409 matches
-
Heliade Rădulescu fondase „Curierul românesc“ la București. Întristat că „numai nația noastră este lipsită de aceste îmbunătățiri și înapoiată decât toate neamurile Evropei și decât multe altele ce lăcuiesc pre celelalte părți ale pământului“, Asachi era conștient că are o misie istorică, de a salva poporul din întunecimea necunoașterii și a izolării și de a-l aduce în contemporaneitate. La fel gândea și Heliade, când înștiința cititorii despre al său „vestitor de obște“ aducător de marea bucurie „de a ne făli
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
și, totodată, se închide cu aceeași lună: aprilie. Trebuie apreciată și de această dată tripla realizare a cărții: textuală, tipografică și grafică. Meritul pentru cel din urmă aspect îi revine Mariei Otilia Hodină. 169 Invitație la spectacol Pus în fața neașteptatei „misii” de a scrie o prefață la cartea colegului Grigore Codrescu, m am întrebat, firește, ce ar trebui să conțină această „cortină” de cuvinte. Am presupus că, mai întâi, s-ar cere să spun de ce și alți cititori ca mine ar
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
și, totodată, se închide cu aceeași lună: aprilie. Trebuie apreciată și de această dată tripla realizare a cărții: textuală, tipografică și grafică. Meritul pentru cel din urmă aspect îi revine Mariei Otilia Hodină. 169 Invitație la spectacol Pus în fața neașteptatei „misii” de a scrie o prefață la cartea colegului Grigore Codrescu, m am întrebat, firește, ce ar trebui să conțină această „cortină” de cuvinte. Am presupus că, mai întâi, s-ar cere să spun de ce și alți cititori ca mine ar
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
să zice, mai jegos, da acelaș mare suflender din totdeauna. Ca să nu-i spui pă mandă, l-am Întrebat dă la bun Început dacă nu ar vrea să vie cu mine, p-un stipend care-o să-l alegem, În misie delicată. Brunu mi-a părut cherchelit și a zis că da. În fața scării fatale, Brunu, care, când nu te-aștepți, se bagă În egoizmu lui abulic, a zis că n-avea să meargă sus și s-a pus la șuetă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
integrat și l-a uitat. Or, nu se găsise pînă în acea zi de mai 1929, la mai bine de cinci ani de la integrarea în Serviciu, nu se găsise nimic cu adevărat serios pentru el! Primise, desigur, tot felul de misii mai mult sau mai puțin pitorești, între care aceea privind banditul Cocoș care-și făcea zîmbrele prin Dobrogea și prin bălți i se păruse cea mai nelalocul ei, cu toate că putea să-și lase pielea găurită dintr-o prostie. Un om
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
fără ciudățenia firii prințului Pangratty, n-ar fi ajuns la nici un rezultat, darămite la unul atît de apreciat încît să-i asigure cooptarea definitivă în Serviciu. Iar de atunci, doar fleacuri, făcute pe jumătate, un soi de asistență tehnică temporară, misii pe care le-ar fi refuzat pe vremea cînd nu era decît un asociat, un colaborator extern al Serviciului. Acum nu avea încotro, cineva trebuia să spele și latrinele în lumea asta!, se achita corect, cu un sentiment de sastisire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
ori obligații ale lui Mihai Mihail îl aduseseră și mai ales îl îngăduiseră în Serviciu! Pe el nu-l interesa acest lucru, conform regulii pe care o înțelesese la timp îi spunea pe nume și colabora perfect cînd primeau aceeași misie. Cînd nu, doar îl saluta și trecea pe lîngă el ca pe lîngă o vagă cunoștință căruia nu-i datorezi mai mult decît un zîmbet de recunoaștere. Fiecare își vedea de treaba sa, ori lăsa să se înțeleagă acest lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
în clipa următoare îl uitai. Probabil marele său talent, pentru care Mihai Mihail a înghițit și faptul că e nepotul lui Emanuel Stan, era acela că nu putea fi ținut minte. Toată munca de cinci ani, pînă cînd a primit misia să afle ce-i cu banda lui Cocoș, încăpea într-o pagină și jumătate de dosar. S-ar fi putut ca următorii cinci ani să încapă doar într-o jumătate de pagină. Dar n-a fost să fie așa. "Chestiunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
pelin, peste care zburau alene ciori negre și vinete. De la Lică Făinaru, așa îl chema pe ziaristul spînatec, bețiv serios, deși n-ai fi crezut, a depășit cu el destul de binișor fondul de reprezentare ce-i fusese alocat pentru întreaga misie, așa încît și-a vîrît zdravăn mîna în pungă și n-a crîcnit, pe nimeni nu interesa acest soi de sacrificii, de la el a aflat că singurul loc de încredere ca să fii găsit de oamenii lui Cocoș era o vale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
dat cu părerea ori, și mai rău, ar fi judecat dacă e bine sau e rău ceea ce face, dacă e folositor sau nu, dacă îl avantajează sau dimpotrivă. Or, rostul, soarta lui era doar aceea de a duce la capăt misia încredințată, ea fiind doar o frântură din altceva mult mai complicat decît și-ar fi putut închipui ori judeca. Știa prea bine că nici șeful de birou nu avea toată lumea în palmă, dar era una să-i spui omului din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
cu pistolul la el zi și noapte, nu se putea spune că e nătărău, dacă i-ar fi spus că "se dorește ca domnul să simtă că-i supravegheat", inspectorul ar fi făcut cu siguranță o prostie. Ar fi îndeplinit misia întocmai și s-ar fi proțăpit in stația de tramvai, cu pălăria trasă pe ochi, cu jurnalul sub braț și nu s-ar mai fi mișcat de acolo ore întregi, uitîndu-se pînă l-ar fi durut ochii de praf și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
asta ar însemna că nu mai speră să plece de acolo, iar cine nu vrea așa ceva este suspectat de toată lumea, fie pentru că nu-i în toate mințile, fie că de fapt nu aparține Vladiei, ci este doar în trecere, cu misie, pe lîngă toate aceste opreliști cea privind băutura fără companie era un moft. Dar emisarul lui Mihai Mihail a avut dreptate să insiste. Și-a dat seama de asta cînd, după cîteva săptămîni de ploaie mocănească, de șiroaie fără istov
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
mai serios sarcina de a-i face fericiți pe tîrgoveții, pe negustorii din Vladia și voia su-i facă fericiți, chiar dacă ei nu-și dădeau seama despre aceasta. Avea un sentiment nemaipomenit de înălțare sufletească atunci cînd se gîndea la misia sa și i se întîmpla destul de des, din cauza singurătății n-avea altceva de făcut decît să mediteze, auzind cum țîrîie ploaia în streașină ori cum trosnește lemnăria în podul casei. Nu dorea să i se recunoască acest merit pentru că socotea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
așa ceva. Ei sînt nevoiți să trăiască de-a valma, să aibă grijă unul de celălalt, să se încuscrească, înrudească, să pună la cale afaceri, să se nenorocească, să dea faliment, să sufere. Or, dumneata ai șansa, norocul să ai o misie care te face să fii altfel decît ei. Dumneata trebuie să ai în grijă tot ceea ce fac ei. Trebuie să știi și cum bate toaca-n cerul lor, să ții socoteala tuturor faptelor și, desigur, a intențiilor. Eu știu că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
de la secția de procurori, care critica anumite aspecte. Doamna Pivni ceru a ales doar să majoreze termenele de derulare a acestei proceduri. Este singura modificare operată. Cea de-a doua obiecție a primit-o de la Comisia Europeană. Ce spunea Co misia? Spunea așa: procedura de selecție și de numire a candidaților trebuie să fie transparentă de la început până la sfârșit. Aceasta înseamnă: 1. depunerea candidaturilor; 2. dezbaterea publică a proiectelor de management; 3. interviu public în fața ministrului justiției; 4. criterii cât se
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
cuprinsă în lucrarea numită Codex Bandinus, scrisă între 19 octombrie 1646 și 2 martie 1648. Voi considera anul 1647 ca dată convențională a atestării. Autorul acestui manuscris este un episcop romano-catolic, Marcus Bandinus : „Arhiepiscop al bisericii mitropolitane de la Marcianopole în Misia inferioară, în domnia Bulgariei și administratorul umil și nedemn al Durostorului [...] și al [orașului] Tomis în Sciția la Marea Neagră și al Moldovei”. În anul 1646, papa Inocențiu al X-lea îi cerea supusului său să între- prindă o vizită în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și în privința solomonarului, care face excepție. 2. Kapnobates - solomonar La începutul secolului I e.n., comentând un pasaj dintr-o carte (pierdută azi) a lui Poseidonios și un altul din Iliada lui Homer (XIII, 5-7), Strabon scria următoarele : Poseidonios afirmă că misii se feresc, din cucernicie, de a mânca vietăți ; și iată deci motivul pentru care nu se ating de carnea turmelor lor. Se hrănesc cu miere, lapte și brânză, ducând un trai liniștit - pentru care pricină au fost numiți theosebeis [= adoratori
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
hrănesc cu lapte”, „cei care duc viață sărăcăcioasă” și „oamenii cei mai drepți” (Geografia, VII, 3, 3). Din mai multe considerente, împărtășesc părerea lui Mircea Eliade potrivit căreia „aceste informații sunt valabile și pentru geți” (41, p. 56). Geții și misii vorbeau aceeași limbă (106, pp. 50-55). Ei populau cam aceleași teritorii : „Acești geți locuiau și pe un mal și pe celălalt al Istrului, ca și misii, care sunt și ei traci - acum ei se numesc moesi” (Strabon, Geografia, VII, 3
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
potrivit căreia „aceste informații sunt valabile și pentru geți” (41, p. 56). Geții și misii vorbeau aceeași limbă (106, pp. 50-55). Ei populau cam aceleași teritorii : „Acești geți locuiau și pe un mal și pe celălalt al Istrului, ca și misii, care sunt și ei traci - acum ei se numesc moesi” (Strabon, Geografia, VII, 3, 2). Astfel că geții și misii erau adesea confundați : „Neamul sălbatic al geților a existat și pe vremea strămoșilor ; căci ei sunt moesi” (Salustius, Istorii, IV
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
50-55). Ei populau cam aceleași teritorii : „Acești geți locuiau și pe un mal și pe celălalt al Istrului, ca și misii, care sunt și ei traci - acum ei se numesc moesi” (Strabon, Geografia, VII, 3, 2). Astfel că geții și misii erau adesea confundați : „Neamul sălbatic al geților a existat și pe vremea strămoșilor ; căci ei sunt moesi” (Salustius, Istorii, IV, 18). De altfel, chiar Strabon, după pasajul mai sus citat (Geografia, VII, 3, 3), atribuie geților ceea ce inițial le atribuie
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
chiar și în postmodernism și pot devansa greoaia societate. Ei merg pe anticipare. E și normal să încerce să remorcheze societatea, să-i impună un aggiornamento și să se lamenteze de retardare. Propaganda postmodernă de la noi și-a luat însă misia prea în patetic. Ea vrea să instaureze o nouă dictatură, dictatura postmodernă, și lucrează la un nou fundamentalism. Fundamentalismul îți spune (și apoi, dacă are ocazia, te obligă) să fii într-un singur fel. Cine nu e postmodern, nu există
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
sunt din ce în ce mai exigent cu femeile frumoase și mult mai îngăduitor cu lumea din care bucuriile curente dispar. Literatura poate fi o expresie divină numai atunci când harul pe care-l ai ți-a fost dat de Dumnezeu, când tu conștientizezi că misia ta este una adevărată, necesară lumii... Artă fără nebunie nu există, asta au spus-o popoare de artiști înaintea noastră, evident. Nu mai aduc în discuție pe un Poe, pe un Baudelaire, pe un Rimbaud, pe un Eminescu, pe un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
mântui! Literatură poate fi o expresie divină numai atunci când harul pe care-l ai ți-a fost dat de Dumnezeu, când tu conștientizezi, fără să faci din asta un merit deosebit al tău, să obosești lumea cu acest har, că misia ta este una adevărată, necesară lumii în care te-a lăsat Dumnezeu să-i spui învățăturile. Nici un scriitor nu s-a mântuit prin literatură. Nici măcar vreun cititor, vreun om. Cel mult și-a căpătat liniștea necesară unui trai decent. Harul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
au trecut la contramăsuri. Un bilanț negru al acelui moment a fost făcut de procurorul belgian W. De Pauw, trimis ca expert independent angajat de Comisia Europeană să evalueze situația din România. Raportul său nu a fost publicat de Co misie, rapoartele tehnice nu sunt de obicei publice, dar o știre despre existența sa a apărut în The Economist și raportul a fost obținut de presă. După ce trece exasperat în revistă tergiversările legate de ANI sau câteva ordo nanțe de urgență
Eu votez DNA!De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
împinge, pare supărată.) BUFONUL: Ce știi tu, măi băiete, despre întâia sărutare? Dăruită, pare furată. Și cel care fură, și cel păgubaș, sunt în aceeași măsură fericiți, adică peste măsură... TOBOȘARUL: Eu n-am timp de palavrele voastre. Eu am misie de îndeplinit. Cine are chef să fie ginere de împărat, să poftească! (Iese, urmat de privitori. Rămân în scenă Mama și Ieronim. Se aude vocea Toboșarului, îndepărtându-se: "Să asculte fiecare, / Mic și mare, / Fie prost sau învățat...") MAMA: Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]