8,023 matches
-
de Medici (1519-1580), suferea groaznic de migrenă. Și, ca orice îndatoritor supus al Alteței Sale, i-a trimis (1560) în dar semințe și frunze uscate de tutun, recomandându-i „procesul tehnologic“ de prelucrare și modul în care trebuie să fie mirosit (prizat) „praful“ de... tabac; era sigur că suferința datorată migrenelor va dispărea „ca luată cu mâna“. Nu există dovezi că regina a scăpat de migrene, cert este, însă, că prizatul tutunului a molipsit nobilimea de la curte și întreg Parisul. De
Agenda2004-34-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282779_a_284108]
-
Referitor la Banat, J.J. Ehrler constata (1774) că „românilor le place fumatul tutunului, lucru pentru care noaptea își întrerup de mai multe ori somnul“; ei purtau cu făloșenie la chimir „punga cu bani, amnarul, tutunul și iasca“. După ce a fost mirosit (prizat), ori mestecat, s-a fumat pipă și țigara de foi, un ofițer francez a inventat țigara, ceea ce înseamnă „ciocul berzei, cuvânt derivat din cigarar, a înveli, răsuci, înfășura“. „Omenirea-i o țigară...“ Fumatul se extinde cu repeziciune în rândul
Agenda2004-34-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282779_a_284108]
-
erau un bun extrem de prețios. Cele mai apreciate erau cele confecționate din ceară de albine, dar, fiind foarte scumpe, puteau fi folosite doar de persoanele înstărite. Cele mai răspândite erau variantele mai economice, din seu gros de animale: acestea însă miroseau urât și degajau un fum gros și persistent. Mulți se mulțumeau cu lumânări realizate din papură uscată și acoperită cu un strat de ceară, iar alții, cei mai modești, le confecționau din grăsimea recuperată din prepararea hranei. Până nu demult
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
Prorectorul Universității Tiffin din Ohio ( S.U.A. ), Keat Halley, venit în vizită în România, la Buziaș, a rămas impresionat de cele văzute, concepția acestui centru - modulat, lipsit de elemente punitive - fiind „împrumutată“ de pe pământ american. Totu-i nou, în culori calde, miroase a proaspăt. Copiii vor fi reuniți în microgrupuri: maximum 15. Nu sunt gratii, ci numai garduri pentru delimitarea proprietății. Gazon englezesc. Cazarea, în camere de câte trei locatari. Săli de studiu. Săli pentru hobby. Pedagogul va avea, la doi pași
Agenda2004-21-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282436_a_283765]
-
voi vindeca vreodată“, ne spune Minodora după mica pauză de tăcere. Zi cu ghinion Continuă cu vocea ceva mai stinsă: „Am avut mare ghinion în duminica aceea, ultima din luna aprilie 1999. În ziua respectivă a fost o vreme splendidă, mirosea a iarbă crudă, soarele mângâia natura, mă săturasem de stat în casă și i-am propus lui Paul să mergem undeva, în afara orașului, pe malul Timișului sau oriunde, să ne bucurăm de primăvară. El a venit cu ideea să nu
Agenda2004-36-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282831_a_284160]
-
De usturime am inceput sa strănut până mi-au dat lacrimile. Nu am reușit în nici un fel să mă ușurez. Pe pereții crem ai WC-ului era grafitti cu fecale și sânge menstrual, desenate cu degetul (...) În facultate, învățasem să miros frigul. Amfiteatrele, sălile de seminar de la mansarda, bibliotecă aveau fiecare un alt fel de frig mirositor. WC-ul era ceva mai curat. Puțini își mai exersau talentul de pictor cu degetul. Porcăriile erau acum scrise cu spray, pe jos bălțile
PROZATORI TINERI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17709_a_19034]
-
ar mai fi putut există vreun alt Los Angeles, îl cunosc pe profesorul Fred Warner Neal, un bărbat excepțional în totul și extrem de atent cu mine. De exemplu, primele lui cuvinte pe care mi le adresase afectuos aplecîndu-se spre mine, - mirosea, ciudat, a scorțișoară - fuseseră: "What can I do for you?..." Ce pot să fac pentru dvs?... Auzisem vag prin filme formulă asta de politețe, dar n-o percepusem exact, - era prima dată cînd o ființă vie mi-o adresa, si
I have met the enemy... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17753_a_19078]
-
nevastă-sa, lăsînd copilul din brațe, care dormea pe semne de aerul tare de munte, a dat să-l ajute. Omul era șchiop. Avea un picior de lemn care pînă atunci stătuse acoperit de finul așternut în căruță și care mirosea frumos a fin proaspăt cosit. Vreun muntean își făcuse pomană cu ei. Dîndu-se jos cu grijă, ajutat de nevastă-sa, care părea ceva mai în vîrstă decît el și căreia îi lipseau aproape toți dinții din față, omul se propti
Note abandonate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17770_a_19095]
-
pe o păpușă mai mică. Buturuga, jos fiind, fuma tot timpul, tigare de la tigare, numai jos. Îmi explicase că, sus, în căruță, sub coviltir, una că putea să ia foc căruță, mai ales de la finul ce o pardosea și care mirosea atît de frumos; două, că-i făcea rău nevesti-si care avea "răpciuga". Am stat și am vorbit așa mult timp in marginea drumului, sub niște copaci tineri, de unul din ei fiind legată de oiște căruță cu calul ei cuminte
Note abandonate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17770_a_19095]
-
ar drege poate ceea ce "pute a regim comunist". Pentru cine nu știe că Ecaterina Tarălungă a optat să-și cîștige existența că cenzor în anii cei mai urîți ai ceaușismului și că "umblă la textele" scriitorilor adulmecînd tot ce nu mirosea pe gustul activiștilor de partid - interviul nu are nici un iz. Pentru cei care știu acest amănunt - da. *Duhnitoare de-a dreptul "a regim comunist" e o tabletă semnată în pagina 14 de fostul șef de cadre de la Uniunea Scriitorilor, Viorel
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17821_a_19146]
-
întotdeauna de bărbați însurați și mai mari decât ea, pe care-i speriase cu dorința frenetică de măritiș. Nici chipul ei nu-i inspira prea tare. Mona era o domnișoară ștearsă și sfioasă, pielea ei, pergamentoasă și rece, trupul ei, mirosind a săpunuri ieftine și a lavandă, n-ar fi smuls nimănui declarații înfocate." Florin Sicoie studiază cu atenție și înțelegere omenească, iar de la un moment dat cu duioșie această dramă a urâțeniei unor femei. Ele nu se acresc, ca altele
DUPĂ DOUĂZECI DE ANI... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17225_a_18550]
-
abur/ arome de clei de cireș și de var în/ septembrie cînd calm/ pomul cuprins de moarte se lasă tăiat/ împînzit de furnici și plînge/ înduioșarea lui umbrind un copil/ care vine revine să rupă cu gura decorul/ zeul sevei miroase la fel" (zeul sevei). La mijlocul drumului dintre eu și non-eu, se plasează stările de subconștiență: somnul, moartea, beatitudine. Ele aduc o aluviune romantică, mai exact spus un eminescianism corectiv al prezentului greu de îndurat, ca o magică plonjare într-o
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]
-
puritate ce-și asociază cruzimea (sabia tăioasă e un motiv obsedant), așezîndu-se în clima boreală, în vecinătatea literară a hiperboreei nichita-stănesciene: "Îngerul de metal vinde teama de sabie/ îngerului de lemn cioplit din teama de idoli și/ îngerul de noapte miroase teama din crinii imperiali și tu/ îngere de sticlă taie-mă să curgă sîngele cuvintelor peste/ îngerul de zăpadă care trimite teama de frig să ne vadă iar tu/ înger de aur poleiește-mi teama de zorii zilei cu roua
Înfășurat în "mantia damnării" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17350_a_18675]
-
indignării civice aparținând lui Horia-Roman Patapievici, în care românul apare urât, neconstruit, dizarmonic sau în mândrele stihuri unde flăcăi asemuiți înaltelor nefoioase carpatine învârt magic în horă june mlădioase ca firul de grâu în spic? Rău trebuie să-i fi mirosit - mai cu seamă verile - balcanicul București nordicului Eminescu - nici Caragiale cel speriat de microbi nu l-a suferit. (I-a plăcut, totuși, lui Mateiu, amator de finețuri fezandate). Bucureștii pe ale cărui ulițe insalubre se preumbla Eminescu tocmai începea să
24 de ore din 24 by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17367_a_18692]
-
stradă, fără să intre în conflict cu poliția. * Tot săptămîna trecută, dar luni, presa cotidiană a întors pe toate fețele Congresul UDMR salutînd victoria moderaților realesului președinte Marko Bela. În viziunea directorului COTIDIANULUI însă e limpede că și această victorie miroase a conspirație, asta pentru iluminarea ipotezei că România ar fi putut fi o altă Iugoslavie din pricina eventualelor conflicte între majoritate și minoritatea maghiară. Cît de corectă e o asemenea evaluare se poate observa chiar din simplul fapt că extremiștii care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17901_a_19226]
-
unei confuzii cu scrisul genialului nostru critic. Este, nu este al meu textul, eu îmi iau inima-n dinți și-l semnez. Mai ales că doi sau trei din bătrînii și fidelii mei cititori mi-au spus că l-au "mirosit". Unul ar fi zis chiar: "E Toiu, dom^le, e Toiu curat!". E cum s-ar fi recurs la proba cea mai concludenta și imbatabila, olfactica, potrivită aprigilor cîini de vînătoare. Dar dacă?... Doamne ferește. Măcar avui dubiul... (C.T.)
Oceania-Pacific-Dreadnought by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17922_a_19247]
-
vișin înflorit. Cam de un stat de om înălțime. Cine-l plantase acolo, chiar lîngă gură ieșirii? Scuipase vreunul, în anii trecuți, vreun sîmbure de vișin, cum ai aruncă un muc de tigare? M-am tolănit un timp sub vișin mirosindu-i aroma amăruie. L-am scuturat un pic ca pe un pomuleț nins. Nici o petala nu căzu de pe el. florile aveau aspectul unui lucru aritzanal, bine executat sau aerul unui tablou a cărui pictură se zvîntase de tot. Atunci, m-
Ce naste din pisică... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17992_a_19317]
-
Mihai Stoian Un cap fără memorie este un loc fără garnizoana." Napoleon I Fugit irreparabile tempus. 1941. București. Tîrziu în vară. Arșiță. Orașul miroase a catran încins. Într-o încăpere de la etaj, a hotelului "Athénée Palace", miroase totuși a tutun bun. Un barbat înalt, voinic, brunet, pufăie din pipa, gînditor. Poate nu-i decît foarte ostenit. La un moment dat își trece palmă peste
Istoria si răstimpul clipei by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17998_a_19323]
-
Mihai Stoian Un cap fără memorie este un loc fără garnizoana." Napoleon I Fugit irreparabile tempus. 1941. București. Tîrziu în vară. Arșiță. Orașul miroase a catran încins. Într-o încăpere de la etaj, a hotelului "Athénée Palace", miroase totuși a tutun bun. Un barbat înalt, voinic, brunet, pufăie din pipa, gînditor. Poate nu-i decît foarte ostenit. La un moment dat își trece palmă peste părul tuns scurt, cu cărare într-o parte, după modă vremii. Deși a
Istoria si răstimpul clipei by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17998_a_19323]
-
cînd am intrat dincolo, călcînd peste manșetele pijamalei, care-mi alunecă pe curit, am fost surprins să-i văd că s-au împăcat. Erau blînzi și luminoși, dar nu mă puteau duce. Neliniștea aceea, care-i pălea fugar, o vedeam. Mirosea fin a pîine prăjită, ridicaseră storurile și lumina de Paști curgea prin ferestre, orbind albul mesei. Cînd am deschsi ușa, soarele făcea deja o baltă pe parchet și tot ce era dincolo de ea mi se părea cețos și fără substanță
Daneliuc îndrăgostit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18010_a_19335]
-
el speranțele, puține, de ordonare" (Rîme pentru margine și sobă). Pofta de viață" îi e stimulată pe celalalt versant al demoniei, de modestia, inaparentă, imprecizia decompoziției. E, am zice, o introvertire a extrovertirii: "e primăvară și mă retrag la umbră/ miroase a lucruri îngropate de cîteva luni și scoase la vînt și umezeală/ miroase mult prea bine/ lucrurile care putrezesc îți dau pofta de viață" (Pe hol). Experimental și anafectiv (experiență că atitudine asumată e, îndeobște, o expresie a anafectivitătii), poetul
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
îi e stimulată pe celalalt versant al demoniei, de modestia, inaparentă, imprecizia decompoziției. E, am zice, o introvertire a extrovertirii: "e primăvară și mă retrag la umbră/ miroase a lucruri îngropate de cîteva luni și scoase la vînt și umezeală/ miroase mult prea bine/ lucrurile care putrezesc îți dau pofta de viață" (Pe hol). Experimental și anafectiv (experiență că atitudine asumată e, îndeobște, o expresie a anafectivitătii), poetul caută locul zero al poeziei care e o goală înregistrare a lucrurilor. că
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
cu o saltare leneșa din fund; Leutu' primind mângâieri; Leutu' ănconjurat de muște; Leutu' beat crița, ăn aplauzele mulțimii; Leutu' băgat an seama de toată lumea. Dar marea lui calitate este că nu și-o ia niciodată an cap, de parcă ar mirosi cu nasul lui veșted că totul e trecător." Apologia câinelui vagabond atinge punctul culminant an momentul an care prozatorul al prezintă pe Leutu' ănvătăndu-i pe oameni să se iubească și făcând această cu discreție, ascuns an nimicnicia lui: "Doi oameni
O CARTE FRUMOASÃ CU UN TITLU STUPID by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17423_a_18748]
-
fost constituite rezerve bănești importante cu care comuniștii pot face multe lucruri..." Patriotismul inculturii Dacă e să ne luăm după ceea ce se dezbate mai cu ănfocare an Parlamentul României, patria e an primejdie din cauza unui manual de istorie. Cand subiectul miroase a prilej de bifare a patriotismului, de circumscripție, apele se ăncurcă și cine nu te aștepți, politic, subsemnează proteste indignate. Când vine momentul deslușirii, ca să folosim și noi un termen cu iz arhaic, ori că patria nu mai e an
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17437_a_18762]
-
o spun, întreaga atmosferă a Iașului natal și cea a tîrgului Herta, unde își petrecea vacanțele (de la numele unui sat din apropierea Hertei, Fundoaia, și-a luat și pseudonimul literar), acel neuitat tîrgușor evocat, cu nostalgie în poemele sale ("În tîrg miroase a ploaie, a toamnă și a fin") l-au îndemnat spre tematica iudaica. La această au contribuit, în mare măsură, și relațiile stabilite, la Iași, cu poetul de limbă idiș Iacob Groper, poetul A. Steuerman-Rodion și militantul ideolog sionist A
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]