289 matches
-
Gura animalului se contractă instantaneu dacă e atinsă într-un fel oarecare. La fel și gura omului. Nu putem vorbi, în cazul animalului, despre „libido” și „erotism oral”; animalul, pur și simplu, răspunde la atingere. Ar fi oare cazul să mistificăm în mod ridicol situația în cazul omului, așa cum fac psihanaliștii freudieni? Desigur, nu. După Guthrie, analiza motivației umane trebuie în primul rând să elucideze nivelul de bază prin teoria contiguității, ca și în cazul animalului. Nu este necesar să inventăm
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
și noroi. Și totuși, episodul are o prea mare forță sugestivă pentru a fi ignorat. Dacă lucrurile nu s-au petrecut așa, este foarte posibil că s-ar fi petrecut astfel, dacă ar fi existat contextul potrivit. Totul este, deși mistificat cu intenții malefice, în logica personajului principal. Despre ce este vorba? Rezum sec, cum altfel? povestea, răpindu-i întreaga poezie (căci ticălosul Hameleon este capabil de o intensitate lirică inaccesibilă celorlalte personaje, cu excepția Inorogului). Ajuns în pragul maturității, Hameleonul începe
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
a lor, adeseori sublimată în bancuri sau în forme ale culturii (literatură, teatru, pictură), în sânul familiei sau în cercurile restrânse „ale prietenilor de încredere”. Cultură e controlată și îndrumată, gândirea cadrelor politice e înrolată, valorile promovate de educație sunt mistificate și centrate pe două aspecte: preamărirea conducătorului și a partidului său și înlăturarea oricăror idei care nu erau conforme cu politica promovată de Ceaușescu. Această politică, numită adeseori în literatura analiștilor politici „un marxism leninism original”, era ostilă populației române
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
aș remarca măsura în care aceste gesturi îi caracterizează pe scriitorii noștri din secolul al XIX-lea. În raportul lor cu literatura, ei nu sunt atât cei care "creează", cât cei care adună, cei care colecționează, uneori "fură" sau chiar mistifică și în esență cei care "dețin". Una dintre primele narațiuni ale literaturii române este aceea a răscolirii în lăzile din podul casei părintești, în căutarea cărților și a manuscriselor. Asta povestește Negruzzi în Cum am învățat românește: Am alergat la
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
sunt înconjurați de dușmani. Că nu sunt iubiți. Că nu sunt legitimați prin voința și sentimentele, liber și organizat manifestate, ale unui popor întreg. Aveau, cu o vorbă inspirată a lui Alain Besancon, "sentimentul asediului permanent". Știau pertinamente, de vreme ce au mistificat imediat după război, inversând proporțiile, rezultatul votului, că nu au de partea lor decât o mână de oameni. Dar de fapt nu conta. Codul democrațiilor bazate pe alegeri fusese evacuat din istorie. Important era să ai puterea și, odată înhățată
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
spațiu larg conflictului intervenit între Einsatzgruppe D și conducerea Armatei a 11-a germane, care a încercat să limiteze pe cât posibil "activitatea" Einsatzgruppe D aflată sub comanda Standartenführerului (colonelului) SS Otto Ohlendorf 12. În al doilea rând Alex Mihai Stoenescu mistifică cu bună știință conținutul ordinului emis de Ion Antonescu la 21 iunie 1941 la care ne vom referi pe larg într-un alt context întrucât ordinul în cauză nu se limita doar la îndepărtarea "evreilor comuniști sau simpatizanți din zonele
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1733-Comandamentul Militar Chișinău, dosar nr. 9, f. 291. Documentul nr. 134 S.S.I. 25. X. 1941 NOTA UNGARIA MISTIFICAREA REVIZIONISMULUI UNGAR Pentru a-și putea susține aspirațiunile fără temeiu asupra Transilvaniei, Ungaria revizionistă recurge la tot felul de mijloace spre a mistifica realitățile etnice, care îi sunt atât de nefavorabile. Așa de exemplu, pentru a spori măcar artificial numărul ungurilor din Ardeal, conducătorii de la Budapesta caută să-i apropie pe Evrei, probabil pentru ca la un moment dat aceștia să se declare Unguri
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
îl are. Dar, evident, nimeni nu îți pune în traistă. Nimeni nu așteaptă de la România o altfel de politică decât cea pe care am profesat-o până acum. Sperăm că Republica Moldova - dincolo de retorisme, dincolo de discursuri populiste, de încercări de a mistifica intențiile noastre politice, dincolo de interpretări răuvoitoare sau, în mod intenționat greșite - și toată lumea înțelege că Republica Moldova are în România nu doar un aliat, ci un mare partener european, pe a cărui soliditate, pe al cărui cuvânt, pe a cărui bună-credință
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
făcut după metodele performante actuale. Cu atât mai problematic devine acest bilanț pe vremuri de război, cu refugieri, transmutări și deportări de populații, ocultări de identitate și interese clare, atât ale populației împilate, cât și a organelor represive, de a mistifica numerele reale. Un bilanț demografic care se bazează pe surse diferite și serioase este următorul : A. În 1940 se notau în România Mare circa 800 000 de evrei, din care: B. Evrei-ucrainieni din Transnistria aflată sub ocupația Armatei Române: . . . . . . . . . 135
Istoria evreilor în România () [Corola-website/Science/302660_a_303989]
-
cu un Purgatoriu al destinulu metafizic uman: pe de o parte este situat Raiul unei promisiuni celeste, acel Eden al vârstei de aur; pe de altă parte poate fi regăsit Iadul existenței cotidiene terestre, dominat de un egoism unificator ce mistifică și distruge mii și mii de existențe demne de o soartă mult mai bună. Dincolo de marea luminoasă a absolvir ii tuturor greșelilor, cu voie și fără de voie, poate fi intuit eșecul „Albatrosului” baudelaireian... Parcurgerea drumului inițiatic pe care ni l-
Fred Micoș () [Corola-website/Science/310768_a_312097]
-
în ceea ce o privește. " Publicația "The New Yorker" o citează și ea pe Hilary: Atunci când iubești pe cineva, îl iubești în întregime. Cei care critică filmul doresc să vadă numai părțile care le convin. Dar nu cred că regizorul a mistificat ceva. Până și lui Jackie i-ar fi plăcut." Du Pré a fost prima și cea mai tânără deținătoare a prestigiosului premiu Guilhermina Suggia (la vârsta de 11 ani). În 1960 a câștigat Medalia de Aur a Guildhall School of
Jacqueline du Pré () [Corola-website/Science/314675_a_316004]
-
tema, stilul și forma” poeziilor populare, veritabile balade: "Movila lui Burcel", "Dragoș", "Cântecul lui Mihai Viteazul". Suficiente motive pentru a-l bănui pe bard că este autorul nemărturisit al Mioriței. „În ce privește pe Alecsandri, s-a împământenit ideea falsă că a mistificat poezia populară românească. V. Alecsandri nu numai că ar fi «îndreptat» versurile culese cum a vrut, adică le-ar fi contrafăcut, dar el ar fi de fapt autorul unor capodopere ca Miorița, opinie care persistă și azi printre intelectuali și
Creatorul Mioriței () [Corola-website/Science/314193_a_315522]
-
final al personajului: "„Sunt Darie al lui Darie al lui Darie!...”"). Celălalt personaj principal, Diplomatul (un rol esențial pentru Gheorghe Dinică), este considerat un "„personaj de esență tragică, care-și ascunde tot timpul condiția, încercând s-o uite, s-o mistifice”". Profesorul Florian Potra, care a predat cursul de istoria și teoria filmului la IATC, considera că prin acest film "„Andrei Blaier își dă propria măsură de cineast ajuns la maturitate: el se arată a fi capabil de o lectură filmică
Prin cenușa imperiului () [Corola-website/Science/317574_a_318903]
-
la Serampore” în cartea sa, "Jurnalul fericirii" (publicată postum în 1991). El susținea că lumea pământeană este plină de mistere camuflate care urmează a fi dezvăluite și înțelese. Sondând profunzimile textului, eseistul considera că tehnicile extatice indiene (hinduiste și budiste) mistifică realitatea, creând o lume a vrăjilor și iluziilor. Legăturile senzoriale cu realitatea absolută sunt rupte, iar eul nu pătrunde în lumea esențelor, ci este transplantat într-un sistem elastic de iluzii, care provoacă surprize neașteptate, dar care rămâne totuși relativ
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]