409 matches
-
Heliade Rădulescu fondase „Curierul românesc“ la București. Întristat că „numai nația noastră este lipsită de aceste îmbunătățiri și înapoiată decât toate neamurile Evropei și decât multe altele ce lăcuiesc pre celelalte părți ale pământului“, Asachi era conștient că are o misie istorică, de a salva poporul din întunecimea necunoașterii și a izolării și de a-l aduce în contemporaneitate. La fel gândea și Heliade, când înștiința cititorii despre al său „vestitor de obște“ aducător de marea bucurie „de a ne făli
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
creșterea economică", orașul fiind importantul "vector al modernizării sociale", un "vector al modernizării acțiunii publice". Echiparea și "dotarea orașului" s-au făcut "în numele noilor idei despre democrație", tehnocrații căutând implementarea unei "cetățenii luminate", concomitent cu preocuparea pentru "animarea socioculturală urbană: misie a democraților moderni". A treia parte a lucrării se ocupă de proiectul orașului, a cărui "reușită depinde de solidaritatea urbană": "la proba concurenței, se naște orașul strateg", în condițiile în care începe "marea frică de săraci și de imigranți". În
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
care să amelioreze funcționarea serviciilor publice în cartiere etc. Până în 1989, politicile au fost centrate cu precădere pe cartier (resorbția habitatului insalubru, reabilitarea clădirilor etc.), folosindu-se "instrumente" care teritorializau politicile de luptă contra excluderii (zonele de educație prioritare 1981, misiile locale 1982, operațiunile de prevenție pe timpul verii 1983, consiliile de prevenire a delincvenței 1984 etc.). Trecerea de la DSQ la DSU a exprimat voința de a trata cartierul printr-o politică mai largă, la scara orașului, la scara aglomerației urbane. Între
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
sau după "logica proiectului", după cum intențiile lor au fost de transversalitate, dezenclavizare, descentralizare, cooperare, asociere, parteneriat, concertare etc. De exemplu, în Franța anilor 1980, programul "Ensemble, refaire la ville" ("Împreună să refacem orașul") a inventat expresiile: dezvoltarea socială a cartierelor, misii locale pentru ocuparea tinerilor, zone de educație prioritare cu educatori specializați, consilii comunale pentru prevenirea delincvenței etc., a căror aplicare a necesitat intervenția unor persoane calificate, competente. Reorientarea politicilor a dus la un alt număr de instrumente: Planul departamental privind
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
-și exhibe compasiunea fără viitor, sau replierea în certitudini pseudoștiințifice și ideologice, aleșilor locali le revine cu prioritate sarcina de a excela în arta și știința de a face să conveargă în producerea unei noi urbanități amenajarea și organizarea locurilor, misiile agenților serviciilor publice și private și comportamentul locuitorilor. Și în arta și știința conducerii orașului stă astăzi inventarea democrației. Poate această povestire să incite cititorul român, prin analogie sau prin contrast, să se întrebe, așa cum nu a mai făcut-o
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Îi datorăm lui Edgar Pisani meritul de a fi propus doctrina, în 1956, într-un articol din Revue française de science politique. Străduindu-se să imagineze instrumentul adecvat pentru a permite colectivității să polarizeze investițiile capitaliste, el definește administrarea ca misie în opoziție cu administrarea ca gestionare. Era vorba de a valoriza preferința pentru "a face să se facă" în raport cu "a face", adică de a valoriza imaginația, impulsionarea și coordonarea acțiunii mai mult decât gestionarea prestării de servicii, de a solicita
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
consilierii săi îi determină pe profesioniștii urbanizării și ai amenajării teritoriului să încurajeze intervenția militantă a asociațiilor în gestionarea afacerilor locale. Modernizarea politică visată de elita administrativă spera să determine cetățenii să adere la mizele locale. Animarea socioculturală urbană: terenul misiei democraților moderni Opera de deșteptare a populațiilor urbane Pentru moderniști, restaurarea autorității statului nu înseamnă doar exigența eficienței contabile în sine, ci orientarea spre căutarea "binelui comun". Puterile publice nu se mai pot mulțumi să arbitreze conflicte sociale generate de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
din sânul orientării creștine de stânga în special în revistele Esprit și Économie et humanisme -, au trecut de sentimentul de depolitizare al anilor 1960, propunând promovarea unei concepții a vieții sociale asociate unor obiective morale. Ei și-au dat ca misie nu numai asigurarea creșterii economice, ci mai ales reorganizarea societății. În această căutare a "mai binelui", incapacitatea oamenilor Planului de a reconcilia economicul și socialul în lumea muncii (vizibilă în cazul eșecului Conferinței privind veniturile, din 1963) i-a determinat
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
irosi veniturile statului într-o concurență între orașe, nefastă pentru îmbogățirea națiunii. În ceea ce privește statul, el s-a arătat adesea, ca reacție la egoismul aleșilor locali sau din atavism tehnocratic, mai mult iritant decât animator. Pentru a înlătura impresia că abandonează misiile de serviciu public, statul multiplică semnele care-i atestă prezența. Totuși, aceste efecte de semnalizare seamănă mai multă neliniște în sufletul actorilor locali, care ar vrea să-l vadă mai mult mobilizator decât monitorizator și evaluator al proiectelor lor. Aceste
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
relațiile dintre aleși, marile servicii publice și marile grupuri private gestionare ale serviciilor urbane, ea neliniștește atunci când pare să împotmolească activitatea politică în gestionare urbană. Această impresie este întărită de imaginea aleșilor locali văzuți ca niște actori printre alții, fără misii mărețe de îndeplinit, preocupați de interese la fel de importante ca acelea apărate de marile grupuri economice sau de către marile servicii publice. Pentru a scăpa din această viziune a guvernării urbane, evaluarea democratică ar putea învăța cetățenii să se detașeze de viziunea
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
unei idei noi idei despre democrație / 171 Tehnocrații în căutarea unei democrații și a unei cetățenii luminate / 171 Spectrul "depolitizării" / 171 Elanul prospectivei în serviciul voluntarismului urban / 174 Planificarea urbană în căutarea unei noi cetățenii / 177 Animarea socioculturală urbană: terenul misiei democraților moderni / 181 Opera de deșteptare a populațiilor urbane / 181 Animarea urbană și modernizarea vieții politice locale / 188 Împotmolirea participării urbane și problema puterii / 192 Dezamăgirea produsă de utopia asociativă / 192 Contractul în politicile urbane: o ficțiune în serviciul revalorizării
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și studii documentare nr. 4234, 4235, 4236, Paris, La Documentation française, 1975, p.18. 4 Vezi J.P. Gaudin, op. cit., 1993. 5 Acest organism ad hoc compus din membri DATAR și DAFU (Direcția de Amenajare Funciară și de Urbanism) are ca misie, în afară de asistența tehnică acordată comunelor, asigurarea legăturilor necesare cu diferitele administrații implicate. 1 GIOM este animat de DATAR. 2 Philippe Lerustre, op. cit., 1975, p.18. 3 Convorbire între Philippe Lerustre și R. Sennellart, primarul din Saint-Omer, din 9 iunie 1975
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
solemne de bună purtare. Aceste ornamente sociale au, precum se știe, destinația să disipeze pe indivizii curenți de gîndire proprie, de inventivitate morală. Persiflînd programele bunăstării în dauna lucrurilor sfinte, apelează la limbajul caragialian în descrierea junei generații și a misiei ei, anume, să realizeze progresul măreț: tot omului să-i fie bine și omenirea să prospere. Curat Caragiale! Un adevăr care astăzi face legea, îl afirmă Paul Zarifopol la începutul secolului trecut: omul modern este avar de libertatea lui și
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
apostolilor scrise tot de un iudeu și cu ceva ani înainte de izbucnirea revoltei din anul 70, constatăm cu surprindere că erau răspîndiți dar nu de romani, ci din buna lor voie și lăcomie, în toate orașele din Asia, Siria, Mesopotania, Misia, Ca-padocia, Galația, Egipt, Grecia, Macedonia și chiar la Roma în inima dușmanului lor de moarte! Iar scrierea lui Ezechiel confirmă patima lăcomiei ivriților spunînd la 36,19 des-pre neamul său alungat de Iahwe: ,,I-am risipit printre Neamuri și au
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
scrie Saul. După alte informații Iacov a fost lapidat în anul 57 din ordinul marelui preot Anan. Saul și Barnaba pleacă din Ierusalim către Siria și Cilicia de unde se despart. Saul împreună cu ucenicul său au colindat prin ținuturile Frigiei, Galatiei, Misiei și Troia, dar au fost alungați cu pietre din Bitinia. Au trecut în Samotrace și de aici în Macedonia în cetatea Filipi. Locuitorii i-au dat pe mîna dregătorilor(pe Pavel și Sila) și au zis: Oamenii aceștia ne tulbură
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
generației actuale, aceea care, Împlinită, va face fericirea generațiilor viitoare”, marele patriot Kogălniceanu justifica apriori acest fapt. În ochii săi, „singurul mod În stare de a consolida naționalitatea românilor, de a le da demnitate, putere și mijloace pentru a Îndeplini misia lor”, Unirea era chezășia existenței acestui popor. „Numai uniți vom putea Înainta, vom putea izbuti În ziua luptei”, susțineau ziarele vremii. „Poate că această zi nu e așa depărtată. Europa Întreagă o așteaptă și o cheamă”, scria, bunăoară, Junimea română
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
noi se cred nevrednici, În adâncul sufletului lor nevrednici de a ridica vălul de pe acest ideal”), cunoscând că numai o altă generație, „curățită prin abnegațiune și durere, poate Îndrăzni să se gândească la ea”, poetul avea În vedere În fond „misia nației”, În optica sa, o misiune națională. Încă În 1871 serbarea de la Putna manifesta pentru prima dată În mod public ideea unității tuturor românilor, ridicând dezideratele noastre la nivel european. “Suntem un popor de o viță și de un sânge
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
ns? arbitrar?. (Proust), c? �liberul arbitru� ar opera �n reconstituirea devenirii disciplinei, sau c? ea s-ar reconstitui �dup? planul divinit??îi� pe care ?i istoricul �l urmeaz? că pe o fatalitate, ca pe un destin sau ca pe o misie (de �mplinit)� A? �ndr?zni s? repet deci � g�ndindu-m? la cei care au scris �istoria� disciplinei noastre � c? nu exist? o istorie a disciplinei, c? istoricul sociologiei nu este nici �subiect transcendental�, dar nici �omul epocii�. Istoricul sociologiei nu
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
societ??îi rom�ne?ți �nseamn? emancipare na?ional? ?i rezolvarea �chestiunii agrare�. Ordinea social? a rom�nilor a fost aristocratic? (boiereasc?), or??eneasc? (fanariot?), biurocratic? (ciocoiasc?) ?i ea trebuia s? devin? democratic? (rom�neasc?). Fiecare na?ie are o misie de �mplinit. Na?iunile fac istoria. �n interiorul lor trebuie s? consolid?m liantul social, adic? s? facem s? triumfe egalitatea, libertatea, fraternitatea. Societatea rom�neasc? a primei jum?ț??i a secolului al�XIX-lea nu s-a cunoscut
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Cioran, este o ofens? adus? �elanului prometeic al spiritului�. Nimeni nu ne ajut? dac? nu ne ajut?m singuri. Nimeni nu se bate pentru noi dac? noi �n?ine n-o facem. C�nd corabia ia ap? comandan?îi au misia de a (re)de?tepta con?tiin?ele tuturor ?i de a mobiliza ac?iunea colectiv?. �ntre o lume pe cale de a se stinge ?i una gata s? se nasc? apare un gol, un fel de sicriu ?i leag?n
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
deciden?ilor( � c�?tiga?i de ideile utilitariste despre bun?stare � care �ncearc? s? le trateze �n mod mai pragmatic. �n Anglia, de exemplu, Statistical Society of London este creat? la �nceputul anului 1830. Fondatorii �i dau de la �nceput că misie transformarea conceptelor economiei politice �n instrumente politice concrete. Era vorba, �n fapt, de a pune la dispozi?ia guvernului britanic ?i a instan?elor conduc?toare principalele date economice ?i sociale, de natur? statistic?, pe care societatea le str�ngea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ine foarte repede (mai 1831) autoriza?ia de a efectua o c?l?torie de studii �n Statele Unite, cu motivul oficial de a analiza sistemul penitenciar american. La �ntoarcerea �n Fran?a, �n prim?vară lui 1832, el public? rezultatele misiei sale, �nainte s? scrie, pe baza experien?ei avute, lucrarea de mari propor?îi: De la d�mocratie en Am�rique, a c?rei prim? carte ((Lumea politic?() iese de sub tipar �n 1835. �n ea, autorul pune �n valoare, f?r
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
căzut în adormire Aflându-și iar tăria în rugi pline de-avânt Straiul de infirmieră și-alese drept veșmânt Celor răniți jertfind întreaga ei viață. Asemenea unei călugărițe, această tânără se dedică trup și suflet îndatoririlor sale, "nevoindu-se-n misia sa" cât e ziua de lungă. Mereu la căpătâiul soldaților veghea Și-asupra frunților arzând de cazne se-apleca Grijind de fiecare cu dragoste de soră. Însă... Într-un apus, pe când veghea un marinar breton Căruia-o schijă-n zbor
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
de evoluția instruirii școlare și de răspândirea științei de carte. Educația și învățământul se constituie în motorul de primenire continuă a civilizațiilor, în factori decisivi de cristalizare a matricei cultural-civilizatorii a societății în orice timp istoric. Instituția de învățământ are misia să deștepte mintea și judecata oamenilor, să le ofere suportul informațional util și folositor vieții lumești. Prin procesul instructiv-educativ orice comunitate umană se cultivă, își desăvârșește cunoașterea limbii materne, învață să respecte și să valorizeze aspirația spre absolut și sensul
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
etc.: ,,pedagogia contemporană constă în schimb să încline către planurile tip, în sensul că ea crede în nevoia de a se întocmi planuri model, care să varieze cu școala, cu clasa, materia și caracterul lecției.” Despre profesia de dascăl și misia acestuia, Bârsănescu formulează câteva expresii devenite simbol în discursul pedagogic: cel ce deține o ,,bază metafizică a profesiunii de dascăl”, ,,a fi dascăl echivalează cu a sta în serviciul unei trebuințe eterne” sau ,,funcția de învățător e o funcție originară
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]