305 matches
-
bârnele navei și altarului, a păstrat fragmente din ilustrarea Parabolei fecioarelor cuminți si nebune. Fetele cuminți sunt subtituite de mironosițe și în consecință au caracteristicile lor de înfățișare. Diferența între cele două grupuri este făcută prin îmbrăcăminte, atitudine, poziția candelelor. Mironosițele au un costum colorat, sunt acoperite și au o ținută oarecum rigidă: celelate au fost reprezentate printr-un desen simplu, în ocru, neacoperite, cu părul desfăcut, fără cruci în mâini, fără aureole. Gestica lor diferită însă, ca și desenul accentuat
Biserica de lemn din Racâș () [Corola-website/Science/309838_a_311167]
-
semicilindrică, închisă vest și est prin timpane, și având o grindă meșter profilată, în naos; iar peste altar, o boltă de aceeași formă, racordată cu conturul pereților prin trei fâșii curbe. Decorul pictat, distrus în pronaos, unde se mai observă mironosițele, în arcade, ca și în altar, se deslușește clar bolta naosului (pereții sunt văruiți), unde se regăsește iconografia obișnuită în zonă. În axul bolții, cercurile mari ce înscriu chipurile de bază canonice; urmează registrul cu reprezentarea patimilor lui Hs., în
Biserica de lemn din Arieșeni () [Corola-website/Science/313513_a_314842]
-
Dintre scenele cu sens euharistic sunt prezente (marcând locul unde ar trebui să se afle proscomidia) Iisus- Viță de Vie și două scene de împărtășanie (Sf. Onufrie și Sf. Zosima). Ideea sacrificiului este sugerată de Plângerea lui Iisus și de Mironosițele la mormânt; tot aici este ilustrată Jertfa proorocului Ilie adusă Dumnezeului adevărat împotriva proorocilor mincinoși ai zeului Baal. Rătăcită în iconografia altarului, apare Pilda vameșului și a fariseului. Teoria sfinților ierarhi (denumiți „patriarhi”) ocupă, contrar obiceiului, registrele superioare ale pereților
Biserica de lemn din Călinești Căeni () [Corola-website/Science/313641_a_314970]
-
Regele era încă tânăr, iar în jurul său roiau o mulțime de tinere care ținteau locul favoritei. În locul lor, reușește însă să se impună dna de Maintenon care îl cucerește pe rege tocmai rezistând inițial avansurilor sale, pozând în virtuoasă și mironosiță, până într-atât încât îl determină la o căsătorie secretă (posibilă pentru ca între timp regina murise). Fosta doică se afla acum într-o poziție strălucită la care ajunsese prin tenacitate, răbdare și prefăcătorie. Îi atrăsese de partea ei și pe
Francoise Athénaïs, Marchiză de Montespan () [Corola-website/Science/313298_a_314627]
-
În capete sunt zugrăviți evangheliștii, între aceste compoziții temele fiind repartizate pe două registre. La nord: Petru pe mare; Dumineca Samarinencei; Pildă lui Ioan proorocul cu gaturile de balaur (scenă din Apocalipsa). La sud:Alungarea duhurilor rele; Dumineca orbului; Dumineca mironosițelor. Registrul următor cuprinde scene din ciclul patimilor. La nord: Spălat-au mâinile și picioarele mele; Și l-au răstignit între doi tâlhari, unul de-a dreapta Tatălui și unul de-a stânga lui; Și l-au pus pe Isus în mormânt
Biserica de lemn din Birtin () [Corola-website/Science/317915_a_319244]
-
dovadă a vitalității acestei arte în Munții Apuseni unde, pe mai bine de un veac, s-au întâlnit slujitorii ei din toate provinciile românești. Cea dintâi realizată, în 1859, este tâmpla, o tradițională și amplă Răstignire, cu Longhin sutașul și Mironosițele, urmată de friza apostolilor. Între uși și deasupra lor, ca pretutindeni în naos și în absidă, se remarcă bogăția de flori. În altar, temele iconografice și distribuirea lor, sunt în genere aceleași pe care le întâlnim de un veac: Sf.
Biserica de lemn din Runc () [Corola-website/Science/315897_a_317226]
-
împăratului Franciscus, cu cheltuiala lui Suci si Dăian, de Petru Erei. Benzi roșii și albe, trasate semicircular, delimitează friza medalioanelor cu prooroci, decorate pe motivul viței de vie cu struguri, de aceia, rămasă fragmentar (prin tăierea deschiderii semicirculare) a Răstignirii (mironosițele, Sf. Ioan, sutașul). Deasupra intrărilor, friza apostolilor, în arcade polilobe, cu reprezentarea Deisis, redă pe Ioan și Maria în întregime, după modelul frizei provenită de la mănăstire, și care ne evocă realizările lui Pârvu Mutu. Ușile împărătești (uscior în frînghie), cu
Biserica de lemn din Săliștea () [Corola-website/Science/315569_a_316898]
-
a lăcașului străbun, amplificarea sa spre vest, împodobirea pereților prin ,zugravii Șarlea Ștefan și Șarlea Matei frați de la Feisa”. Mare parte din haina picturală a fost cândva curățată de ploi, din fragmentele rămase adunându-se următoarea iconografie: pronaos, mucenițe și mironosițe; naos, registre de mucenici în decor de arcade, iar nașterea bolții, reprezentări din viața lui Hristos, încadrate de evangheliști, detașându-se, ca realizare artistică, Cina cea de taină. Pe timpanul de vest se desfașoară o impresionantă compoziție pe tema Răstignirii
Biserica de lemn din Copand () [Corola-website/Science/315795_a_317124]
-
redată în chip de orantă. Medalionul Fecioarei este înconjurat de reprezentările celor patru evangheliști. În timpane sunt redați arhanghelii Rafael și Gavril. Pe peretele răsăritean se află desfășurarea Sfintei Treimi la Mamvri. Pe partea de sud-est au fost pictate scenele: Mironosițele la mormânt și Îngerul la mormîntul lui Iisus. Reprezentarea Mironosițelor la mormânt este o temă specifică altarului, fiind legată de speranța în înviere. Pe pereți au mai fost pictate următoarele teme: Trei soldați care își împart cămașa lui Iisus, Crucificarea
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
reprezentările celor patru evangheliști. În timpane sunt redați arhanghelii Rafael și Gavril. Pe peretele răsăritean se află desfășurarea Sfintei Treimi la Mamvri. Pe partea de sud-est au fost pictate scenele: Mironosițele la mormânt și Îngerul la mormîntul lui Iisus. Reprezentarea Mironosițelor la mormânt este o temă specifică altarului, fiind legată de speranța în înviere. Pe pereți au mai fost pictate următoarele teme: Trei soldați care își împart cămașa lui Iisus, Crucificarea, Intrarea în biserică a Maicii Domnului. Pe peretele de nord
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
doar chipurile Mântuitorului cu Evanghelia deschisă și al Maicii Domnului cu Iisus Prunc, în brațe. Se mai disting chipurile proorocilor din Vechiul Testament. Peretele de miazănoapte al naosului prezintă chipurile Sf. M. Foca, Stratilat, Lup, Tiron, Punerea în Mormânt, Iosif, Nicodim, Mironosițele, Învierea lui ICHC. Latura sudică este degradată total. Se distinge doar chipul Sf. Gheorghe. Bolta naosului prezintă chinurile lui Iisus și chipurile lui Luca, Abel, Cain și Ioan. Latura sudică este degradată în totalitate. Latura vestică îl are în centru
Biserica de lemn din Troaș () [Corola-website/Science/316759_a_318088]
-
ori poate chiar și la construirea sau renovarea ei. Pe “fila” din stânga: ”...Toader,Vasile..., Ioan...,Vasile...,Mitru”.Pe “fila ” din dreapta:”...Ioane preot,Ioane Toma Gherghie,Dimitrie Vesnea,Ioane..., Eva...,Simion,Teodora.Morți-Toma Procopie Nede ”. Pe pereții tindei sunt zugrăvite portretele mironosițelor: ”Maria”, ”Maria sora lui Lazăr”, ”Maria Magdalena”, ”Solomea”, a “femeilor ceale nebune” ori ale mucenițelor “Sosana”, ”Teda”, ”Nastasia”, ”Eftimea”. ”Moartea” personificată ține într-o mână coasa, iar în cealaltă grebla. Încheiem descrierea picturii de la biserica de lemn din Botean amintind
Biserica de lemn din Botean () [Corola-website/Science/318596_a_319925]
-
a fost pictat pe pânză în ulei, probabil de către zugravul Petre din Preluca, în anul 1797, după cum rezultă din pisania de pe ușile împărătești în litere chirilice "„1797 Am zugrăvit Petre”". În interior se păstrează scene din Vechiul Testament, nume de proroci, mironosițe, Sfinții Apostoli și Mântuitorul Iisus Cristos. Pe cerimea naosului mai există anul 1857, probabil atunci a fost consacrată pentru a doua oară, după cum menționează monografia satului, sau atunci să fi fost pictată. Existența acestei biserici a fost asigurată datorită lucrărilor
Biserica de lemn din Drăghia () [Corola-website/Science/316046_a_317375]
-
Biserica „Buna-Vestire” din Ploiești este situată la circa 300 m de centrul orașului Ploiești, pe strada Plevnei numărul 2 (la intersecția străzilor Plevnei, Bunavestire, Arcași, Vânători). Se învecinează cu parohiile bisericilor : Biserica are hramurile „Buna-Vestire” (25 martie) și „Sf. Mironosițe” (a doua duminică după Paști). „De vreme ce mulți s-au încercat, să întocmească o istorisire despre faptele, care s-au petrecut printre noi , așa cum ni le-au lasat, cei ce le-au văzut de la început și au fost slujitori ai cuvântului
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
făcut ca biserica să sufere avarii destul de grave, iar înfățișarea bisericii de astăzi să difere de cea din 1833. În patrimoniul bisericii se găsesc peste 50 de icoane pictate în secolul XIX dintre care cea mai valoroasă este icoana „ Sfintele Mironosițe la mormântul Mântuitorului ” pictată de zugravul Atanase. Un potir de argint din anul 1806 reprezintă și el mândria bisericii. Arhitectura exterioară a bisericii este în stilul neoclasic specific secolului XIX. Este construită din cărămidă , cu ziduri groase de 1 metru
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
hramului sau al evenimentelor religioase (botez, cununie sau înmormântare) din viața comunității rurale. Lăcașul de cult era friguros, pereții săi nefiind izolați, iar mobilierul era vechi și deteriorat. După aproape 150 de ani, la 20 aprilie 2001 (de sărbătoarea Duminicii Mironosițelor), mitropolitul Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucovinei a reactivat Mănăstirea "Sf. Atanasie" din Podgorii - Iași ca mănăstire de călugărițe, aparținând de Mănăstirea Galata. Reactivarea a fost aprobată de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române (temei nr. 6544 din 28.10
Biserica de lemn din Cârlig () [Corola-website/Science/320190_a_321519]
-
lăcașului sunt amintite: în altar - viziunea patriarhului Petru, Sfânta Maria cu Arhanghelii Mihail și Gavriil, cete de îngeri sau Sfânta Treime. În naos și pronaos erau reprezentați Adam și Eva, prorocul Ilie cu carul de foc precum și sfinte mucenițe și mironosițe. Reconstruirea edificiului, cu materiale noi, în curtea Brigăzii 2 de tancuri din Târgu-Mureș aduce aminte de vechea bisericuță, noul edificiu păstrând dimensiunile planului vechiului edificiu. Noua biserică, în plus are pereții din lemn de brad, este mult mai înaltă și
Biserica de lemn Sfinții Arhangheli din Sub Pădure () [Corola-website/Science/320861_a_322190]
-
se numesc femeile care l-au urmat pe Isus, împreună cu apostolii, și care au fost martore ale patimilor lui Isus. Tot ele i-ar fi uns trupul lui Isus cu miresme. Noul Testament amintește lapidar numele și faptele lor. Cea dintâi mironosiță a fost Maria Magdalena. Celelalte mironosițe au fost: Maria (mama lui Iacob și a lui Iosif), Maria lui Cleopa, Salomea, Susana, ș.a. Dumineca a treia după Paști este dedicată cinstirii mironosițelor, a femeilor “purtătoare de mir”, dar și a tuturor
Mironosițe () [Corola-website/Science/317295_a_318624]
-
urmat pe Isus, împreună cu apostolii, și care au fost martore ale patimilor lui Isus. Tot ele i-ar fi uns trupul lui Isus cu miresme. Noul Testament amintește lapidar numele și faptele lor. Cea dintâi mironosiță a fost Maria Magdalena. Celelalte mironosițe au fost: Maria (mama lui Iacob și a lui Iosif), Maria lui Cleopa, Salomea, Susana, ș.a. Dumineca a treia după Paști este dedicată cinstirii mironosițelor, a femeilor “purtătoare de mir”, dar și a tuturor femeilor creștine din lume.
Mironosițe () [Corola-website/Science/317295_a_318624]
-
Noul Testament amintește lapidar numele și faptele lor. Cea dintâi mironosiță a fost Maria Magdalena. Celelalte mironosițe au fost: Maria (mama lui Iacob și a lui Iosif), Maria lui Cleopa, Salomea, Susana, ș.a. Dumineca a treia după Paști este dedicată cinstirii mironosițelor, a femeilor “purtătoare de mir”, dar și a tuturor femeilor creștine din lume.
Mironosițe () [Corola-website/Science/317295_a_318624]
-
că s-a executat cu întreruperi timp de 13 ani. Cercetând desfășurarea iconografică, găsim în centrul calotei Dumnezeu Tatăl, înconjurat de îngeri. În registrul următor sunt scene din viața Mântuitorului. Printre alte icoane: „Sfânta Treime la stejarul Mamvri”, „Duminica Tomii”, „Mironosițele la Mormânt”, „Vedenia lui Petru din Alexandria” și „Duminica Orbului”. Pe semicalotă, spre răsărit, în Sfântul Altar, este pictată Maica Domnului cu Pruncul, în pandantivi, îngerii, în spatele catapetesmei „Jertfa lui Avraam”. Arcele sunt ornamentate cu sfinți în medalioane, în pandantivi
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Țichindeal () [Corola-website/Science/324378_a_325707]
-
în mormânt Te-ngroapă. 3. De mir purtătoare, Mir Ție, Hristoase, Ți-aduc cu sârguință. 4. Vino-întreagă fire, Psalmi de îngropare Lui Hristos să-I aducem, 5. Pe Cel viu cu miruri, Ca pe-un mort să-L ungem, Cu mironosițele. 6. Fericite losif ! Trupul ce dă viață, Al lui Hristos, îngroapă. 7. Cei hrăniți cu mană Lovesc cu piciorul În Binefăcătorul. 8. Cei hrăniți cu mană, Oțet și cu fiere Ți-aduc, Hristoase al meu. 9. O, ce nebunie ! Pe
Denia Prohodului Domnului () [Corola-website/Science/325076_a_326405]
-
ar fi "Divanul" lui Dimitrie Cantemir sau ale unor autori ca Gherasim Gorjan ("Manual creștin"), Salomon Gessner ("Moartea lui Abel"), Eugène Sue ("Crucea de Argint"). Picu Pătruț este și autorul a două texte dramatice religioase populare. Unul, cu numele de "Mironosițele", a fost publicat în Cartea Satului de către Victor Ion Popa (pentru a avea o largă distribuție) și a fost prezentat de către copiii din satele din părțile Sibiului, decenii de-a rândul. Celălalt, numit "Versul Nașterii", a fost realizat în 5
Procopie (Picu) Pătruț () [Corola-website/Science/332864_a_334193]
-
de către copiii din satele din părțile Sibiului, decenii de-a rândul. Celălalt, numit "Versul Nașterii", a fost realizat în 5 variante între 1838 și 1841. Textele dramatizează două episoade ale istoriei biblice, anume nașterea ("Versul Nașterii") și învierea lui Hristos ("Mironosițele"). În ceea ce privește textele respective, este de remarcat aportul său de adaptare în stil autohton a unor modele teatrale liturgice catolice, de care a dispus într-un mediu geografic aflat în proximitatea unor comunități de maghiari sau de sași. Textele sale cuprind
Procopie (Picu) Pătruț () [Corola-website/Science/332864_a_334193]
-
ca sfânt național. Unele dintre creațiile lui Picu Pătruț se mai păstrează încă în Săliște, sub forma unor obiceiuri locale având ca sursă cele două poeme dramatice ale acestuia: "Craii sau Irozii" (prezentat de copii în perioada Crăciunului) și obiceiul "Mironosițelor" (prezentat în bisericile din Săliște și din Mărginimea Sibiului în săptămânile de după Paști). În fiecare an de Florii se cântă "Viersul Floriilor" (13 strofe pline de învățăminte pentru fiecare om, care descriu intrarea Domnului în Ierusalim și redau într-o
Procopie (Picu) Pătruț () [Corola-website/Science/332864_a_334193]