1,916 matches
-
admirație. Nu își retrăiește copilăria, cu inocență, dar reface climatul acesteia, îmbogățit prin cunoaștere livrescă și printr-o luciditate ce demitizează subtil, fără a sfărâma "corola de minuni" a poveștilor, transferând-o doar în irealitate: în una care, prinsă în mirajul ficțiunii, dobândește atributele unui real fascinant. În Darurile mării, naratoarei i se pare, pe plajă, că un măgar se uită la ea cu ochii inorogului dintr-o efigie sculptată în nisip, și ai unui elev dintr-a șasea care o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
ca un hublou. Și pe măsură ce soarele se retrage lent și opac sub pământ, cadrul ferestrei se dilată și lumina dinlăuntrul ei se revarsă în afară, pe la colțuri mai ales, în bulboane cristaline. Apoi, o să dispară ca și cum n-ar fi fost mirajul unei instanțe în ascunzișul de noapte al soarelui. Câteodată, ferestruica se apropie în alunecări lungi, ca o cameră de luat vederi, lăsând în urmă valea și cerul, și vine în întâmpinarea bătrânului, așezat pe prispă să contemple zilnic asfințitul în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
a atins pentru a doua oară aripa îngerească, a doua oară doar în aceste trei luni în care timpul ei a fost arestat. Rechinii războinici cu ochii albaștri "We are such stuff that dreams are made on" Amintirea. Nemărginirea mării. Mirajul numelui O amintire îmi revine mereu, de la o vreme, cu insistența unui coșmar. Deși ține de memoria mea îndepărtată, este deosebit de clară și vie, dar în același timp incompletă, pentru că nu o pot lega cronologic sau spațial de alte evenimente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
fi la marginea unui secol demult prăfuit, lumina era altfel, chipurile multiplicărilor noastre erau luminate asemenea sfinților. Eu mă uitam la mulțimile eu-lui meu, cu mirare asemuind frumosul cu armonia pe care o propagă, Mioara și Mioarele de asemenea, aceste miraje se diluară încet în pânza zilei odată cu răsăritul soarelui din apele Dunării; își scutură stropii umezi ai iubirii sale fierbinți pentru oameni și cu părul ud se înălță cu fața curată, spre cer. Levitam ni se părea că levităm sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
de plicul senin al cerului. Plicul se roti la rândul său în jurul propriei sale axe și, asemenea elicei, nu i se mai văzu forma, ci doar rotația. Am rostit și eu și Mioara înspăimântați o mantră pentru a ieși din miraj. În spatele perdelei simfonice se află uvertura, așa cum în spatele pendulei se odihnește vidul. Se pot schimba între ele oricând, uvertura luând locul concertului simfonic și vidul măsurând timpul. Răsturnare sau întoarcere a valorilor la locul cuvenit. Când are loc schimbarea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
mențin... sub control autohton vectorii de fort... economic... - s... caute că ceea ce dna Kroes numește „campioni europeni” s... aib... sediile centrale în ț...rile lor. Ironia este c... asemenea acțiuni m...resc șansele că adâncirea Uniunii s... r...mân... un miraj, cu toate consecințele ce decurg de aici. Jurnalul Național 22 martie 2006 „MESAJUL SASSER” Necazuri de tip Sasser demonstreaz... c... aspectele de sigurant... nu trebuie subestimate. Este de așteptat ca Microsoft s... acorde atenție mai mare acestei probleme, că guvernele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
de cireș, ai gustul toamnei în berea care vine încapsulată în cutii pictate cu frunze colorate, în pizza cu ouă de lună plină, care invadează piața exact în septembrie etc. Mai mult decât oricare alt popor, japonezii trăiesc prinși în mirajul unei imagini de sine care sudează din nenumărate mituri proiecția a "ceea ce înseamnă să fii japonez", iar, printre acestea, se găsește principiul tomnatic, după care contemplarea lunii este un element sine qua non al esenței japoneze. Element care modulează, în
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
comunitate ecumenică a popoarelor, "națiuni unite" în sensul autentic al termenului: iar în slujba lor, religii ale căror intenții umane profunde și fundamentale mântuirea omului și a umanității întregi să fie recunoscute și realizate de către oameni. Este oare acesta un miraj naiv? Nu, este o viziune realistă, a cărei realizare a început deja în multe locuri. Așadar, în ciuda dificultăților, nu renunț la speranță: comunitatea națiunilor este posibilă și necesară. Iată viziunea mea: într-un context ecumenic larg, religiile la Nord și
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
modul în care o astfel de credință s-a răspândit de mai bine de un secol, îndepărtând-le pe toate celelalte, toate producțiile culturii, reducându-le la un soi de lux inofensiv, la un joc și la o oglindă a mirajelor. Mai mult chiar decât conținutul său, sau mai degrabă intensificându-l și luminându-l cu o strălucire singulară, receptarea ideologiei scientiste și pozitiviste, răspândirea sa extraordinară în rândul tuturor categoriilor de spirite, savanți și neștiutori deopotrivă, dezvăluie pe deplin ceea ce
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
corpul, și îmi dau seama la sfîrșit că totuși cîștigul este mai mare decît atunci cînd mîna, care este prelungirea esențială a creierului tău și corporală, e folosită ca instrument“. Prin urmare entuziasmul unui convertit la progresul tehnic, doldora de miraje pe suportul informaticii. Ceea ce nu înseamnă că alți scriitori nu rămîn pe făgașul tradițional, adică la mijloacele „romantice“ ale scrisului, în afara cărora nu-și regăsesc ființa sensibilă, nu-și pot continua operația productivă. Din nou lapidar, fin ironic, Livius Ciocârlie
Cum scriu autorii români? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7869_a_9194]
-
stingere." Romanul Accidentul este apreciat ca un foarte bun roman psihologic, iar De două mii de ani "cea mai Ťgidianăť carte a lui Mihail Sebastian, prin tehnică, prin unele personaje și, mai cu seamă, prin neliniștea mereu însoțită de luciditate, fără mirajul ficțiunii." Capitolul consacrat teatrului lui Mihail Sebastian excelează prin asocieri cu dramaturgia europeană din acea epocă, dar Constantin Trandafir știe să discearnă meritele scriitorului nostru. Spre exemplu, "Steaua fără nume e cea mai cunoscută și mai prețuită piesă a lui
O viziune nouă by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7413_a_8738]
-
să vezi lucruri incredibile care astăzi par imposibile. Cine ar mai face acum ce a făcut Vlad Mugur cu una dintre cele mai tari generații de actori absolvenți? Cine ar mai lua drumul provinciei cînd Capitala pare singurul și unicul miraj? În anii cinczeci, regizorul și profesorul Vlad Mugur pleca la Teatrul Național din Craiova însoțit de o aproape întreaga sa promoție de actori: Amza Pellea, Gheorghe Cozorici, Constantin Rauțchi, Sanda Toma, Silvia Popovici, Victor Rebengiuc, Eliza Plopeanu, Ioana Bulcă, Dumitru
Ce este infinitul pentru dumneavoastră? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6848_a_8173]
-
în viața cotidiană și pașnică a bietelor femei dintr-o comunitate rurală. Costumele, înfățișarea ni le arată ca atare. Sigur că intuiția funcționează, la unele mai mult și mai iute, la altele mai încet sau deloc, și se prind de mirajul puterii pe care ideea de spectacol îl presupune. Personalitatea fiecărui personaj este extrem de clar definită de la numele pe care îl poartă - Madam Gutuie, Nicoleta Fundoianu, Francesca Pițigoi, Scoabă, Nanău, Foamete - ingenioasă traducere! La felul în care descoperă sensurile cuvîntului, la
Homo ludens! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6763_a_8088]
-
lansează în descripții amănunțite. Erotica este, de altfel, specialitatea lui Virgil Duda. Însă cu cât analizele sunt mai minuțioase și examenul persoanei iubite, mai aprofundat, cu atât realitatea propriu-zisă a Etei, natura personajului feminin, se ascunde; se îndepărtează, ca un miraj. Jocului înșelător de perspective pe care îl aduce raportarea constantă la trecutul românesc i se adaugă, așadar, această instabilitate a conturului real (fizic și sufletesc, căci de morală se cam scutesc cu toții) ofertat, retras și iar prezentat de generoasa matroană
Nu mai suntem tineri by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7888_a_9213]
-
unde literalmente curg rîuri de lapte și miere, unde îndestularea atinge pragul sațietății, o viziune gargantuelică prezidînd defilarea bucatelor și coma digestivă. În transă, Salvatore zărește pe dealuri țăranii sicilieni, adulți și copii, cărînd mere gigantice sub braț, iar în mirajul său, se scaldă alături de alți emigranți într-un lac de lapte pe care plutește grațios un morcov gigant. Viziunea țărănească utilizează propriul alfabet imaginar, deși captivante, minunile tehnicii sunt privite cu mefiență, spre exemplu, "cutia de lemn", liftul, care te
Brava lume nouă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7920_a_9245]
-
râu (la Corcova 3) și sălciile vor fi crescut foarte mari, și nu veți fi încă prea bătrână. Atunci veți simți pe inimă greutatea atâtor frunze îngălbenite..." Era o scrisoare în care-mi vorbea de tine: "veți iubi acest nou miraj al vostru înșivă..." N-am mai citit-o de ani de zile - o știu pe dinafară. Nu citisem niciodată maximele lui La Rochefoucauld. Mi-a dat cartea adnotată în timpul unei prime călătorii cu Orient Expresul. M-a lăsat să le
Martha Bibescu în corespondență by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7973_a_9298]
-
era imperios necesar, proprietatea privată? "Totul a rămas la dispoziția tribunalelor care iau hotărîri arbitrare, conduși de vechiul Ťinstinct de clasăť și, bineînțeles, în funcție de intervențiile și banii plătiți. Corupție, ambiguitate, perversiune morală și o singură lege: bacșișul". Iluziile, utopiile, idealurile, mirajele precum "fraternitatea, egalitatea, pacea universală, progresul social, Ťreligia drepturilor omuluiť, libertatea naturală" s-au topit aidoma unor "figurine construite din ceară sau zăpadă", nerămînîndu-ne decît "nădejdea de a privi cu ochii deschiși atrocitatea, monstruozitatea, absența semnificației (...) și grotescul lumii: carnavalul
O expertiză a Răului (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7664_a_8989]
-
Zürich. 1. Dorul Singurul dor în fața căruia nu mă dau bătut tocmai fiindcă nu există: dorul după ceva ce nu cunoști. 2. Posibilitatea Apropierea de Basarabia care mă presează pe parcursul șederii mele în România din toate părțile, împrumutîndu-i ceva din mirajul aventurii, a acelui timp final și de aceea fără timp, cunoscut de mine din evocarea unei ierni basarabene a autoarei Dinah Hinz. Bunica ei fusese obligată să dea foc la perdele, fiindcă acest foc era singura posibilitate de a izgoni
Peter K. Wehrli - Deruta by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/7694_a_9019]
-
sau formatul) obiectului acestuia livresc, ce poate fi volumen-ul rulabil sau actuala «cărămidă» ce «clivează», «feliată», deci, în zeci și zeci de «lame», nu monolitică precum aceea din bibliotecile din Babel?". Așadar o erudiție dilatată prin libertatea conexiunilor umplute de mirajul imaginii ce-i depășește limitele. Prin grăuntele său jocular, o erudiție dansantă. E un mod de a-i contrabalansa sicitatea, monotonia, automatismul atît de antipatice în cazul unora din practicanții săi, nu printr-o asumare, ci printr-un fel de
Regulă și de-reglare (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6803_a_8128]
-
apropiindu-se asimptotic de structurile și sensurile operei, nu are șansa de a-i revela acesteia bogăția de semnificații, nu îi poate demonta mecanismele subtile spre a o explicita în multitudinea de aspecte ce-o alcătuiesc, (...) opera literară rămîne un miraj care se îndepărtează progresiv". Intuiției critice nu-i rămîne decît "să aproximeze intențiile și toposurile creației vizate". Un citat din Caius Dobrescu, produs cu simpatie, reliefează așijderea această enigmă constitutivă a creației, refractară la conceptualizare, ce nu poate decît a
O voce imperturbabilă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6823_a_8148]
-
afectivității reținute, dar nu mai puțin expresive". În accepția lui Mircea Zaciu, critica e "o formă de trăire plenară în spațiul esteticului, la conjuncția dintre ordine și aventură, o modalitate de Ťliteraturizareť, în înțeles superior, a percepției axiologice". "Implicația afectivă", "mirajul liric", aparțin planului "aventurii" care ține în șah planul "ordinii", în componența unei viziuni critice în care lumina lucidității se însoțește de umbre fantaste, prin intermediul cărora "tensiunea ideii se destinde adesea în feeria melancoliei". Glosator inteligent, cu voluptatea lecturii și
O voce imperturbabilă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6823_a_8148]
-
masca amoroasă" a delirului, în timp ce veritabila iubire, de bună seamă agape, e "un giuvaer ce mă eliberează". Stăpînit de obsesia primordialului, Miron Kiropol se angajează pe o cale regală a creației pînă dincolo de ceea ce ar putea oferi cuvîntul, într-un miraj al sunetului policrom, într-o feerie a unei primăvăratice prospețimi: "înaltul gînd din început - / Ce de abisul înaripat e susținut / Și de vocile care ne mîngîie și poartă spaima, / Ale curcubeului în gîtlej de copii - / Îmi dă mugurii ce-mi
Un avatar romantic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7125_a_8450]
-
ei. Și fiindcă este văduvită de o alteritate transcendentă, omenirea este silită să-și caute busola în interior. Numai că busolele intrinseci sunt întotdeauna precare. Ce-i făcut de om nu poate fi călăuză pentru om, decît cel mult în calitate de miraj utopic. Altminteri, a le cere oamenilor să se ghideze după reguli făcute de oameni dă naștere untor tipare constrîngătoare, care se preschimbă în scheme omogenizatoare. O evoluție făcută după reguli ce sunt imanente evoluției duce la dispariția prototipului, la desființarea
O spiralădin cuvinte by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7331_a_8656]
-
cuviincioase tăceri/ îndrăgostite două câte două// un corb sătul cum un lăutar în frac/ înălțându-se pe stârvul Textului". Paradă, desigur, sfidare, dar și spovedanie: fără a fi un laudator al lumilor edenice, poetul respinge vremea "țestoaselor dacii", se dăruiește mirajului: "O magnifiantă speranță/ pe aceste ierburi încălzite precum/ spinarea ta voluptuos arcuită// la capătul unei zile// o insignifiantă speranță/ cum un țel nemaivăzut" (O insignifiantă speranță). își compune în felul acesta un portret din eboșe de schițe, un autoportret din
Sculpturi de aer by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7495_a_8820]
-
mersul pe picioroange, conectând deopotrivă la cer și la pământ, arheologia în "straturile aducerii aminte" sunt forme ale cunoașterii. Evident, și iubirea pentru frumoasa Mirianida sau pentru alte "zeițe" e tot o formă a cunoașterii; irosirea, o experiență existențială. Aici, mirajul cugetării orientale își spune cuvântul: "Ce a pierdut Ulise, câștigă Scribul" e o parafrază a definiției sufi : Ce a pierdut înțeleptul câștigă neînțeleptul". Aventura e însăși creația. Permanenta schimbare, neatingerea fericirii, salvarea căutată în scris (de tip romantic) sunt teme
Din familia înalt-țintitorilor by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7497_a_8822]