15,766 matches
-
chiar mai mult decat vă închipuiți. Nu degeaba se zice: ,,ați prostit poporul cu televizorul”, iar de aici telembizarea, ca maladie cu forma de manifestare, la nivel național, nu este o glumă. „Lucru dracu în casa popii!”îmi zice iar Moș Gogu, „câtă vreme nu mai e vaccinul. Pe vremea mea, cănd dădea boală în tine, venea unul, Gorici, făcut sanitar pe front, iti aruncă, din pragul ușii, o seringă plină cu penicilină, în cur, și te vindecai. Toți, de toate
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
radio sau de pe micul ecran, drept ,,personalitate”, a devenit mai gros decât soricul porcului scăpat netăiat la primul Ignat? Întrebarea e valabilă și pentru cei ce o fac. 2. dacă nu cumva ar trebui reînviat Gorici, sanitarul de pe vremea lui Moș Gogu, si seringă lui? (Doamne, fă o minune și pentru noi, păcatoșii! Poate ne-o mai veni mintea la cap!) 3. În condițiile recirculării, dacă a mai rămas ceva din mine, omul căzut din dumnezeire? Mda! Greu de răspuns, mai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
oameni buni, nu ucideți femeile, fără pântecul lor noi nu știm să trăim. fiți mai blânzi prin atelierul divin că astfel din viața spre viața pășim. CA UN PIRAT eu sufăr mult că stăm pe-aceeași arca cioplita de un moș bătrân fricos, ce ne-a mințit că v-a-nfrunta potopul de pe-acest astru mort și cavernos. când au zburat hulubii către maluri prin panoplia timpului prea stors a fost de fapt și prima grea trădare că mesagerii...nu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
și un autor în eternitate al dulce târgul Ieșilor. De pildă, mâncând piftia de cocoș bătrân, trebuie să cunoști starea lui Costache păzind cratițele gata să dea în foc, moment în care autorul se trezește cântând: Cic-a fost un moș Ș-avea un cocoș Nu cânta cocoșule Sai de joacă moșule! - Ce-i asta? mă întreabă Costache (Păstorel adică, n.n.). - Un cânticel comic, zic, dintr-o comedie - vodevil, pe care am văzut-o în copilărie, cu circa jumătate de veac
Păstorel recomandă: piftie de cocoș bătrân by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10015_a_11340]
-
mâncând piftia de cocoș bătrân, trebuie să cunoști starea lui Costache păzind cratițele gata să dea în foc, moment în care autorul se trezește cântând: Cic-a fost un moș Ș-avea un cocoș Nu cânta cocoșule Sai de joacă moșule! - Ce-i asta? mă întreabă Costache (Păstorel adică, n.n.). - Un cânticel comic, zic, dintr-o comedie - vodevil, pe care am văzut-o în copilărie, cu circa jumătate de veac în urmă. - Lumpatius vagabondus, preciză Costache. îmi amintesc și eu. E
Păstorel recomandă: piftie de cocoș bătrân by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10015_a_11340]
-
care am văzut-o în copilărie, cu circa jumătate de veac în urmă. - Lumpatius vagabondus, preciză Costache. îmi amintesc și eu. E vorba, pare-mi-se, e vorba de un ins care mănâncă lupul, lupul mănâncă vulpea și Vulpea lângă moș Mâncă pe cocoș. * în timpul acestor intervenții literare în care Păstorel este un as, prepararea piftiei de cocoș bătrân continuă cu toată precizia gastronomică: ,Așadar, odată toaleta preliminară făcută, pui cocoșul la fiert. Apa trebuie să depășească cu două-trei laturi de
Păstorel recomandă: piftie de cocoș bătrân by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10015_a_11340]
-
de la Pisica albă, pisica neagră la Viața este un miracol -, oferind exotism balcanic și feerii est-europeeane cu Mercedesuri care împrăștie turme de curcani sau gîște. Acest Ceaușescu care-i bîntuie pe români devine o fantoșă, maimuțărit copios în rol de Moș Crăciun de către capul familiei, - interpretat excelent de Mircea Diaconu. Tot "Tovarășului", întruchipînd cu solemnități de fachir așezat pe divanul cu cuie o prezență abstractă omnipotentă, i se acordă onoruri din partea consiliului profesoral întrunit pentru a judeca fapta reprobabilă a sfărîmării
Apocalipsa veselă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/10000_a_11325]
-
alteori enervante, ca plachia de sfaturi primită de Povestitor în debutul Crailor de Curtea Veche. Unele sînt ticăloase și vin semnate sau anonime. Mișu Șt. Popescu e vestit de infidelitatea Zoiei printr-o anonimă, dar n-o citește nefiind francată. Moș Costache este terorizat printr-o anonimă ca să n-o adopte pe Otilia. Felix, neavînd curaj să îi spună verbal Otiliei că o iubește. Îi scrie deci, din camera vecină și așteaptă emoționat rezultatul. Superficiala fată citește biletul, dar uită să
Scrisori, depeșe, telegrame by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10038_a_11363]
-
mai târziu, în aceeași vatră istorică veche, îl vom întâlni la Rebreanu... Ciubuc Clopotarul tot din Ardeal știa puțină carte, ca și mine; și apoi a pribegit de-acolo, ca și noi, s-a tras cu bucatele încoace, ca și moș Dediu din Vînători și alți mocani, din pricina papistașiei mai mult, pe cât știu eu. Și atât era de cuprins, de s-au umplut munții; Hălăuca, Peatra lui Iepure, Bărnariul, Cotnărelul și Boampele, până dincolo peste Pătru-Vodă, de turmele și tamazlâcurile lui
Originea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10047_a_11372]
-
ajungă peste drum, în fața Ateneului, și s-o fărâmițeze liniștit la porumbei. Călătoream, cu mai mult timp în urmă, într-un tren de noapte. În compartimentul de clasa a II-a nu se afla decât o familie de bătrâni; „un moș și-o babă” - m-am gândit, fără să vreau, prea îmi apăreau zugrăviți ca într-o poveste de demult, din apele copilăriei. Un timp, ne-am drămuit unii pe alții din priviri. Apoi bătrânul a început să vorbească - să mi
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
fapt - firesc, așezat, fără grabă, dar mai ales apropiat și tainic, de parcă s-ar fi adresat unui prieten mai vechi ori unui vecin de-acolo încotro se îndrepta el acum. Trenul tăia câmpiile nopții cu zgomot mare pe dedesubt, iar moșul așeza pe deasupra plasă blândă de vorbe, împunsă ici-colea de câte un sughiț. „Mă pomenesc cei de unde am plecat” - trăgea el concluzii filozofice - „Ori ăștia care mă așteaptă acasă”. Venea din Bărăgan, fusese să-și vadă o fiică măritată acolo, iar
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
este dulgher. Avem și un zidar, Vasile Cuptor, dar fiul său nu este director și nici profesor, este învățător”. Împreună cu oamenii am bătut satul cu gândul de la un capăt la altul, dar n-am izbutit să aflu identitatea exactă a moșului. Ceea ce n-a împiedicat rostul invitației și al întrebării: Cum se vede țara la Români? Cum se vede țara la Români - la ora amiezii. Zic ora amiezii, pentru că amiaza este totdeauna vârsta țării; adică acea vârstă a plenitudinii și puterii
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
justifică ei masa aceea de amiază, cu ce fapte s-au însoțit până la acest moment al vieții? Iar fiii răspund: de-aici, de lângă bătrân; de-acolo de unde sunt ei acum, în țară. și, desigur, la apelul amiezii răspund și fiii moșului din tren, chiar dacă nu i-am putut afla identitatea - sau poate tocmai de aceea. Pentru că, la această oră, țară la Români arată ca țara Țară: peste tot se pune masa de amiază - și nicăieri n-ar trebui să se mănânce
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
noapte, cu bătrânul care se întorcea acasă, în Capitala lui, la Români. Printr-o coincidență, numele acelei comune este numele nostru, al tuturor. El ne reprezintă pe toți: noi toți suntem români; noi toți suntem, putem fi, întrun fel, fiii moșului din tren. De aceea, ori de câte ori scriu despre oameni, mă gândesc la Capitala de Cum se vede țara la Români O chiflă suflet a moșului aceluia. Pentru că, dintotdeauna, vin români spre Români și pleacă de la Români spre români. Întâmplarea m-a
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
ne reprezintă pe toți: noi toți suntem români; noi toți suntem, putem fi, întrun fel, fiii moșului din tren. De aceea, ori de câte ori scriu despre oameni, mă gândesc la Capitala de Cum se vede țara la Români O chiflă suflet a moșului aceluia. Pentru că, dintotdeauna, vin români spre Români și pleacă de la Români spre români. Întâmplarea m-a pus pe o urmă inedită a scriitorului Tudor Arghezi. Treceam prin comuna Sinești din județul Ialomița, împreună cu prietenul și colegul de condei Aurel David
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
imensa bucurie să constat că informația pe care i-am oferit-o a fost de natură a-l determina să spere din nou... Într-un trai mai bun, într-o viață aproape normală... și, mi-a venit o idee: Alo, Moș Crăciun?! N-am nimerit la Moș Crăciun?! Mă scuzați!... P.S.: Dacă cineva vrea să se convingă că Petru este un personaj real, îl poate suna la numărul +40762.564.451 sau poate accesa pagina lui de Facebook - www.facebook.com
CRONICA UNUI PECTACOL-EVENIMENT: IUBEŞTE-MĂ, AMERICA!. In: Editura Destine Literare by Corneliu Victor Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/95_a_378]
-
pe care i-am oferit-o a fost de natură a-l determina să spere din nou... Într-un trai mai bun, într-o viață aproape normală... și, mi-a venit o idee: Alo, Moș Crăciun?! N-am nimerit la Moș Crăciun?! Mă scuzați!... P.S.: Dacă cineva vrea să se convingă că Petru este un personaj real, îl poate suna la numărul +40762.564.451 sau poate accesa pagina lui de Facebook - www.facebook.com/petru.duman. PETRU
CRONICA UNUI PECTACOL-EVENIMENT: IUBEŞTE-MĂ, AMERICA!. In: Editura Destine Literare by Corneliu Victor Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/95_a_378]
-
a săniuțelor din 2004. Grupul va pleca din Arad cu trenul de la ora 7,45 (întrunirea - în fața gării la ora 7,15), revenind cu trenul de la ora 18,58. Se va coborî la Radna și se va parcurge traseul: Radna-Groapa Moșului (amatorii de săniuș și schi vor rămâne aici - dacă este zăpadă -, iar ceilalți excursioniști vor efectua o drumeție pe dealurile Radnei și Șoimoșului, parcurgând 14 km). Cheltuielile de transport se cifrează la 47000 de lei. Informații și înscrieri, la conducătorul
Agenda2004-3-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/281967_a_283296]
-
noi! “ din Arad va întreprinde o drumeție etichetată Excursia Săniuțelor II. Se va pleca din Arad cu trenul de la ora 7,45 (întrunirea - la 7,15 în fața Gării), se va coborî la Radna și se va parcurge traseul: Radna - Groapa Moșului - creasta Radnei - Valea Cladoviței - Cladova - Valea Țiganului - Ghioroc (cca 17 km), revenindu-se în municipiul de pe Mureș cu trenul de la ora 18,57. Cheltuielile de transport vor fi de 43 000 de lei. Relații pot fi obținute de la conducătorul grupului
Agenda2004-7-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282078_a_283407]
-
manifestări se va desfășura în perioada 19-26 aprilie, sub genericul „Dependența - Ești liber să faci ce îți zicem noi! “, iar ca motivație, organizatorii enumeră 215 termeni sau sintagme sugestive, cum ar fi: sex, religie, alcool, lacrimi, măști, umbre, Vitamina C, Moș Crăciun, genii, fraieri, cărți, blugi, anxietate, viermi, lună, Internet, război și altele, pe care cei interesați sunt invitați să le deslușească. Spațiul de desfășurare este generos: Piața Unirii, strada Alba Iulia, instituții de cultură, Galeria 2x2, Salonul Vega, Fundația Culturală
Agenda2004-15-04-cultural () [Corola-journal/Journalistic/282279_a_283608]
-
pe malul Dunării este cu siguranță Orșova, unde turiștii care trec prin zonă au de vizitat numeroase obiective religioase și istorice. Edificiul măreț care străjuiește orașul, ca un „turn de veghe“, este Mănăstirea Sf. Ana, așezată deasupra municipiului, pe Dealul Moșului, spre ea șerpuind un drum pitoresc accesibil atât călătorilor, cât și autovehiculelor. Ctitorie a cunoscutului ziarist interbelic Pamfil Șeicaru, construcția lăcașului sfânt a fost realizată între anii 1936-1939, însă, datorită regimului totalitarist, sfințirea sa a fost posibilă doar după 1990
Agenda2004-16-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282327_a_283656]
-
drept o trăsnaie, un fel de a-și omorî vremea și i-au expediat în câteva rândulețe neatente. Fiindcă 30 de ani nu-s o glumă, ci sunt aproape o jumătate din viața lui pusă în slujba unei idei... Cu Moșu´ Decebal povestea-ncepe... Ideea i-a venit prin 1975, când în periodicul „Datina“ din Drobeta Turnu Severin dedica unei aniversări a orașului îndemnul ca toți cei legați sufletește de loc să-i închine o compunere pornind de la statuile municipiului. Profesor
Agenda2003-40-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281550_a_282879]
-
sufletește de loc să-i închine o compunere pornind de la statuile municipiului. Profesor de română, nițel temut pentru înclinația spre disciplină, foarte apreciat pentru seriozitate, pregătire, rezultate, și-a dus elevii în Parcul Prefecturii să-și scrie gândurile privind la Moșu' Decebal și la tata Traian care-și ațintește privirea în ceafa regelui dac... La rându-i, profesorul și-a „scris“ propria compunere realizând un medalion pe lemn cu portretul lui Decebal. Așa a început totul. Și încă durează. Pentru fiecare
Agenda2003-40-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281550_a_282879]
-
gustul stilului cizelat, îmbibat de arome, chiar cînd fac, ca ultimul, mare acrobație ideologică. Astfel, o istorie a capodoperelor literare românești ar cuprinde - cu puține excepții - inventarul variantelor posibile ale lui poeta faber. Un loc comun al comentariului asupra lui Moș Ion Roată al lui Creangă vede în el încarnarea bunului-simț țărănesc însuși. Dar personajul e „Pîcală” încărunțit, un fel de Socrate costumat în sătean moldovean care, jucînd umilitatea, se încrîncenează să răstoarne înțelepciuni milenare printr-o dialectică proprie, numai a
Moș Ion Creangă Coțcariul by Mihai Vornicu () [Corola-journal/Journalistic/2815_a_4140]
-
mai greu. Orgoliul inteligenței individuale conștiente de sine se dă în spectacol, își regizează teatral efectele, luînd întotdeauna în răspăr adevărurile universale, sentimentul comun admis și - aparent - indiscutabil. Povestirea Cinci pîni, de obicei neglijată, vine din același tipar spiritual ca Moș Ion Roată și Unirea. De data asta, paradoxul pus în scenă e aritmetic. Doi tovarăși de drum întîlnesc un al treilea călător, cu care împart ce au de mîncat și care, spre a le mulțumi, le lasă cinci lei. Or
Moș Ion Creangă Coțcariul by Mihai Vornicu () [Corola-journal/Journalistic/2815_a_4140]