1,365 matches
-
proprietatea lor comună, ca și pământul pe care se afla. Dacă puțul se afla pe o proprietate boierească sau mănăstirească, atunci mai mulți țărani asociați se învoiau cu proprietarul lui, plătindu-i bani sau dijmă (o vadră din zece). Adeseori moșierul folosea pentru exploatarea păcurii țărani dependenți, dar relațiile ce se stabileau între cel dintâi și clăcașii nu se bazau pe boieresc, ci pe „tocimală”, deoarece gropașii erau specialiști, iar munca lor cerea continuitate. De aceea, în această ramură industrială, pe lângă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
terenurile petrolifere sunt într-o măsură crescândă cumpărate de reprezentanți ai burgheziei. Documentele din perioada de după 1860 nu menționează exploatarea păcurii cu țărani dependenți. Gropașii erau în mare parte oameni liberi, răzeși. Ei extrăgeau păcură de pe pământurile lor sau ale moșierilor și mănăstirilor, plătindu-le dijma, care s-a urcat mereu peste cuantumul legal de 1/10. Documentele însă menționează gropi boierești, adică gropi pe care le exploatau înșiși moșierii. Cine lucra în aceste gropi ? Deși munca în acest domeniu nu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
oameni liberi, răzeși. Ei extrăgeau păcură de pe pământurile lor sau ale moșierilor și mănăstirilor, plătindu-le dijma, care s-a urcat mereu peste cuantumul legal de 1/10. Documentele însă menționează gropi boierești, adică gropi pe care le exploatau înșiși moșierii. Cine lucra în aceste gropi ? Deși munca în acest domeniu nu e compatibilă cu sistemul de lucru servil, totuși nu-i posibil ca moșierii să nu fi folosit munca clăcașilor, printr-o învoială specială, definită astfel de Regulamentul Organic la
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
legal de 1/10. Documentele însă menționează gropi boierești, adică gropi pe care le exploatau înșiși moșierii. Cine lucra în aceste gropi ? Deși munca în acest domeniu nu e compatibilă cu sistemul de lucru servil, totuși nu-i posibil ca moșierii să nu fi folosit munca clăcașilor, printr-o învoială specială, definită astfel de Regulamentul Organic la art. 20, aliniatul e din cap. III, secția a VII-a: „Lucrul la băi, la groapele de piatră și cărături de cherestele în munți
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
groapele de piatră și cărături de cherestele în munți nu se va putea face decât cu urmarea unei învoieli de bună primire”. Nu-i mai puțin adevărat însă că țăranii de la munte erau mai independenți decât cei de la câmpie. Plătind moșierilor o rentă în bani, ei se puteau îndeletnici cu alte activități. Principalul lucru însă e că moșierii și mânăstirile au preferat să arendeze exploatarea păcurii. Apar astfel arendașii, care plătesc proprietarilor dijmă și bani, dar ei nu participă în procesul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
unei învoieli de bună primire”. Nu-i mai puțin adevărat însă că țăranii de la munte erau mai independenți decât cei de la câmpie. Plătind moșierilor o rentă în bani, ei se puteau îndeletnici cu alte activități. Principalul lucru însă e că moșierii și mânăstirile au preferat să arendeze exploatarea păcurii. Apar astfel arendașii, care plătesc proprietarilor dijmă și bani, dar ei nu participă în procesul de producție decât cu capital și supravegherea lui, iar extragerea păcurii se face cu muncă salariată. Dezvoltarea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
se prevedea că el poate aduce vite pentru tăiat și de peste graniță, însă numai atunci când nu va găsi vite în Moldova. Prin această din urmă condiție se anula de fapt prima parte a acestui articol din privilegiu. În felul acesta, moșierii moldoveni încercau să-și asigure vânzarea vitelor la un preț ridicat, excluzând concurența vecinilor ruși și munteni. În august 1850, adică aproape după un an de zile de la primul import de vite din Țara Românească, moldovenii continuau să refuze aprobarea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
reprezentanți însărcinați cu afaceri ai domnitorilor la Poartă, care să se bucure de dreptul ginților etc. Unele prevederi ale tratatului contraveneau însă intereselor boierimii române, de pildă, cele privitoare la libertatea locuitorilor de a se desțăra. Clauza venea în întâmpinarea moșierilor din sudul Rusiei, ahtiați după brațe de muncă necesare punerii în valoare a uriașelor suprafețe funciare virgine. Nu intră în obiectul studiului de față analiza detaliată a tratatului din 1774. Vom sublinia doar că, prin reconfirmarea autonomiei Principatelor, prin lărgirea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
antirevoluționarism, că era pusă în serviciul nobilimii feudale tradițional expansionistă. Dată fiind ascensiunea burgheziei, statul rus a fost nevoit să vină în întâmpinarea revendicărilor sale economice în măsura în care ele corespundeau intereselor cârmuirii nobiliaro-autocratice și nu contraveneau noilor tendințe cultivate de marii moșieri angrenați masiv în exportul mărfurilor produse în interior. De aici, politica externă țaristă de asigurare a ieșirilor din Marea Neagră, de expansiune în Asia și peste tot unde interveneau interese fie și numai de ordin politic. Întinderea teritoriului, largul evantai al
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Nicolae I. El a fost factorul fundamental și determinant al naturii și direcțiilor politicii externe ruse, din al căror cadru major, dat de structura societății, el nu a ieșit. Nicolae I era, cum singur îi plăcea să se numească, primul moșier al Rusiei. Aceasta a fost și clasa pe care s-a sprijinit și căreia i-a slujit. Totuși, formația țarului și unele trăsături de caracter și-au pus amprenta asupra tacticii și metodelor diplomației ruse. Cum bine a fost spus
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a dezvoltat-o amănunțit în modul cel mai convingător. Nicolae I - spune A. V. Fadeev - a fost mai decis în politica sa orientală, și aceasta s-a întâmplat nu numai datorită caracterului său, ci și faptului că, în 1825, nemulțumirile moșierilor față de situația de la granițele de sud ale Imperiului și a comerțului au devenit mai vizibile. După înfrângerea decembriștilor, țarul n-avea interes să se certe cu nobilimea ci, dimpotrivă. El rămânea partizanul zelos al contrarevoluției, dar știa că vârfurile militare
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
săi nu vor adopta o conduită comună spre atingerea aceluiași țel, el, țarul, va rezolva singur chestiunea. Ulterior, țarul a mai făcut o precizare, și anume că esența problemei nu stă numai în „pacificarea Greciei”, ci și în aceea că moșierii ruși nu pot să treacă liber prin porturile Mării Negre producția lor marfă și că deja pierduseră trei milioane de ruble. Acest din urmă considerent avea o foarte mare greutate în calculele diplomației țariste. Într-adevăr, ca urmare a confiscărilor, restricțiilor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în fabrica Boulton & Watt din Soho, Anglia. ¶ Aloys Senefelder inventează litografia. ¶ Eli Whitney perfecționează producția de serie prin construirea de mătrițe. ¶ Moare Luigi Galvani. ◊1799 [vîrstă: 41 ani] Blake este introdus de John Flaxman prietenului sau William Hayley, poet și moșier din Sussex, cu scopul de a gravă două ilustrații pentru lucrarea acestuia intitulată Essay on Sculpture. Astfel începe asocierea lui Blake cu poetul Hayley. Expune o pictură tempera la Academia Regală. Începe generosul patronaj al lui Thomas Butts (care va
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
nu fără durere, printr-o mahala a Târgului Frumos și pe lângă un convoi mortuar al unui soldat doborât cu câteva zile În urmă pe frontul din Basarabia; răzbatem și Cotnariul, pe ale căror dealuri atelajele cu boi extind plantațiile unor moșieri Încrezători În viitor; ne minunăm de frumoasele conace și proaspetele iazuri săpate ale boierilor din Balș; la Flămânzi ne Întâmpină mirosul greoi al fumului conacelor căzute sub mânia și furcile pălmașilor din zonă; ne intersectăm, prin Copălău, cu o antrenantă
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
existau în total 5120 de cadre medicale medici și asistenți). Pe lângă nemulțumirea populației, datorită condițiilor deosebit de scăzute de trai, mai ales în provincie, reformele proclamate de șah au turnat gaz pe foc. Programul agrar care viza exproprierea pământurilor aparținând marilor moșieri și clerului au făcut ca la mișcarea condusă de Frontul Național să se alăture moșierimea, care, în mare parte, trăia în Occident, clerul și o bună parte a comercianților din bazar. Ideile cuprinse în programul anunțat de șah nu au
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
de clasa mijlocie și de biserică. Poziția ostilă față de reformă a început să treacă în ritm alert de la opoziție la o atitudine dușmănoasă, apoi la protest general și curând, la revolta care a cuprins toate categoriile sociale din întreaga țară. Moșierii, care în bună parte își duceau traiul în străinătate, trimiteau, prin contrabandă, armament și muniții triburilor din Nordul Iranului. Acestea s-au răsculat și au început o luptă de gherilă împotriva armatei. Comercianții din bazar (clasa mijlocie cea mai numeroasă
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
mai închise, protejate de intemperii, iar vara urcă pe pantele munților, în zonele apărate de arșița soarelui. Reforma agrară, care viza exproprierea marilor latifundiari afecta în egală măsură interesele conducătorilor triburilor. De aceea și aceștia s-au raliat la revolta moșierilor. Răscoala triburilor a dat multă bătaie de cap guvernului. Unitățile armatei regale nu puteau pune capăt răscoalei, care lua o amploare din ce în ce mai mare. Moșierii aflați în Europa se îngrijeau ca, prin portul Khorramsharh (cel mai mare din Orientul Mijlociu), să ajungă
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
afecta în egală măsură interesele conducătorilor triburilor. De aceea și aceștia s-au raliat la revolta moșierilor. Răscoala triburilor a dat multă bătaie de cap guvernului. Unitățile armatei regale nu puteau pune capăt răscoalei, care lua o amploare din ce în ce mai mare. Moșierii aflați în Europa se îngrijeau ca, prin portul Khorramsharh (cel mai mare din Orientul Mijlociu), să ajungă în țară armament din ce în ce mai modern. Portul arăta mai curând ca un bazar de război (dar și de droguri). Mărfurile erau introduse ilegal sub ochii
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Revoluția albă" nu numai că a fost primită cu un scepticism vădit de cea mai mare parte a populației, dar a început să creeze și o reacție contrară, mai ales din partea locuitorilor din marile orașe, în primul rând din Teheran. Moșierii și clerul au fost revoltați din cauza ideilor cuprinse în reforma agrară, care lezau direct interesele lor. Statul urma să le exproprieze pământurile, plătind cu obligațiunile pe care urmau să le răscumpere în decurs de 20 de ani. Țăranii primeau pământul
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
, Emanuel (20.II.1870, Pitești - 1949, București), dramaturg. Este fiul moșierului Nicolae Antonescu și al Zoei Antonescu (n. Micescu), înrudită cu familia Brătianu. După primele clase gimnaziale de la Pitești, trece la Liceul „Sf. Sava” din București, tot aici urmând Facultatea de Drept. În 1897, își susține doctoratul la Berlin. Profesor de
ANTONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285391_a_286720]
-
, Dimitrie (16.VII.1872, Cornești, j. Iași - 13.XI.1914, Iași), poet și prozator. Tatăl lui A., Dimitrie Anghel, comerciant și moșier, descindea din aromâni refugiați din părțile Ianinei, iar mama, Erifilia (n. Leatris), era grecoaică din insula Antigoni. Familia izbutise să intre în protipendada ieșeană, însă cunoaște curând declinul. După ce Erifilia se stinge prematur, în 1879, tatăl lui A., angajat în
ANGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
timp semne că s-ar pasiona de această disciplină, care îi excită fantezia, și își publică în „Contemporanul” (1887) unele păreri. E și membru corespondent al Societății de Arheologie din Paris. În capitala Franței, unde își face studiile juridice, tânărul moșier cu febrilități reformiste (altminteri, monarhist) intră în contact cu cercurile socialiste. Cu banii primiți de acasă, editează o revistă de profil marxist, „L’Ère nouvelle” (1893-1894), în paginile căreia sunt inserate texte ale unor personalități de rezonanță. Se afirmase și
DIAMANDY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286760_a_288089]
-
și gazetar. De obârșie ardelenească, tatăl lui C., Dimitrie Cocea, ofițer de carieră, participă la Războiul de Independență și e avansat până la gradul de general. Brutal cu subordonații, cazon și în familie, era la antipodul soției sale, Cleopatra, fiică a moșierului Nicorescu, sensibilă și cultivată. Întâiul lor născut (va fi urmat de trei surori, dintre care două, Florica și Alice, devin actrițe la Paris), C. face școala primară în orașul natal. Va fi avut preceptori și acasă, căci la nouă ani
COCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
Nudist-Palace, București, 1931; Răfuieli boierești. A suta necredință, București, 1932; Mărturisirea trupului, București, 1933; Rumilia, București, 1934; Nudismul, București, 1934; Conspirația Dărmănescului, București, 1936; Salvați elita!, București, 1936; Maria, regina României, „Povestea vieții mele”, București, 1936; Calea împărătească, București, 1938; Moșierii și a doua lor chemare, București, 1940; Sarea pământului, București, 1942; Stăvilare. Se aleg apele, București, 1942; Conspirația Dărmănescului. Cărvunarii, îngr. V. Iova, pref. Șerban Cioculescu, scrisoare de Perpessicius, București, 1982; Originile democrației române. Cărvunarii. Constituția Moldovei de la 1822, București
BARNOSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285651_a_286980]
-
, Mihai (23.VIII.1907, Tecuci - 5.X.1978, București), istoric literar, medievist. Este fiul Ecaterinei (n. Muste) și al lui Theodor Berza, moșier, licențiat în drept. B. a urmat Facultatea de Istorie a Universității din Iași, unde Ilie Minea și George Brătianu i-au fost mentori. De asemenea, a audiat cursuri la École Pratique des Hautes Études din Paris. Debutează cu studiul Matei
BERZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285711_a_287040]