826 matches
-
Pentru unii, chiar salvator; pentru alții, doar înviorător; pentru noi toți, parte din viață. * * * Acest fenomen (textul în ramă care prezintă o povestire asemănătoare cu aceea din fabula primară) este comparabil cu regresul la infinit. În franceză, termenul este de mise en abyme. Acest termen derivă din heraldică, unde fenomenul se întîlnește în reprezentarea picturală. În literatură, totuși, avem de-a face cu regresul la infinit în mediul limbajului. Ar fi greșit, astfel, să exagerăm analogia cu reprezentarea grafică, întrucît în
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
într-o formă mai puțin "ideală". Ceea ce stă pus în perspectiva regresului la infinit nu este totalitatea unei imagini, ci numai o parte a textului sau un anumit aspect. Pentru a evita complicații inutile, sugerez folosirea termenului de "text-oglindă" pentru mise en abyme. Indicații pentru cititor Cînd fabula primară și fabula în ramă pot fi parafrazate astfel încît ambele parafraze să aibă unul sau mai multe elemente în comun, subtextul este un semn al textului primar. Locul textului înrămat textul-oglindă în
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
1957] 2003. Poetica spațiului.Trad. Irina Bădescu. Pitești: Paralela 45 Bahtin, Mihail [1924,1934-1935,1975] 1982. Probleme de literatură și estetică. Trad. Nicolae Iliescu. București: Univers [1929] 1970. Problemele poeticii lui Destoievski. Trad. S. Recevski. București: Univers Bal, Mieke 1978. Mise en abyme et iconicité. In Littérature 29, 116-28 1981. Notes on Narrative Embedding. In Poetics Today 2:2 1982. On the Meaning of Descriptions. In Twentieth-Century Literature, 6:1-2, 100-48 1986. Tell-Tale Theories. In Poetics Today 7:3, 555-64 1988
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
1975. Structuralist Poetics: Structuralism, Linguistics and the Study of Literature. London: RKP 1981. The Pursuit of Signs: Semiotics, Literature, Deconstruction. Ithaca: Cornell University Press 1983. On Deconstruction. Ithaca: Cornell University Press Dallenbach, Lucien 1977. Le récit spéculaire: Essai sur la mise en abyme. Paris: Seuil De Lauretis, Teresa 1983. Alice Doesn't: Feminism, Semiotics, Cinema. London: Macmillan 1987. Technologies of Gender: Essays on Theory, Film, and Fiction. Bloomington: Indiana University Press Dionne, Claude, Silvestra Mariniello, Walter Moser, ed. 1996. Recyclages: Economies
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Actul lecturii. O teorie a efectului estetic. Trad. Romanița Constantinescu. Pitești: Paralela 45 Jakobson, Roman [1960]. 1964. Lingvistică și poetică. Trad. Mihail Nasta. In Mihail Nasta, Sorin Alexandrescu, ed. Poetică și stilistică, pp. 83-125. București: Editura științifică Jefferson, Ann 1983. Mise en abyme and the Prophetic in Narrative. In Style 17:2,196-208 Johnson, Barbara. 1987. A World of Difference. Baltimore: Johns Hopkins University Press Kakandas, Irene 1993. Are You in the Text?: The "Literary Performative" in Postmodernist Fiction. In Text
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
ideatic vorbind. Altitudinea intelectuală a dicțiunii, epica învăluitoare, permanenta atingere și alternanță între planul fictiv, livresc și planul databil în timp și spațiu garantează farmecul unei cărți de primă mărime în literatura spaniolă, dar și mondială. Stăpân pe tehnica numită mise en récit, Torrente Ballester păstrează un echilibru admirabil între convenția realistă, familiară informației reminiscente a cititorului, și demersul exegetic, decolând uneori în fantastic, rezultatul fiind acel inefabil elan de autenticitate la nivelul tuturor secvențelor, în ciuda deturnărilor de planuri epice, discursive
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
cu naufragiul atemporal, ce semnifică simultan abolirea spațiului și anularea curgerii timpului prin percepția totalizatoare inițială: mi-amintesc atunci de veșnicie, drumul interior quasimodian ia forma urcării spre o stare de armonie care, datorită vântului, transcende contingentul. Că în interiorul unei mise en abîme întreaga experiență face parte dintr-un tablou mai amplu, creionat pe firul amintirii, asadar proiectat în trecut. Această experiență, similară cu cea din Infinitul, se plasează sub auspiciile tinereții, contrapuse exilului și suferinței actuale: aspru e exilul. Fericirea
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
pe urmă de atâta plictiseală ne-am certat,/ apele erau calme și nimeni în parc/ afară de roșcove, încât l-am scuipat." (Noi doi). Un text precum Apele mari prezintă și el o lume ciudată, reflectând ca într-un fel de mise en abîme structura de adâncime a poeziei: "Răsucind toracele acoperit cu afișe/ copacul se-nclina, spunea: "Îndurare" -/ pudic acoperit cu afișe, parcă de vânt descheiat/ răspândea nasturi cu scuturări rare". Modernismul, observa Mircea Cărtărescu, cultivase și el ironia, dar, în
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
une analyse de ces deux revues qui ont représenté un point de départ dans l'affirmation de ces poètes. Cadran constitue, partiellement, au moins, le modèle dont se sert Geo Dumitrescu quand il prépare l'apparition de la revue Albatros. La mise en évidence du climat publiciste dans lequel apparaît la revue Albatros, a été nécessaire pour pouvoir formuler quelques observations concernant l'importance de cette publication, au cas où Albatros n'est pas singulier à l'époque, mais elle a le
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
du langage poétique, des formes de dialogisme, le jeux des probabilités l'ironie et même la structure du poème ekphrastique, ce qui signifie une limitation du monde décrit à un espace bidimensionnel. L'éloignement des ressources communes au lyrisme, la mise du discours poétique sur la métaphore-clé, nécessite la découverte d'une alternative pour maintenir le lecteur dans cet univers partiellement dépourvu de lyrisme. Les solutions proposées par les poètes albatrosistes sont celles qu'on retrouvera ensuite a Marin Sorescu mais
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
du point de vue spirituel, au-dessus du monde sordide. Le Vème chapitre, L'Albatrosisme - échos dans la littérature contemporaine, apporte quelques précisions en ce qui concerne la sphère du concept d'albatrosisme, qui, à notre avis, se définit par la mise du littéraire sous le signe de l'authenticité, par l'orientation vers le réalisme, en utilisant des techniques de l'avant-garde, mais en évitant une utilisation gratuite, par une poésie qui a dans son centre le banal, le prosaïque. Par
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
imaginaire. On reconnaît ici une modalité d'étude du matériel littéraire qui deviendra un critère de création dans l'espace du post-modernisme. Aussi a-t-on établi des ressemblances entre cette génération de transition et les représentants roumains des années '80. La mise en évidence des procédés en question, n'a pas le but de démontrer que ces poètes sont les premiers à les avoir utilisées, mais de mettre en évidence la valeur littéraire. D'ailleurs ce n'est pas une fois qu
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
și note de Pan Izverna, Editura Ion Creangă, București, 1981, p. 106. 13 D. Cantemir, op. cit., p. 500. 14 Idem, p. 501. 15 Vezi, în acest sens, studiului lui Michel Pastoureau, Bestiaire du Christ, bestiaire de Diable. Attribut animal et mise en scène du divin dans l'image médiévle, în volumul Couleurs, images, symboles. Études d'histoire et d'anthropolgie, Editions Le Léopard d'Or, Paris, 1988, în special paginile 85-96. 16 G.D. Suchaux, M. Pastoureau, Le bestiaire médiéval. Dictionnaire historique
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și note de Pan Izverna, Editura Ion Creangă, București, 1981, p. 106. 530 D. Cantemir, op. cit., p. 500. 531 Idem, p. 501. 532 Vezi, în acest sens, studiului lui Michel Pastoureau, Bestiaire du Christ, bestiaire de Diable. Attribut animal et mise en scène du divin dans l'image médiévle, în volumul Couleurs, images, symboles. Études d'histoire et d'anthropolgie, Editions Le Léopard d'Or, Paris, 1988, în special paginile 85-96. 533 G.D. Suchaux, M. Pastoureau, Le bestiaire médiéval. Dictionnaire historique
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
résultats dans sa quatrième édition et a élargi la définition de l'exposition à un événement traumatisant. Non seulement la victime primaire risque de développer le SSPT, mais aussi les témoins, les amis et la famille de la victime qui sont mise au courant de l'événement. Le stress traumatique secondaire suggère une perspective encore plus large sur la contagion traumatique montrant que même les gens qui viennent en aide aux victimes ont un risque de développer des symptômes spécifiques. Certaines professions
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
același motiv, mă dau în vânt după ideea și chiar senzația borgesiană a labirintului livresc, a bibliocosmosului, după ideea și tema postmodernă a textualității, a textului ca reflecție, a istoriei ca text. Tot de aceea mă seduc tehnicile reflecțiilor multiplicate: mise en abyme, Chinese boxes. Dacă până acum am "amânat" începutul reflecției este pentru că a trebuit probabil să treacă un timp care să traducă și distanța în spațiu dintre mine și oglinda textului. Iată un început al auto-reflecției pe tema propusă
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
aventurier: "on voit leș candidats-héros hésiter entre écrire et dominer, briller par la redondance d'un style de prestige et briller par le prestige d'un personnage redondant (...) c'est l'orgueil de la parole qui l'emporte, le souci de la mise en scène esthétique. Le héros devient l'aventurier et l'aventure devient le tour de force d'un discours bien retenu" [Blanchot, p.555]. Flaubert și școala lui Emile Zola consideră mediocritatea drept însemn al adevărului. Personajele lor sunt veridice
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
corps, et cela le plus souvent, comme M. Jourdin faisait de la prose, sans le savoir. Elle a des pensées qui ne durent qu'un printemps, des vertus qui ne durent qu'un hiver. Quand ces vertus-là ne șont plus de mise, on peut bien dire avec le poète: Où șont leș neiges d'antan?" [p.52]. Hugo aduce observații directe în acest sens: "La Parisienne, scrie el, produit étrange, dû à la combinaison des éléments leș plus disparates, échappe à l
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
de factură teatrală), de un timp (al aventurii și simulacrelor) și de un spațiu determinat (Parisul scenă a modernității). Modelul dramatic este asociat cu întreagă generație de la sfârșitul secolului al XIX-lea [v.Sârbu, 2004, p.114], epoca a unei "mise en scène généralisée" [Hamon, 1989, p.164] cu o predispoziție pentru spectacular. În sursele de specialitate conceptul de teatralitate se definește că prezența în reprezentare a semnelor care indică specificul teatral [v. Pavis, 1987, p.365; Ubersfeld, 1996A, p.83
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
să iasă din plictis și din cotidian, ea este unicat într-o lume banală și conformista. Îi repugna monotonia și uniformitatea. Prin modul în care își concepe existența, Pariziana dezvăluie noi dimensiuni ale personajului emancipat. Ea transforma totul în spectacol, mise en scène, joc, mască, deghizare, căutând cu disperare să se sustragă monotoniei apăsătoare a vieții. Ea se manifestă plenar prin capacitatea de transgresare a stereotipului și accedere la eveniment. Pariziana instalează în text evenimentul prin organizarea scandalurilor, spectacolului, fenomenului etc152
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
forme d'une théâtralité insistante qui contamine l'écriture à plusieurs niveaux" [Aurégan, p.92]: intrarea personajelor flaubertiene în universul românesc 169, construcția polinivelară a scenelor 170, dialogul personajelor. Personajul flaubertian nu mai are un rol tradițional, "son insignifiance est mise en évidence, théâtralisée", având asemănări cu dialogul din piesele lui Ionesco [ibidem, p.93]. De fapt, cum bine a arătat Flaubert, adevărul este în invenție, în modalitate, în detaliu și aproape deloc în subiect. Adaptările teatrale și cinematografice ulterioare ale
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
De regulă, se recurge la un compromis și lucrurile se aranjează, sfidând interdicțiile. Semnele timpului nou le găsim la baroana Sandorff, care își ia un amant pentru a putea juca la Bursă: "Alors, vous savez avec qui elle s'est mise, pour payer șes factures, le jeu ne suffisant jamais" [Zola, L'Argent, p.30]. Promulgat în timpul Revoluției, divorțul este abolit la scurt timp în 1816, ceea ce constituie mărul discordiei pentru întreg secolul al XIX-lea. Revenit pe căi legale de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
discuté dans une société de philosophes que dans celle d'une jolie femme de Paris" [Taine, 1986, v.I, p.210]. Această conversație, caracterizată că libera, animată, instructiva, poate deveni dezbatere: "Point de hardiesse politique ou religieuse qui ne fût mise en avânt et discuter pro et contra" [Idem]. Limbajul, mai ales pentru bărbați, este mai întâi de toate, un mijloc de comunicare, iar pentru femei mai ales un mijloc de expresie. Conform opiniei generale, femeile sunt predispuse mai mult să
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
tăcerii, Pariziana refuză să se limiteze la rolul ornamental recunoscut de societate, ea are o viziune dinamică, ea inventează propriile scenarii. Prin modul în care își concepe existența, Pariziana dezvăluie noi dimensiuni ale personajului emancipat. Ea transforma totul în spectacol, mise en scène, joc, mască, deghizare. Femeia pariziana este o proiectare a unui mod de a vedea, a gândi și a se manifestă specific teatral. Pariziana romanesca este tipul personajului care oferă o reprezentare multiaxială de tip teatral, proiectată pe scena
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
française mizanscena antrenează atât personalul, cât și vizitatorii. "Leș garçons de bureau, assis sur une banquette, leș bras croisés, attendaient, tandis que, derrière une sorte de petite chaire de professeur, un huissier classait la correspondance qui venait d'arriver. La mise en scène était parfaite, pour en imposer aux visiteurs. Tout le monde avait de la tenue, de l'allure, de la dignité, du chic, comme îl convenait dans l'antichambre d'un grand journal" [Maupassant, Bel-Ami, p.47]. 180 Plimbându-se triumfal
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]