11,487 matches
-
de grup ale unui partid sau om politic. Situația dezastruoasă în care se află învățământul românesc este cauzată, în primul rând, de peste 26 de ani de ingerințe politice în sistem, în care politicienii și partidele au tratat educația ca propria moșie și au luat decizii pentru a-și servi propriile interese, și nu interesele beneficiarilor direcți, elevi sau studenți, și ale societății. Prea mulți ani de decizii politice clientelare au favorizat apariția fabricilor de diplome și de doctorate și au creat
ANOSR: Studenții nu vor parlamentari-rectori by http://uzp.org.ro/anosr-studentii-nu-vor-parlamentari-rectori/ [Corola-blog/BlogPost/92420_a_93712]
-
morții. E ziua bărbătească și de eroi sfințită, Prin martirul antic de soldați romani, Care au dat imboldul, să fie slăvită Puterea credinței, peste mii de ani... Bărbații mei prieteni,azi ridic pahaul Purtând cu bărbăție o flamură solidă, Ce moșii au transmis-o, marcată și de harul, Să moștenim credința, în forma ei lichidă! Referință Bibliografică: Mucenicii. Constantin Enescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1164, Anul IV, 09 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Constantin Enescu : Toate Drepturile
MUCENICII. de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 by http://confluente.ro/Mucenicii_constantin_enescu_1394396065.html [Corola-blog/BlogPost/353638_a_354967]
-
în care, cândva, Constantin Brăiloiu sau Emilia Comișel au înșirat filă după filă, ostenind a cutreiera drum cu drum, sat cu sat, casă după casă, deal după deal, de-a lungul și de-a latul fascinantei Dobrogii. Dobrogea e o moșie mare, bogată și mirifică pe care au călcat-o în veacuri multe neamuri, apăsând pe câmpiile ei urme de picior, de potcoave, de șenilă... Nu cumva, urmele lăsate în cultură sunt, în comparație cu acestea, urme bune de la care nu a avut
MARIUS BRUTARU. COROANA CU ROADE DE AUR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1397307605.html [Corola-blog/BlogPost/347798_a_349127]
-
F Tașcă cu minte luminată și inimă mare care să scormonească după tezaurul istoric al acestor locuri și oameni. Se pare, din câte am auzit și citit, că satul meu s-a format din familii aduse la munca pământului pe moșiile care erau pe malul Prutului - Murgeni, Fălciu și Cîrja. Și Rânzeștiul, ca și Bălăbăneștiul, și-a mutat vatra de la vest la est, apoi de la sud la nord, pe distanțe de aproximativ doi, trei kilometrii în decurs de două sute de ani
De la manșă la altar – un interviu memorabil cu părintele Petru Moraru by http://balabanesti.net/2015/10/10/de-la-mansa-la-altar-un-interviu-cu-parintele-petru-moraru/ [Corola-blog/BlogPost/340028_a_341357]
-
de la Elisabeth care în schimbul promisiuni de a nu fi băgata im temnița divulgase că a avut un complice,pe tatăl lui Johnathan cu care urma să împartă averea.Domnul Livingstone încercase să fugă cu o corabie dar în zadar și moșia îi revenea acum fiului său. William găsise de lucru în oraș la un negustor iar Karon o încuraja pe Radella să-și deschidă o croitorie unde își putea pune ideile în practică după atâta timp.Gradinarul rămase acasă să aibe
KARON,CAP 15 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 by http://confluente.ro/violeta_catincu_1494159886.html [Corola-blog/BlogPost/360367_a_361696]
-
aș putea să-mi fiu mie însumi de folos! - Dar trebuie să ai ceva de spus! Și a început mireanul să grăiască: - Timp de douăzeci de ani, în afară de sâmbătă și duminică soarele nu m-a văzut mâncând. Sunt tocmai la moșia unui bogat nedrept și lacom. Muncesc la el zi și noapte, de aproape cinsprezece ani și nu se indura să-mi plătească simbria, ci dimpotrivă, în fiecare an mă supără mult. Dar eu mi-am spus în mine: Teodore, dacă
LIVADA DUHOVNICEASCA (50) de ION UNTARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Ioan_evcrata_livada_duhovnic_ion_untaru_1383623209.html [Corola-blog/BlogPost/357526_a_358855]
-
zăvoi și aprinseră un foc să-și pregătească de-ale gurii. Câțiva săteni îi observară și se întrebară nedumeriți ce-i cu acei musafiri nepoftiți pe meleagurile lor. - Măi bărbate, ce-i cu tinereii ăștia de se așează tam-nesam pe moșia omului? - zise Veta lui bărbat-său. - Muiere, pesemne că-s turiști... Se vorbește mereu la televizor despre turismul românesc... - Care televizor unchiașule? Nouă de-abia ne-au plantat stâlpii pentru rețeaua electrică... - Am fost uitați până și de Dumnezeu pe
V. CĂUTĂTORII DE COMORI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1413652689.html [Corola-blog/BlogPost/349384_a_350713]
-
având două, trei sau chiar patru pietre , cu o capacitate sporită de prelucrare. În perioadă amintită, ca urmare a creșterii producției de cereale , în special de grâu și porumb 5, se înmulțește numărul morilor . Acumulăriile de capital rezultate din exploatarea moșiilor, valorificarea producției agricole și a altor forme de negoț își găsesc astfel în această perioadă tot mai mult plasament în sectorul morăritului. În funcție de debitul de apă al râurilor sau pârâurilor , dar mai ales de disponibilitățile bănești ale întreprinzătorilor, în Mehedinți
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/_drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1374656822.html [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
mai rare, dar existau mari producători de cereale concentrați într-un singur loc,morile se grupau în mod firesc în jurul acestora. Se observă astfel că în zonele de câmpie morile erau amplasate nu atât la sate, cât mai ales pe moșii. Această concluzie este evidentă dacă examinăm comparativ numărul de sate ce reveneau pe o moară, în fiecare plasă, acesta fiind de 0,8 în plasa Baia, 0,5 în Plaiul Cloșani, 0,9 în Ocolul, 07 în Motru, 2 în
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/_drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1374656822.html [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
în care numărul de mori și făcăi ce reveneau unui sat mai mare (în jur de două). Cu toate acestea, în partea de sud a județului repartizarea instalațiilor de morărit era neuniformă. Aici concentrarea într-un sat, sau pe o moșie mare , a mai multor asemenea instalații era curentă, particularizând din acest punct de vedere această zonă. Una din explicațiile acestei concentrări, pe lângă rețeaua hidrografică mai săracă, este tendința manifestată de proprietarii morilor de a le instala mai aproape de sursele de
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/_drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1374656822.html [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
110 oca porumb 13, la Gârla Mare unde se concentrau 10 mori se produceau 16600 oca grâu și 106000 oca porumb, iar la Maglavid 4850 oca grâu și 130000 oca porumb , producții asemănătoare obținându-se și din celelalte sate și moșii din plasă 14. Instalațiile de morărit, mori și făcăi, existente în județul Mehedinți în această perioadă foloseau în imensa lor majoritate( 99) energia apei, numai în zona de câmpie existând câteva mori cu cai. Între acestea sunt consemnate două făcăi
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/_drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1374656822.html [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
anual, ca venit din uium, mii de oca de făină (Șt.Olteanu, C. Șerban , op.cit. p.331). 22. Arhivele Naționale Mehedinți, fond Tribunalul Mehedinți, dosar 49/1831.f.17-23;Prefectura județului Mehedinți, dosar 24(2786)1832, f.141, 157-158 ndașul moșiei respective, sau produs 4545 oca uium din care arendașului îi reveneau 2236 oca și alte venituri, toate în valoare de 410 lei și 14 parale 21. Anual venitul de pe urma acestei mori se ridica la peste 1200 lei, sumă importantă pentru
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/_drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1374656822.html [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
venituri, toate în valoare de 410 lei și 14 parale 21. Anual venitul de pe urma acestei mori se ridica la peste 1200 lei, sumă importantă pentru vremea aceea . La fel, în 1832 la Ilovăț, Schinteești, Cetate, ș.a., în cadrul veniturilor generale ale moșiilor, cel provenit de la mori era evidențiat în mod special 22. Din aceste motive practice cea mai mare parte a instalațiilor de morărit aparțineau boierilor și arendașilor de moșii(conform tabelului anexă). Referință Bibliografică: Dr.Mite Măneanu, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/_drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1374656822.html [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
fel, în 1832 la Ilovăț, Schinteești, Cetate, ș.a., în cadrul veniturilor generale ale moșiilor, cel provenit de la mori era evidențiat în mod special 22. Din aceste motive practice cea mai mare parte a instalațiilor de morărit aparțineau boierilor și arendașilor de moșii(conform tabelului anexă). Referință Bibliografică: Dr.Mite Măneanu, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) / Varvara Magdalena Măneanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 936, Anul III, 24 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/_drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1374656822.html [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
410 din 14 februarie 2012 Toate Articolele Autorului ELOGIU Ț ĂCERII Părinților mei Te-ntâmpin, mult așteptată clipă, și fac pe raza-ți infinită întâiu-mi legământ: să mă înalt în floare, să încolțesc sămânță-necuvânt s-adorm, ca voievozii sub o moșie caldă, de psaltire - te lepăd infinită clipă, cu-n țipat veșnic de durere și fac eternă pace cu zeii dimpotrivă și chiar cu Belzebut - pe frunte, c-o privire, pe sfanțul tata Gheorghe îl sărut, pe maica mea, Mărie, o
ELOGIU TĂCERII de ION MARZAC în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 by http://confluente.ro/Elogiu_tacerii_ion_marzac_1329249419.html [Corola-blog/BlogPost/356266_a_357595]
-
și al trupelor sovietice care supravegheau totul, a produs mari daune unor întregi generații de români pe care le-a abătut de la regulile firești... Marii politicieni ai țării, intelectualii de vază, ofițerii armatei române și proprietarii de fabrici, magazine și moșii, moștenite sau cinstit dobândite, au fost considerați elemente exploatatoare și dușmănoase ale noului regim politic, au fost arestați, judecați sumar și condamnați la ani grei de temniță, unde majoritatea și-au găsit sfârșitul...” „... Și în România, ca în multe țări
NOTE DE LECTURĂ LA ROMANUL „COPILUL NEDORIT” DE ION ȘI CORNELIA GOCIU de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496606408.html [Corola-blog/BlogPost/370600_a_371929]
-
și al trupelor sovietice care supravegheau totul, a produs mari daune unor întregi generații de români pe care le-a abătut de la regulile firești... Marii politicieni ai țării, intelectualii de vază, ofițerii armatei române și proprietarii de fabrici, magazine și moșii, moștenite sau cinstit dobândite, au fost considerați elemente exploatatoare și dușmănoase ale noului regim politic, au fost arestați, judecați sumar și condamnați la ani grei de temniță, unde majoritatea și-au găsit sfârșitul...” Fragmentul citat din Postfață ilustrează clar epoca
NOTE DE LECTURĂ LA ROMANUL „COPILUL NEDORIT” DE ION ȘI CORNELIA GOCIU de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496606408.html [Corola-blog/BlogPost/370600_a_371929]
-
Carastelec, Liliac, Gramma, Petro Vaselo, Crama La Salina, Avincis, Aurelia Vișinescu, Cramele Recas, Crama Ratesti, Crama Oprisor, Alira, Budureasca, Vitis Metamorfosis, Domeniul Vladoi, Crama Hermeziu, Domeniul Bogdan, Crama Basilescu, Licorna Winehouse, Serve, Prince Stirbey, Crama Bauer, Villa Vinea, Cramele Halewood, Moșia Galicea Mare; producători din Republică Moldova: Gitana Winery, Chateau Vartely; importatori: Vinimondo, Moet&Hennessy, Tepaso. Pe toată durata târgului va avea loc o expoziție de arte vizuale care are ca principal subiect de creație ”Vită Vie”. Artiști contemporani recunoscuți și
WINEUP® FAIR IN TRANSYLVANIA by http://www.zilesinopti.ro/articole/15062/wineup-fair-in-transylvania [Corola-blog/BlogPost/96682_a_97974]
-
unui ascet mistic, încercat aflat în largul pustiei sale peste care păstoresc doar Dumnezeu, Cerul și el, revelând privilejul haric al Duhului care grăiește prin el, pentru a ne reveni, pentru a ne întoarce Acasă, în Sânul bisericii Strămoșești, pe Moșia gliei străbune, întru asemănarea Chipului lui Dumnezeu, înnoit prin Hristos, pentru a ne întoarce la simțirea dacoromânului legendar, cea prea primitoare, doldora de omenie, prea dăruitoare, prea zămislitoare de eroi, prea întrupătoare de călăuzitori, de mărturisitori, de martiri și de
DEŢINUTUL PROFET de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1486514391.html [Corola-blog/BlogPost/340565_a_341894]
-
ZIUAnews a semnalat de mai multe ori că Radio România a ajuns moșia presedintelui-director general Ovidiu Miculescu. Însă, mai nou, s-a constatat că Radio România a devenit și agenția de turism a lui Miculescu. Sindicatul Unit al Salariaților - Radia România a solicitat, pe 26 iulie 2016, conducerii Societății Române de Radiodifuziune câte
Incredibil: Directorul Radio România, Ovidiu Miculescu, a tocat în doi ani pe deplasari 180.000 de euro by http://uzp.org.ro/incredibil-directorul-radio-romania-ovidiu-miculescu-a-tocat-in-doi-ani-pe-deplasari-180-000-de-euro/ [Corola-blog/BlogPost/93108_a_94400]
-
ELOGIU GAROAFEI Lui Nicolae Labiș Fusese vie și albă că perla din salba risipită-n abis la ceas nepermis - fusese vie și galbenă că zeama din strachina risipita de vreme în nisipuri perene - fusese vie și roșie că sângele de moșie risipita de soarta într-o zodie moartă - fusese ruptă din soare că orice floare risipita de vânt într-un duh revolut. Referință Bibliografica: ELOGIU GAROAFEI / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 246, Anul I, 03 septembrie 2011. Drepturi
ELOGIU GAROAFEI de ION MARZAC în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Elogiu_garoafei.html [Corola-blog/BlogPost/356156_a_357485]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > EMINESCU, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Poezie de Ion I. Părăianu EMINESCU De-aș avea ... moșia De la Nistru pân' la Tisa, Dulcea Românie, Țara mea de dor, Aș fi-mpăcat cu sufletul Și nu aș regret de mor. De-ar fi, (de s-ar putea mai bine ... Să nu uităm ce știm De neclintitul zid Și ... cum
EMINESCU, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Eminescu_poezie_de_ion_i_pa_al_florin_tene_1389421165.html [Corola-blog/BlogPost/363804_a_365133]
-
Nicolae Titulescu, profesor universitar de drept civil, figură marcantă a diplomației europene în perioada dintre cele două războaie mondiale. *** S-a născut la 4/16 martie 1882 în familia unui distins avocat din Craiova, petrecându-și copilăria la țară, pe moșia tatălui său, în comuna Titulești, din județul Olt.Cursurile primare le-a urmat în cadrul pensionului Javet din Craiova, anual trecându-și examenele la Școala primară Obedeanu. Intră în 1893 cu media generală 10 în clasa I a liceului din Craiova
NICOLAE TITULESCU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 by http://confluente.ro/Nicolae_titulescu.html [Corola-blog/BlogPost/366945_a_368274]
-
trupelor de graniță, de estimare a resurselor naturale, activității economice și financiare. Pentru buna desfășurare a călătoriei imperiale, Cancelarul Aulic al Transilvaniei ( Samuel von Brükenthal ) a întocmit un documentar asupra traseului de urmat în Transilvania, care face referire și la moșiile situate pe Valea celor două Jiuri, unde Împăratul urma să inspecteze granița dintre Transilvania și Țara Românească, cu loc de trecere prin Pasul Vulcan, descris în documentar astfel: Pasul Vulcan, cu carantină, este locul de trecere a lucrătorilor sezonieri, precum și
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA ÎNTÂI) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1446850701.html [Corola-blog/BlogPost/359973_a_361302]
-
lor la Căpitănia minieră din Zlatna, în vederea obținerii autorizațiilor de exploatare. Mai târziu, un consorțiu format din prinții Maximilian și Egon Fürstenberg, contele Otto Chotek, baronii Luis și Moritz Haber, la 30 decembrie 1858 obțin prima concesiune minieră pe teritoriul moșiei Petrila, cu suprafața de 135.349,2 mp. Ca urmare, data de 1 ianuarie 1859 poate fi considerată ca data oficială de înregistrare al primului perimetru minier în Valea Jiului, la PETRILA. Spre bogatele zăcăminte de cărbuni din Valea Jiului și-a
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA ÎNTÂI) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1446850701.html [Corola-blog/BlogPost/359973_a_361302]