11,461 matches
-
cu Tănase parcă sunt Stroe și Vasilache - comici vestiți. Și ăștia la fel, comici tare. EA: Moșule, iar o dai în bară. Combat bine, nu vezi că sunt cu noi, jos Băsescu, hoțul, are flotă, casa din Mihăileanu, acuma e moșia Nana 210 ha. De unde bani, daca nu de furat? EL: Lasă că o să ne spună comisia Nana. De la bancă, evident. Ai încredere, ca o să-l bălăcărească, o sa o țină că aia cu Roșia Montană și o să facă fâs, dar ți-
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
tu nu e la tv, nicăieri, pe antenă mea, la realitatea canci, așa că nu te cred, mă ispitești și o să-mi ia pensia dacă nu votez cu ei. Dar și tu bagă-ți mințile în cap că o să-ți ia moșia, o sa o ia și lui Băsescu, trece la colectiv și e a întregului popor că altădată. Și voi în lagăr că dușmani ai poporului, ale democrației noastre originale românești. EL: Se poate să ai dreptate. Dar am CI și pot
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
Ștefan cel Mare împroprietărirea vitejilor oșteni se făcea prin acordarea unui teren egal cu suprafața de teren ocolită călare pe durata unei zile. In comuna Grivița s-a întocmit în anul 1888 un plan intitulat “Planul pământurilor date însurățeilor de pe moșia Statului Odaea Bursucani-numită Grivița”-Com.Odaea Bursucani,Plasa Târgul-Județul Tutova,întocmit de ing.hotarnic maior A.Capitanovits de la Ministerul Agriculturei Comerciului Industriei și Domenelor.Suportul planului este calcul pânzat.Planul are doua scări grafice pentru 1:10.000,în metri
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
ori primar al Bucureștiului, în mai multe rânduri ministru, de două ori prim ministru, șef al Partidului Conservator..., făcuse numeroase danii, își trimesese copiii la școli înalte în străinătate și de pe urma lui, în afară de alte așezăminte, au rămas trei palate. Pe moșia de la Florești a construit o copie exactă a palatului Trianon, pe calea Victoriei un palat locuit într-o vreme și de Enescu, acum găzduind Muzeul Enescu și al treilea cel de la Zamora. Nu a economisit banii! Se spune că s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
oarecare Bursuc. BURSUC VALE, sat înființat în anul 1921, este așezat în Lunca Siretului, la est de BURSUC DEAL și de calea ferată. De aici, sunt 3 kilometri până la Lespezi și 5 kilometri până la Pașcani. DUMBRAVA, înființat la 1922, pe moșia lui Fotin Ionescu, fost ministru al agricuturii, al cărui nume îl poartă până în anul 1962, când localitatea este numită DUMBRAVA (de la slavonul dumbravă = pădure rară de stejari tineri). Satul aproape că s-a contopit cu Lespezi, spre nord. HECI, cel
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Pâraie”. Este un pământ pietros, puțin favorabil pentru agricultură. Numele vine de la faptul că seamănă cu o haină rea numită în această zonă și „buleandră”; - Bulgărie - loc pe malul Trestioarei, în zona traversării „Ceairului”, unde se practica legumicultura; - Bursuc Vale - moșie care include satul cu același nume, cuprinsă între digul lacului antropic de pe Siret, la est, și baza Coastei Bursucului, la vest, de o parte și de alta a căii ferate. Partea de nord a moșiei se numește „La Nemțeni”; - Cărămidărie
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
se practica legumicultura; - Bursuc Vale - moșie care include satul cu același nume, cuprinsă între digul lacului antropic de pe Siret, la est, și baza Coastei Bursucului, la vest, de o parte și de alta a căii ferate. Partea de nord a moșiei se numește „La Nemțeni”; - Cărămidărie - locul cel mai apropiat de albia Siretului de DJ 208, între Lespezi și Buda, unde înainte de 1940 și un timp după această dată au existat șase cuptoare de cărămidă, din care au fost construite majoritatea
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
partea de nord a dealului Peter (370 m);Coșeri - loc din vatra satului Heci, în apropierea cimitirului, între DJ 208 la nord și Catarg la sud. Aici se adunau altădată recoltele și se depozitau în coșeri. Ultimul mare proprietar al moșiilor Heciului a fost boierul Gheorghe (Pițu) Popovici, care a fost și primarul comunei Lespezi ; - Cotul lui Axinia un meandru al Siretului, de pe moșia satului Buda, la contact cu Lespezi; - Cotul lui Buțuraș - la limita cu orașul Dolhasca; - Cotul Doctorului - locul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Catarg la sud. Aici se adunau altădată recoltele și se depozitau în coșeri. Ultimul mare proprietar al moșiilor Heciului a fost boierul Gheorghe (Pițu) Popovici, care a fost și primarul comunei Lespezi ; - Cotul lui Axinia un meandru al Siretului, de pe moșia satului Buda, la contact cu Lespezi; - Cotul lui Buțuraș - la limita cu orașul Dolhasca; - Cotul Doctorului - locul unde se construiește barajul pe Siret, loc care a aparținut unui doctor;Cotul Gușului - la Buda; - Cotul Țiganilor - la Buda; - Dealul Buda - așezat
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
un schit în aceste locuri. Are două vârfuri și o șea. Văzut din lunca Siretului seamănă cu Vezuviu, din Italia;Dealul Strahotin - în sud estul satului Lespezi (300 m); - Diudiu - cătun așezat pe dealul cu același nume. Fost cătun pe moșia Heciului, în 1879 este pomenit pe moșia Bursuc Vale;Drumul Mănăstirii - pe creasta Dealului Mănăstirii, între Heci și Probota; - Dumbrava - teren din spatele casei fraților Ciuciu, care se învecinează la est cu comuna Vânători; - După Biserică - teren bun pentru agricultură din spatele
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
vârfuri și o șea. Văzut din lunca Siretului seamănă cu Vezuviu, din Italia;Dealul Strahotin - în sud estul satului Lespezi (300 m); - Diudiu - cătun așezat pe dealul cu același nume. Fost cătun pe moșia Heciului, în 1879 este pomenit pe moșia Bursuc Vale;Drumul Mănăstirii - pe creasta Dealului Mănăstirii, între Heci și Probota; - Dumbrava - teren din spatele casei fraților Ciuciu, care se învecinează la est cu comuna Vânători; - După Biserică - teren bun pentru agricultură din spatele bisericii Bursuc Deal, aparține comunei Valea Seacă
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Hățaș teren neted, de luncă, de la fântâna lui Spataru până la Nemțeni și drumul spre Bursuc Vale; - Icoane - loc de fânaț și teren arabil, la est de calea ferată și până la drumul Bursuc Vale - Heci, între Poienița și Nemțeni; - I.M.M.R. - fosta moșie a lui Ioan J. Chiriacescu, preluată de I.M.M.R. Pașcani; - Imaș - teren necultivat pe care crește iarba pentru pășunat, la Heci, în sudul pădurii Trestioara, iar la Lespezi, la est de D.J. 208 (între Dumbrava și Buda); - Islaz - pășune, suhat, pe lângă
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
1472), Brătești (1473) etc. I.C. 2.1.2 ISTORIA EVULUI MEDIU, PÂNĂ LA 1812-1825, CÂND S-A ÎNFIINȚAT TG. LESPEZI Istoria medievală a comunei Lespezi, și în special a Heciului, se desfășoară în strânsă relație cu istoria Probotei, pe a cărei moșie s-a aflat peste 200 de ani. La Probota, Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546) și doamna sa, Ileana, la îndemnul viitorului mitropolit al Moldovei, Grigorie Roșca, au ridicat o necropolă (1530-1532) de dimensiuni impunătoare la 200 m mai sus decât vechile
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Petru I Mușat (1391). Petru Rareș a donat mănăstirii o serie de „moșii” și „ezerul Bilăul (probabil Bălătăul sau Colacul din Heci), cu toate gârlele lor”. Satul Heci mai este pomenit în documente și în anii 1444, 1453, 1514, ca moșie a Mănăstirii Probota. În 1618, potrivit uricului lui Gavril Movilă, satul Heci trecea în proprietatea Mănăstirii Galata, de lângă Iași. În 1790, satele Buda, Heci, Lespezi erau menționate în documente ca sate din ținutul Sucevei. În 1803, satul Lespezi era înglobat
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
schimbul de produse rurale (Academia R.S.R., manuscris 4126, fila 71-73). La 1 iunie 1825, un grup de negustori evrei și armeni au obținut de la domnitorul Ioniță-Sandu Sturdza (1822-1828) un hrisov prin care aveau dreptul să înființeze în acest loc de pe moșiile Sirețelului, un târg cu numele de „Lespedi”, condus de nouă pârgari. La înființarea târgului, comunitatea primea loc gratuit pentru sinagogă, baie și cimitir. V.S. 2.1.3. ISTORIA MODERNĂ ȘI CONTEMPORANĂ PÂNĂ LA 1945, ANUL SFÂRȘITULUI CELUI DE-AL DOILEA RĂZBOI
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
ținutul Sucevei, următorii mari prorietari de pământ: - Aga Emanuel Morțun, cu 112 fălci de pământ, în localitățile: Sirețel, Lespezi, Lecușești, Cămârzani, Obârșia și Movileni, care-i aduceau un venit anual de 600 (galbeni aur). - Comis Iordache Morțun ținea în tovărășie moșiile Sirețel și Lespezi, care-i aduceau un venit anual de 7. - Spătarul Constantin Negrea și Banul Ioan Pătrașcu. - Comis Iordache Bosie ținea o parte din moșiile Sirețel și Lespezi, cu un venit anual de 4200. La 1825, Heciul era o
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
aduceau un venit anual de 600 (galbeni aur). - Comis Iordache Morțun ținea în tovărășie moșiile Sirețel și Lespezi, care-i aduceau un venit anual de 7. - Spătarul Constantin Negrea și Banul Ioan Pătrașcu. - Comis Iordache Bosie ținea o parte din moșiile Sirețel și Lespezi, cu un venit anual de 4200. La 1825, Heciul era o moșie a Mănăstirii Probota, ca și Tătăruși, Gulia, Dolhasca și altele. Înainte de 1851, moșia Heci a fost arendată cu 1175 de galbeni, iar după această dată
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Sirețel și Lespezi, care-i aduceau un venit anual de 7. - Spătarul Constantin Negrea și Banul Ioan Pătrașcu. - Comis Iordache Bosie ținea o parte din moșiile Sirețel și Lespezi, cu un venit anual de 4200. La 1825, Heciul era o moșie a Mănăstirii Probota, ca și Tătăruși, Gulia, Dolhasca și altele. Înainte de 1851, moșia Heci a fost arendată cu 1175 de galbeni, iar după această dată cu 24420 de lei (Uricul de la T. Codr., vol. II, pag. 96). În același an
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Negrea și Banul Ioan Pătrașcu. - Comis Iordache Bosie ținea o parte din moșiile Sirețel și Lespezi, cu un venit anual de 4200. La 1825, Heciul era o moșie a Mănăstirii Probota, ca și Tătăruși, Gulia, Dolhasca și altele. Înainte de 1851, moșia Heci a fost arendată cu 1175 de galbeni, iar după această dată cu 24420 de lei (Uricul de la T. Codr., vol. II, pag. 96). În același an, moșiile Brăteni, viitorul Târg Lespezi aparțineau Spătarului Constantin Negre și Banului Ioan Pătrașcu
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
a Mănăstirii Probota, ca și Tătăruși, Gulia, Dolhasca și altele. Înainte de 1851, moșia Heci a fost arendată cu 1175 de galbeni, iar după această dată cu 24420 de lei (Uricul de la T. Codr., vol. II, pag. 96). În același an, moșiile Brăteni, viitorul Târg Lespezi aparțineau Spătarului Constantin Negre și Banului Ioan Pătrașcu, care erau cumnați. Vecini la Sirețel erau Stavarache Bosie și Nicolae Bosie, care s-au opus înfiițării târgului, deoarece vitele care erau aduse la târg sau crescute pe
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
și Banului Ioan Pătrașcu, care erau cumnați. Vecini la Sirețel erau Stavarache Bosie și Nicolae Bosie, care s-au opus înfiițării târgului, deoarece vitele care erau aduse la târg sau crescute pe Imașul târgului pentru a fi vândute le stricau moșiile. În preajma unirii Moldovei cu Muntenia (1859), zona Pașcani cunoaște o serie de frământări și revolte țărănești, din cauza condițiilor grele ale învoielilor agricole încheiate cu proprietarii. Țăranii erau nemultumiți de birurile și dările mari, dar și de condițiile recrutării pentru oaste
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
familii evreiești; în 1879, existau 100 de familii, în 1894 erau 300 de familii, iar în 1930 existau deja 1039 de persoane. Evreii făceau comerț cu băuturi spirtoase, mărunțișuri, piei de animale, negoț cu vite, cherestea și luau în arendă moșii, cârciumi și mori. Erau, de regulă, argintari, blănari, cizmari, croitori, măcelari, cofetari, medici, funcționari sau lăutari. Prin activitățile lor au contribuit la apariția relațiilor de tip capitalist, ajutând la modernizarea economiei, cât și a vieții sociale și culturale locale. Din cauza
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
la 5 km. Cu toate că aici s-au descoperit urme de așezări omenești din Hallstatt-ul târziu, începutul migrațiilor (secolul al IV-lea, după Chr.), epoca prefeudală și feudalism, satul Dumbrava de astăzi a fost înființat abia după împroprietărirea din 1921, pe moșia Sirețelului, de către Fotin Ionescu, pe atunci ministrul agriculturii. Locuitorii provin din Dolhești și din satele alăturate. Alți proprietari au mai fost Ioan Jean Chiriacescu și Toader Crețu. Satul i-a purtat numele până în 1968, când a fost schimbat în Dumbrava
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
și Heciul, deoarece satul exista la 1444 sub denumirea de astăzi, de la 1409, și ar fi fost pomenit sub acest nume. Țigani au existat în satul Heci, dar nu ca descălecători. Ei au fost aduși după 1409, pentru a lucra moșiile Mănăstirii Probota. La 1444, 1453, 1514, Heciul era moșie a Mănăstirii Probota. La 1618, potrivit uricului lui Gavril Movilă, satul Heci trecea în proprietatea Mănăstirii Galata, de lângă Iași. Domnitorul Miron Barnovschi Moghilă împuternicea Mănăstirea Probota „să-și strângă toți vecinii
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de astăzi, de la 1409, și ar fi fost pomenit sub acest nume. Țigani au existat în satul Heci, dar nu ca descălecători. Ei au fost aduși după 1409, pentru a lucra moșiile Mănăstirii Probota. La 1444, 1453, 1514, Heciul era moșie a Mănăstirii Probota. La 1618, potrivit uricului lui Gavril Movilă, satul Heci trecea în proprietatea Mănăstirii Galata, de lângă Iași. Domnitorul Miron Barnovschi Moghilă împuternicea Mănăstirea Probota „să-și strângă toți vecinii din Heciu și Bodești și pe țiganii fugiți în
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]