1,501 matches
-
interiorul flăcărilor în afară 123. De aici și deosebirea majoră față de gnoza păgână, străbătută de la un capăt la altul de sentimentul imanentismului divin. A doua observație joacă dublul rol, de concluzie și rezumat. Las cuvântul lui Sholem: Tronul reprezintă pentru mistica evreiască ceea ce pleroma, „plenitudinea”, sfera Divinității, cu puterile, eonii, arhonții și stăpânirile ei, reprezintă pentru misticii greci și primii creștini care apar în istoria religiilor sub numele de gnostici sau hermetici. Misticul evreu, deși condus de motive asemănătoare cu ale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
caracterul absolut transcendent al divinității. Conform literaturii apocaliptice, există câteva personaje privilegiate, care pot „sparge”, metaforic vorbind, „învelișul” divinității și pot crea o rețea de comunicare permanentă între lume și Dumnezeu. Pe urmele lui Scholem, trebuie făcută distincția netă între mistica iudaică, ce nu afectează transcendența (merkaba), și cea de tip gnostic, imanentistă. * O altă trăsătură specifică a literaturii apocaliptice este reactivarea unei mitologii sincretice și, implicit, recosmizarea imaginarului religios. Profeții accentuaseră caracterul sacru al istoriei; apocalipticii operează o întoarcere cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
director al revistei Gândirea, politician naționalist și apărător al tradiției mistice bizantine. Crainic a fost cel care a introdus, din anul 1926, în programa de învățământ teologic a Universității din Chișinău o materie ce părea stranie în ochii colegilor săi: „mistica ortodoxă”. După propria-i mărturisire, directorul Gândirii i-ar fi descoperit pe Pseudo-Dionisie Areopagitul, Maxim Mărturisitorul și Ioan Damaschinul la Viena, în 1920, prin intermediul volumului Mistica bizantină, scris de poetul... dadaist Hugo Ball183. În 1926, el începe să predea „mistica
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
1940 în revista Gândirea: E semnificativ în această privință că dânsul șid est Crainicț a introdus pentru prima dată la noi preocupările de teologie mistică, sistematizând chiar o disciplină cu acest nume la Facultatea de Teologie din București. Cursul de mistică ortodoxă ținut studenților e prima adunare și sistematizare a imensului material de doctrine și de fapte ascetice și mistice din cuprinsul spiritualității ortodoxe. Un sector întins de preocupări, cele mai centrale, cele mai importante pentru înviorarea vieții creștine, a fost
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
însă obligatoriu și numele lui Moehler, Semmelroth etc.). Textul rupe în mod conștient cu declarațiile pe care le ilustrau de obicei tratatele „clasice” De Ecclesia, înrobite analizelor juridice. „Definirea Bisericii ca un mysterium (gr. mysterion) reia o temă patristică și mistică, ce se referă la unirea intimă cu Dumnezeu prin care se realizează unitatea întregului neam omenesc. Expresia mysterion tes ekklesias apare în Fragmentele despre Iov ale lui Origen. Alexandrinul lega expresia de învățătura despre Revelație și de economia mântuirii” (Pietri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Grenouille, sub specia esteticului. Și pentru că vorbim de estetic, doar aici eticul nici măcar nu mai ființează drept categorie, fie ea depășită sau nu. Și tot pentru că vorbim de estetic, de esteticul pur, revărsat astfel, cum o știa bine Schopenhauer, în mistică, nu poate să vină ca o mare surpriză faptul că cel la care mă gândesc este japonez. Este prințul Genji, Genji cel luminos, venit pe lume ca incarnare a esteticului. Genji este Iubitul, atât de frumos, încât nici o preafrumoasă nu
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
parte, nu am ramas indiferent propriei dorințe, deseori manifestată, de a-mi explica spiritualitatea pe înțelesul tuturor. Spiritualitatea în latină spiritualitas are o semnificație mult mai vastă decât categoria de credință înțeleasă în sens religios. Este un concept care include mistica ortodoxă și dogma bisericească, dar și unele curente esoterice sau New Age: în acest sens însă, spiritualitatea poate deveni arbitrară. De aceea mă voi opri asupra fiecăruia din elementele spirituale a căror înțelegere mi s-a limpezit pe parcursul vieții și
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
pământului, cum a cerut de altfel și Global Humanitarian Forum de la Ginevra, fondat de fostul secretar general al ONU Kofi Annan, din care și eu fac parte. Cu privire la comportamentul nostru față de natură trebuie totuși făcută o precizare ulterior. Nu o mistică a naturii, ci apropierea de natură În ciuda bucuriei ce o resimt în natură, nu am un comportament mistic față de natură. Experiența naturii nu poate înlocui experiența lui Dumnezeu. Observ, contemplu, respect și admir natura, dar nu cred în ea, îi
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
profesori de la Roma, consilier al papei pe probleme sociale, fusese abordat pe stradă la Berlin (cunoscându-se că este preot) de către un necunoscut care îi adresase această întrebare. Îi dăduse răspunsul care se dă îmi mărturisise când suntem în încurcătură: "Mistica... poate avea multe semnificații...". Și chiar avea dreptate. Mistica a revenit ca modă: evident, pentru compensarea teologiei și liturghiei prea raționale și intelectuale, și împotriva unei reduceri a religiei la simplă practică socială, astfel se revine la dorința unei religiozități
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
fusese abordat pe stradă la Berlin (cunoscându-se că este preot) de către un necunoscut care îi adresase această întrebare. Îi dăduse răspunsul care se dă îmi mărturisise când suntem în încurcătură: "Mistica... poate avea multe semnificații...". Și chiar avea dreptate. Mistica a revenit ca modă: evident, pentru compensarea teologiei și liturghiei prea raționale și intelectuale, și împotriva unei reduceri a religiei la simplă practică socială, astfel se revine la dorința unei religiozități care să fie experiență. Vechii și noii clasici ai
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
umplu rafturile librăriilor. Guru serioși sau neserioși promit experiențe religioase în ashram, în centre de meditație și în zile de reculegere. Se dorește experiența credinței, simțirea ei. Dar unele dintre aceste persoane nu sunt precum nevăzătorii care vorbesc despre culori? Mistica este un concept extrem de enigmatic pe care și teologii îl folosesc în mod arbitrar. În primul rând trebuie să îl definim: termenul, în sensul originar al cuvântului, derivă din gr. myein = a închide (gura). Misterele sunt secrete, doctrine și culte
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
teologii îl folosesc în mod arbitrar. În primul rând trebuie să îl definim: termenul, în sensul originar al cuvântului, derivă din gr. myein = a închide (gura). Misterele sunt secrete, doctrine și culte despre care nu se vorbește cu cei neinițiati. Mistica este astfel acea religiozitate care nu vorbește despre propriile secrete în prezența urechilor profane, pentru a căuta mântuirea în intimitatea proprie. Iar din partea celor care doresc să se apropie de mister se dorește tăcerea. Fuga de lume, retragerea în sine
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Iar din partea celor care doresc să se apropie de mister se dorește tăcerea. Fuga de lume, retragerea în sine, uniunea imediată cu sacrul, absolutul, divinul, divinitatea au fost considerate dintotdeauna caracteristicile misticii. Dar tocmai în acest punct încep problemele actuale. Mistica este mai mult decât acea experiență religioasă prezentă în toate religiile, împreună cu sistemul doctrinar, etică și rituri. Există numeroase genuri de experiențe religioase ce nu pot fi considerate mistice. Senzația sublimă care se trăiește în timpul unei frumoase celebrări religioase, emoția
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
într-o manifestare religioasă de masă, într-o convertire, în intimitatea infantilă cu Dumnezeu... Celebra frază a lui Karl Rahner, adesea citată necorespunzător, "creștinul viitorului va fi mistic sau nu va mai fi deloc 19", este foarte potrivită dacă înțelegem mistica în sens larg, ca experiență religioasă. Însă nedreptățește pe mulți creștini angajați, deloc mistici, iar în unele cazuri ține la distanță persoanele timide de Cristos. Experiența mistică tinde către unitate, iar definiția exactă a misticii este experiența unirii imediate și
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
obiect, poate fi atinsă în diverse moduri. În orice caz, nu am fost niciodată tentat să provoc extinderi anormale ale conștiinței cu ajutorul mescalinei sau al altor experimente, precum scriitorul Aldous Huxley. Pentru mine acest gen de experiențe face parte din mistica "parareligioasă", sau cea care vede unitatea persoanei mele cu natura, cosmosul, viața, unitate ce poate fi înțeleasă în sens cosmico-vizionar sau vitalistico-impulsivă. Și mai puțin am avut de a face cu mistica "pseudoreligioasă", considerată tocmai un substitut al religiei: a
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
mine acest gen de experiențe face parte din mistica "parareligioasă", sau cea care vede unitatea persoanei mele cu natura, cosmosul, viața, unitate ce poate fi înțeleasă în sens cosmico-vizionar sau vitalistico-impulsivă. Și mai puțin am avut de a face cu mistica "pseudoreligioasă", considerată tocmai un substitut al religiei: a te simți un unic întreg cu o mulțime precum țara, națiunea, partidul sau un conducător, specifică experiențelor de fuziune amețitoare și isterice ce au loc în manifestările de masă, incluzând aici și
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
un substitut al religiei: a te simți un unic întreg cu o mulțime precum țara, națiunea, partidul sau un conducător, specifică experiențelor de fuziune amețitoare și isterice ce au loc în manifestările de masă, incluzând aici și ieșirele publice papale. Mistica religioasă autentică semnifică experiența unității persoanei cu ceea ce este mare și conține toate lucrurile, cu realitatea ultimă și supremă, Absolutul înțeles ca Dumnezeu, Brahman, Dharma sau Nirvana. Este prezentă în special în spiritualitatea indiană în Vedănta, în yoga samkhya și
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
sunt deja morți, dar au până în prezent un mare număr de adepți. Eu însumi admir viziunea hindusă a acelui anonim atotcuprinzător în care se poate depăși separarea individului (ătman) de originea sa, principiu universal ce pătrunde întregul (brahman). Pentru hinduism, mistica este în centrul religiei cel puțin din vremea perioadei vedice târzii a Upanișadelor celor mai vechi. Și eu cred că Dumnezeu nu se poate găsi doar în înaltul cerurilor, ci și în inimi, în sufletul nostru purificat. Aici el îmi
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
theologia), de la care derivă actualul termen "mistică". În India întâlnim contrariul: religiozitatea mistică a Upanishadelor se îmbină mult mai târziu cu cultele ce sunt mai degrabă orientate personal, asemenea celor ale lui Vishnu, Baghavan, Krishna, Rama. Totuși, în religiile indiene, mistica rămâne în centru, în cele profetice la margine. Dimpotrivă, în Biserică misticii sunt totdeauna priviți cu suspiciune și persecutați de Inchiziție, ca de exemplu franceza Marguerite Porète în Franța (arsă pe rug în 1310), germanul Meister Eckhart și spaniolii Ioan
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
caz, totul devine mai limpede dacă se pleacă de la practica religioasă. În aceste două forme fundamentale de religiozitate, profetică și mistică, își găsesc de fapt expresie în sensul strict două forme fundamentale de spiritualitate: cea profetică în rugăciune și cea mistică în meditație. Le-am practicat pe ambele. Rugăciune sau meditație? Rugăciunea este într-adevăr un lucru pentru copii. Eu am învățat să mă rog încă de când eram copil în familie cum făceau toți în acele vremuri, îndeosebi înainte de masă și
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
ținute împreună cu colega mea chineză și prietenă Julia Ching la Tübingen, în anii '80, că distincția dintre Vest și Est, Orient și Occident este superficială. Pe lângă religiile profetice ce originează în Orientul Apropiat iudaismul, creștinismul și islamismul și a celor mistice de proveniență indiană, îndeosebi hinduismul și budismul, religiile de origine chineză, confucianismul și taoismul, formează un sistem de curente diferite. Prototipul lor nu este nici profetul, nici gurul, ci înțeleptul. Contrar religiei indiene preslăvind misticismul, mitologia debordantă și concepția ei
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
eu și de ce tocmai acum, în acest mod? Este o întrebare pe care și-o pun toți, credincioși și necredincioși. Nu mi-aș pune această întrebarea dacă aș crede într-un destin imuabil și impenetrabil sau dacă, reîntorcându-mă la mistica solitară de tip monistic, mi-ar lipsi acea instanță transcendentă căreia mă pot adresa. Întrebarea nu mi-aș adresa nici dacă eu, în sens contrar, în cadrul unei religii dualiste, aș atribui tot răul unei puteri originare a răului, prezentă în
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
istoriei îndreptat spre viitor și într-o etică fundamental umană (Cele Zece Porunci); tot mai multe persoane, în spirit de reconciliere, vor învăța să se îmbogățească și dintr-un al doilea sistem de curente, cel ce își are originea în mistica indiană (hinduismul și în special budismul), și din al treilea, cel chinez, având caracter sapiențial (confucianismul, taoismul): din valorile lor spirituale, profunzimea lor mistică și concepția despre lume și despre om, care se moștenește de secole; tot mai mult, dimpotrivă
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
cutărui sentiment: al plăcerii, al urii, al sadismului etc., ci al sentimentului însuși ca atare, un a se simți pe sine al lui a se simți pe sine, care merge sporindu-se până la ceea ce am putea numi o beție ontologică. Mistica este acea disciplină care are în vedere auto-încercarea sentimentului în posibilitățile sale principiale, fiind, ca atare, o disciplină esențialmente practică. Însă ea este prezentă în orice activitate de cultură, și trebuie să vedem de ce. De fapt, prin auto-afectare orice putere
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
el, nu așa cum ni l-au pângărit comuniștii!" Comuniștii, adică ei înșiși! Amnezia era deplină, compactă și invincibilă. Cum să nu-i crezi, când zâmbetul larg, generos, ca o invitație la bancheturi paradisiace, li se întipărise adânc pe obraz? Din mistica de partid, dăduseră în damblaua salutului cu "Doamne-ajută!" Ceea ce mi-a indus instantaneu un sentiment de respingere. Dumnezeu devenea, în mintea mea, complicele acestor nemernici, pavăza îndărătul căreia se masa întreaga abjecție a unui sistem criminal. Începutul anilor '90 a
Credeți în Dumnezeu? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8065_a_9390]