" lui Rebreanu: " -Ia uite, dom' primar, a căzut un fulg..." O, tempora...! Sigur că acum cu totul e altfel. Vremurile ca și oamenii s-au învălmășit, Sfântul Ilie s-a pensionat și șade
"A venit iarna drăguța ..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12270_a_13595]
-
l-au huiduit pe președintele Iliescu. Cu cît talent a intrat d-sa în rolul de ministru al Propagandei. Dar dacă ne amintim de declarațiile sale din timpul mineriadei din 13-15 iunie 1990, izbucnirea talentului său propagandistic nu ne mai miră.
Ministrul de lînfgă drumul Puterii by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12295_a_13620]
-
Iliescu face figură de social-democrat sadea, stângiștii din P.D. îmbracă dezinvolt costumele de centru-deapta, pe când destui liberali se simt de minune în ițarii populismului grațios, promițând marea cu sarea poporului fericit să trăiască din cadouri. De aceea, nu m-a mirat să văd figuri alungite de intelectuali români, altminteri situați declarativ la dreapta, suferind în urma victoriei lui Bush mai mult decât la un meci pierdut de națională contra Liechtenstein-ului. N-am fost pe 2 noiembrie la Ambasada Americană din București
De ce-aș fi votat George W by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12297_a_13622]
-
de români invitați, între o măslină și-o Coca-Cola, să-și arate preferințele pentru unul sau altul din candidații la Casa Albă. Când, cu nedisimulată satisfacție, posturile de televiziune au anunțat că în România a câștigat Kerry, nu m-am mirat prea mult. În fuga imaginilor, descoperisem destui dintre campionii corectitudinii politice și odrasle ale mărimilor politice ale zilei. Cum și fomiștii de serviciu din lumea cultural-mondenă, băieți și fete ce n-ar călca nici din greșală în vreun cartier sărac
De ce-aș fi votat George W by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12297_a_13622]
-
odrasle ale mărimilor politice ale zilei. Cum și fomiștii de serviciu din lumea cultural-mondenă, băieți și fete ce n-ar călca nici din greșală în vreun cartier sărac al Bucureștiului, dar votează, simțitor și expresiv, cu "boborul". N-am fost mirat nici când aceleași televiziuni aservite stângii cianurice din România au făcut propagandă deșănțată unei hărți ce prezenta preferințele europenilor în materie de președinți americani. Cu excepția Poloniei, dar și cu o notă de exagerare bolnăvicioasă anti-Bush a Franței, europenii l-au
De ce-aș fi votat George W by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12297_a_13622]
-
singuri de gât, cam cum ar trebui să facă și unii parlamentari români care... -Care, ce?, îl întreb repede și cu destulă asprime. Dar, după lucirea din priviri, înțeleg că prietenu-mi se află într-un moment psiho-liric, așa că nu mă mir de răspunsul său declamativ și prefăcut- slugarnic: -Vecine, "De mă-ntrebi, eu nu știu bine (Înșiși ei nu știu) - Ce să-ntrebi calici ca mine? Știu că lumea dintr-o doară S-a trezit parlamentară Și c-o duce-în chiu
Prima navă bordel din România by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12342_a_13667]
-
aniversare! Un singur om are dreptul la toate!" "La filmul Martori dispăruți (după scenariul lui E. B. și Mihail - nota Cronicarului) numele actorilor sînt scrise cu litere ilizibile. Adică avem un singur om pe lume. Restul..." Cum să te mai miri în aceste condiții că dușmanii regimului sînt și dușmanii lui Barbu? Coloana a V-a a ieșit la creastă! Doinaș, Hăulică, Paleologu, Șora, Paler, Pleșu, Bogza iau apărarea lui M. Dinescu!" în Contemporanul, Adrian Păunescu l-a atacat. Dulea, care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12366_a_13691]
-
vom plăti. Filologia stă mult mai bine și este mult mai bine orientată. - Un scriitor român stabilit în SUA, Ovidiu Hurduzeu, a venit de curând în România și, după câteva zile de examinare a situației, mi-a spus că îl miră lipsa de curiozitate intelectuală, indiferența pe care le manifestă eseiștii noștri față de ce se petrece în România. Luarea cu asalt a loteriilor, frecventarea frenetică a supermagazinelor, gunoaiele și vegetația sălbatică de care sunt înconjurate vilele din cartierul Primăverii, dezagregarea limbajului
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
Giurescu și Florin Constantiniu. Am remarcat capitolul elaborat de Dan Horia Mazilu (I Romeni ed îl Cristianesimo: dall'inizio șino alla fine del secolo XVIII), o prezentare a istoriei culturale românești prin analiza dimensiunii spirituale și instituționale a creștinismului. 3. Miră Mocan (n. 1976, Cluj-Napoca) este autoarea celei mai noi apariții la editură Bagatto Libri, unde au mai văzut lumina tiparului volumul Annei Rita Onnembo, La riconciliazione impossibile. I Salmi di Tudor Arghezi (1990), și al Angelei Tarantino, Istoria lui Fileret
Studii culturale româno-ilaliene by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12436_a_13761]
-
împreunate sub bărbie, ca o ființă deprinsă să se roage. Atunci, gărgărița, - mare minune! - i se adresă omenește, deși cu un accent greoi, ardelenesc: No, că mi-s io, gărgărița Rița, și am de adus o voroavă luminată... - Ti! se miră țipând în poale ghergheful Doica, întrucât dumneaei era, ea care o alăptase pe fetica năpăstuită. Tura-vura, pe fată o chema Magdalena, și că, după ce fusese alungată din palat, un duhovnic tânăr, dar citit și înțelept, le spusese în taină celor
Prințesa urgistă (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12429_a_13754]
-
un obiect religios cum este pictura religioasă, s-ar putea să nu văd aici mai mult decât pictură și nu o pictură de calitate sau chiar dacă ar fi, nu mă atrage. I-am privit însă pe ceilalți vizitatori pipăind lemnul, mirându-se de forme, accentuând discuția pe stilul clasic sau bizantin și m-am gândit că baza motivației actului de a cumpăra aceste obiecte stă în credință mai mult decât în estetică. Și n-am vrut să mă mai gândesc la
Două evenimente by Violeta Ion () [Corola-journal/Journalistic/12474_a_13799]
-
a trezit, fiindcă dormeam de zor. — Am să-l iau În casă nefiind treabă pentru el. — Nu vleau - Își spuse punctul de vedere mogâldeața dându-se doi pași Înapoi din calea mâinilor mamei Întinse spre el. — I-auzi măi! - se miră puțin aceasta - da cine te-a Întrebat măcar voinicule? — Lasă, lasă Ano și vino și dă-mi o mână de ajutor că uite cum se zbate și nu pot singur. Mi-e să... — Hai nu te speria! Așa e câteodată
Blana lui UTU. In: Editura Destine Literare by Ștefan Vișan () [Corola-journal/Journalistic/75_a_284]
-
a căror corectitudine filologică tocmai o supraveghează, precum și a celorlalte reeditări contemporane, considerate, fără să și fie, actuale. Și, în sfârșit, o mare parte din vina pentru pătrunderea, instalarea într-o sinecură ifosată științific, uneori plină de țâfne din te miri ce a acestor neisprăviți nu numai într-ale textologiei, le revine cronicarilor de ediții. De cele mai multe ori binevoitori fără de voie față de retipăririle unor anteretipăriri necunoscute, acești cronicari își satisfac exigențele dând câteva târcoale culturale ultimelor reeditări ale vechilor reeditări, cu
Câte ceva despre altceva by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12483_a_13808]