6,868 matches
-
diverse situații cu un caracter aparent conflictual - și amintim aici îndelung pomenita „agresiune simbolică” asupra minorității maghiare din România ori cea a contestării vehemente a predării religiei în școli. De fapt, nici nu ar trebui să încerci o prea mare mirare asupra unor asemenea „episoade” cu regie nespecificată pe afiș, care întotdeauna ascund în spatele lor adevărata și unica formă a realității propriu-zise comparativ cu aceea scoasă la vânzare mediatic în spațiul public actual (dacă privim la fantastica viteză de extindere a
REALITATEA DIN SPATELE REALITĂŢII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_civilizatia_magdalena_albu_1374051413.html [Corola-blog/BlogPost/357216_a_358545]
-
Și recreând din ele-o partitură. Că nopțile cu uitătura sumbră Sub semnul tău atâta de discret, S-au dezbrăcat de hainele, de umbră, Iar tu, din mag, ai devenit poet! Că zările au pleoapele albastre Când flutură din genele mirării Visând desfășurări de-aripi măiastre Cum cresc firav din versul adorării. Știam că-n ochii tăi dacă privesc În curcubeu ai să mă prinzi captivă Și-n versul tău voi vrea doar să trăiesc Femeie, muză, înger deopotrivă... Că mă
CAPTIVĂ-N CURCUBEU de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1446633879.html [Corola-blog/BlogPost/379553_a_380882]
-
să vâre cheia în broască. Ușa se deschise și pași șovăitori se auziră pe parchet. Am rămas nemișcată. În fața mea apăru deodată, colegul Nonei, cel cu care dansasem la începutul petrecerii și al cărui nume nu mi-l puteam aminti. Mirarea mută, ce mi se citea pe față, văzându-l, îl făcu să spună cu sinceritate: - M-a rugat Nona să îți aduc cheile. Le-a descoperit adineauri, madame Mia, când a coborât să plece la piață. Le-ai uitat în
LOGODNICUL MEU, FRED (ULTIMA PARTE) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 by http://confluente.ro/corina_diamanta_lupu_1428310222.html [Corola-blog/BlogPost/348677_a_350006]
-
cartea lui Marin Trașcă este spovedania celui care s-a aflat pe pragul tăcut și tulburător dintre a fi și a nu fi, trăind o experiență ieșită din comun pe care apoi o va așterne înaintea ochilor noștri plini de mirare, trezind în noi neliniști ancestrale. Repetiția cu moartea este unică, ceva care te ridică cu mult deasupra vieții, te face să o vezi în toată micimea și grandoarea ei". De-a lungul paginilor nu te slăbesc fiorii marilor întrebări existențiale
MARIN TRAŞCĂ – „EL DESCONOCIDO” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_marin_trasca_el_elena_buica_1343137531.html [Corola-blog/BlogPost/355110_a_356439]
-
decupată dintr-un film al unui regizor căruia nu-i mai ajunsese pelicula și trăgea de ce-i rămăsese încălecând secvențele într-un grotesc asumat. Prunii din bătătură parcă înfloriră a tinerețe netrăită degeaba. Rămăsei între linii, ca un semn de mirare, până ce începui a mă arcui ca o seceră, deși nu venise timpul întrebărilor!" Nu poate să nu-l atingă pe cititor frumusețea și curățenia valorilor morale moștenite din bătrâni, dragostea autorului pentru pământul țării sale, dorinta lui de a trăi
MARIN TRAŞCĂ – „EL DESCONOCIDO” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_marin_trasca_el_elena_buica_1343137531.html [Corola-blog/BlogPost/355110_a_356439]
-
văruite în alb, cu aceiași clopoței deasupra ușii. Ritmul bătăilor inimii i se acceleră fără voie. Se apropia de ulița care ducea la casa părintească. Salcâmii și stejarii cu frunze dese, gardurile, unele din piatră, scânduri sau nuiele împletite, de mirare, erau la fel ca înainte, numai că parcă mai mici. *** Firesc, primele lui amintiri erau legate de casa părintească. De fapt, în ogradă erau două clădiri. Într-una locuia el cu mama, cu fratele și surorile mai mari, Mărioara și
INSTRAINAREA PARTEA I de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Instrainarea_partea_i.html [Corola-blog/BlogPost/345716_a_347045]
-
când o trebui să ne ducem la El, nu ne-o primi. - Ioane! - strigă Maria la bărbatul ei, furioasă cum nu fusese niciodată, mai taci din gură! Lasă-mă-n pace! Ion rămase cu ochii mari și gura căscată de mirare, pentru că ei nu se certaseră niciodată. Nu-i venea să creadă că soața lui dragă se supărase atât de tare și că strigase așa la el. În timp ce încerca să-i răspundă, ca s-o împace cumva, se auzi un foșnet
PARTEA I de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Debut_mihaela_mosneanu_lica_barbu_1391008547.html [Corola-blog/BlogPost/347459_a_348788]
-
în facultate un profesor în vârstă care mi-a fost și îndrumător la teza de licență și care, după câte am auzit, este acum undeva prin Ministerul Culturii și Educației Învățământului. Făcea politică încă din facultate, așa că nu-i de mirare ascensiunea sa. Nu știu ce funcție are, o făcu ea pe neștiutoarea, însă Sebastian nu o crezu de fel. Nu l-am mai întâlnit de când am terminat facultatea, când mi-am luat licența după cum știi desigur, cu meritul "Cum laude". - Da, am
INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Iubire_interzisa_roman_cap_stan_virgil_1385185777.html [Corola-blog/BlogPost/347268_a_348597]
-
simboliza puterea de procreare, forța vitală, fecunditatea, iar cuvântul pede ar putea fi tradus cu termenul românesc, picioare. Poate de aici cuvântul per pedes , pe care romanii și grecii îl foloseau în exprimarea mersului pe jos, desculț. Nu este de mirare ca sacrificiul iubirii să fi avut un canon atât de pătrunzător în purificarea trupului ca acela al mersului cu picioarele goale, acolo unde iubita îl aștepta pe voinic. Se pare că acest obicei mai dăinuie în unele părți ale satului
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoare_a_iubirii_la_rom_stefan_lucian_muresanu_1361854401.html [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
primăvară! Iar dimineața râde printre nori, Un tren își plimbă dorul într-o gară Și freamătă zefirul printre flori... Când îngerii își scutură aripa Vibrează-n muguri strune de viori, Și-ncepe bucuriilor risipa Iar ceru-și cerne peste noi mirări. Se-ntorc din pribegie albi cocori Păsări rătăcite într-o toamnă; E vremea când se dăruiesc iertări Și învățăm iubirea ce înseamnă. Înflor caișii! Îți spun de vrei să știi. Tăticule, e iarăși primăvară! Dar tu te-ai dus... Și
BUCURII PRIMĂVĂRATICE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1457883672.html [Corola-blog/BlogPost/379551_a_380880]
-
l-am luat din prima. Am avut o restanță, dar la „Drept funciar”... - Tu?!... Ești licențiată în "drept"?! - Da, eu. Acum doi ani..., a răspuns Mariana, cu voce scăzută, încercând să nu arate cât de neplăcut surprinsă a fost de mirarea lui exagerat manifestată. - Și... de ce nu lucrezi..., a încercat el să continue subiectul, dar a fost imediat întrerupt de explicația ei expusă cu năduf, apăsat, în timp ce-l privea drept în ochi, oarecum cu reproș și superioritate: - Pentru că este Bucureștiul plin
ISPITA (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ispita_4_.html [Corola-blog/BlogPost/348127_a_349456]
-
malul mării. La Pontus Euxinus, ele au decis că Ovidius va avea un vlăstar în ale literelor, și acesta va fi Eminescu. Nu este o întâmplare că Luceafărul poeziei românești se simte urmașul Romei și își întreabă retoric, cu îndurerată mirare, contemporanii: „Voi sunteți urmașii Romei?” Nu epigonii erau coborâtori din vița „nobilă latină”, ci el, adevăratul urmaș-poet al lui Ovidius. Publius Ovidius Naso a rămas pentru eternitate la Tomis. La fel și Eminescu. Sub cerul mării, sub strigătele pescărușilor, sub
SUB CERUL MĂRII, LA PONTUL EUXIN de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/corina_diamanta_lupu_1452793296.html [Corola-blog/BlogPost/380424_a_381753]
-
de a depăși granițele. Prin frumusețea temelor și mai cu seamă, prin sensibilitatea execuției, artistul profund Dan Puric are o forță de sugestie extraordinară, exprimându-și (și) în acest fel convigerea că spiritual, duhul este superior. El răspândește, ca o mirare de vis, ceață lăsată pe marginea lucrurilor, din indiferența naturii și obisnuința omului - cea plină de nepăsare și împietrire a inimii. Secvențe de intens lirism, care îl învăluie într-un fel de halou, dar și pasaje cu ritm de focuri
OMUL FRUMOS – DAN PURIC, AJUNS LA ÎMPLINIREA A 55 DE ANI DE VIEŢUIRE PĂMÂNTEASCĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 by http://confluente.ro/Omul_frumos_dan_puric_aju_stelian_gombos_1392018277.html [Corola-blog/BlogPost/364127_a_365456]
-
încolțite din taine fulgerânde de zări semințele noimelor sacre asteaptă în noi să găsească culcuș cu teamă se-nalță lumina din sine căutând alinare în al Vieții căuș coli.vii de speranțe deșarte dărâmate prin Crezul cel blând reînnoim puterea mirării senine liberați din a morții strânsoare de gând păsari albe de strofe poeme adunate în psaltiri de cuvânt luminând înalță putința fiin.țării din vreme întru tainele vieții eterne avânt aceasta e poarta deschisa columnă către florile suflete dalbe de
POEM HIERATIC XLI-COLIVII DE MESTECENI de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/david_sofianis_1447604604.html [Corola-blog/BlogPost/342804_a_344133]
-
un unghi la nouăzeci de grade cu corpul, iar fundul aproape că atinge solul. Are o lumânare aprinsă alături care se apropie de celălalt capăt. - Eu nu cred că acum ai toate problemele rezolvate!zice colonelul Doagă privindu-l cu mirare. Scoate capul afară și-i zice colegei:Hai să vezi! - Acordă-i primul ajutor, zice Stăncioaica, taie-i sfoara și vezi dacă mai are puls! Eu merg afară și am să chem salvarea. Pe primarul Io Io Io răbdarea l-
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.11 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 by http://confluente.ro/eugen_lupu_1481234859.html [Corola-blog/BlogPost/378124_a_379453]
-
să ne servească și mereu cu zâmbetul pe buze, membrii echipajului, chelneri, bucătari, coordonatori, grupul celor ce muncesc pe vas și cărora le datorăm, în parte, răsfățul și buna-dispozitie, se ridică la aproape 1,400 de oameni, nu este de mirare că numărul și calitatea serviciilor oferite sunt ireproșabile. Cu o lungime de peste 300 m, si o capacitate de 130,000 tone, Carnival Dream impune respect de la prima privire! Primul punct de pe traseu a fost insula Cozumel, Mexico. Situată la sud
PLECATA, FARA ADRESA... de MARA CIRCIU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Plecata_fara_adresa_.html [Corola-blog/BlogPost/355181_a_356510]
-
același deziderat, lesne se observă, pornește la drum autorul Gâlcă Marinel. Volumul său de debut “Puterea justiției”(Editura Sfera, 2014) l-a făcut cunoscut în burgul pe care îl păstorește, îl păzește - Bârlad, centru greu încărcat de istorie și cultură. Mirarea mea în fața scrisului domniei sale este moderată, știu că nu este singur pe cale, o să dau exemplul altor confrați de uniformă care cu o deosebită sensibilitate iși dedică timp valoros scrisului, primul este chiar scriitorul Vasile Chelaru, coleg de birou, dar cu
“PASE ÎN DOI” de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1453103887.html [Corola-blog/BlogPost/340092_a_341421]
-
și falsul, care aproape tot una sunt. Și cum există meseria de scriitor, aflăm că între activitatea de polițist - pe care o practică Marinel Gâlcă - și cea de scriitor, nu e nici un fel de ... incompatibilitate. Ba dimpotrivă! Citiți volumul < > și mirarea dumneavoastră va deveni admirație! Povestirile lui Marinel Gâlcă, scrise fără orgoliile prostești ale veleitarilor, vor intra în competiția aspră a scrierilor psihologice, având de partea lui experiența polițistului activ, care ne încredințează că această preocupare e nu numai profesiune, ci
“PASE ÎN DOI” de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1453103887.html [Corola-blog/BlogPost/340092_a_341421]
-
965 din 22 august 2013 Toate Articolele Autorului Ai obișnuit noaptea să se culce în zbor pe aripile întunericului în trecere, florile și ierburile înalte se leagănă pesemne le ajută vântul să adoarmă. În zori sunt câteva întâmplări plimbate prin mirările oamenilor și bucuria de a fi tras cu arcul în pătrarul lunii. Nu știu nicio umbră care ar face cu ochiul în câmpia soarelui de răsărit pe care tu vrei s-o străbați dimineața călărind după dropii. Cerul e mai
AMURGUL UITĂRII de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 by http://confluente.ro/Amurgul_uitarii_llelu_nicolae_valareanu_1377127985.html [Corola-blog/BlogPost/364412_a_365741]
-
voce blândă, îngrijorat. Apoi vom încerca să vorbim... Ia să vedem: m-ai înțeles? Bietul om, cu ultima fărâmă de energie pe care simțea că o are, se forță și reuși să-și miște pleoapele de mai multe ori. Spre mirarea tuturor, începu să vorbească. - Nu este el... Nu este vinovat. Lăsați omul... în pace, oameni buni! șopti el, destul de greu, dar clar, cu voce rugătoare. - De unde știi tu că nu este vinovat? îl întrebă cineva obișnuit să pună întrebări și
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1426757789.html [Corola-blog/BlogPost/370244_a_371573]
-
Se rupe ziua-n geamuri, ce stau în priveghere, Când ruginia dâră dispare în uitare, Iar golul din tăcerea ce-alunecă-n mistere, Se risipește-n albul din necuprinsă zare. Astfel nimic n-atinge gând ce-și înalță vrere, Nu-i tulbură mirarea din luminânde sfere, Doar clipa efemeră se stinge-n nepăsare, Când ruginia dâră dispare în uitare. https://www.youtube.com/watch?v=UG8bDdKC6Wg Referință Bibliografică: Rondelul liniștirii / Olguța Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2274, Anul VII, 23 martie
RONDELUL LINIȘTIRII de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1490259826.html [Corola-blog/BlogPost/379080_a_380409]
-
kg în plus)? Putem să investim într-o lenjerie adorabila ...o șansă la o viață normală și plină de bucurie. Cu deosebită considerație, O clienta fidelă din Timișoara” Am scris acest mesaj ... și am uitat. Nu mică mi-a fost mirarea, să primesc, după câteva zile, următorul răspuns: „Stimata Doamna, Suntem bucuroși că purtați produsele firmei noastre și sunteți mulțumită de ele. Am inteles cererea dumneavoastră referitoare la produsele destinate persoanelor mai plinuțe, adică talia 6 la ciorapii pantalon. Nu sunteți
CE CULOARE ARE UN VIS? de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ce_culoare_are_un_vis_corina_lucia_costea_1387649859.html [Corola-blog/BlogPost/383148_a_384477]
-
unde se bălăci în voie. Elena, ușurată că a scăpat de el, închise ușa și se strecură sub așternut. Dar abia ațipise că la fereastră auzi o voce care fredona, fals, o melodie. Deschise instinctiv ochii și mare-i fu mirarea când văzu prin geam un chip frumos care se bâțâia într-un dans obscen, iar în loc de ochi parcă avbea doi tăciuni aprinși. Se ridică în picioare, deschise fereastra și-l admonesă: - Nu mă lași în pace să mă odihnesc? - Nu
X. FRATE CU DRACUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1415390293.html [Corola-blog/BlogPost/369120_a_370449]
-
însă -a observat Că din păhăruț e luat Și un altul a văzut Colț de pâine început Toți atunci s-au întrebat Cine-i hoțul ce-a intrat Și cu teamă la culcare Au pornit-o fiecare. Iar aici altă mirare Într-un pat e-o zâna oare? Au lăsat-o liniștită Sub a somnului aripă Și toți șapte s-au culcat Tot unind pat lângă pat. Dimineața i-a trezit Fir de soare , i-a-ncalzit Și din gene le-a crescut
POVESTEA FETEI NAIVE(FRAGMENT) de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1414126244.html [Corola-blog/BlogPost/383916_a_385245]
-
lăsat-o liniștită Sub a somnului aripă Și toți șapte s-au culcat Tot unind pat lângă pat. Dimineața i-a trezit Fir de soare , i-a-ncalzit Și din gene le-a crescut Luminosul început. Fata se trezea și ea Cu mirare întreba: -Eu sunt Albă că Zăpada Viață-mi scurtă fu ca spadă Ascuțită și ascunsă De tristeți adânci pătrunsă De când lumea am privit Din născare m-am găsit Cu un tată prea firav Cu o mamă suflet grav Ar fi
POVESTEA FETEI NAIVE(FRAGMENT) de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1414126244.html [Corola-blog/BlogPost/383916_a_385245]