1,257 matches
-
plimb hoinar prin vie, Să văd frunza ruginie Cum acoperă bobița Ca o mamă grijulie Care-și apăra fetița Când e dulce dar... zurlie. Să văd palmele zbârcite Cum adună bob cu boabă Pe sub rugi, abia chircite, Umbre de-un moșneag și-o babă. Lin va curge iarăși mustul! Mi se vor lipi trei dește; Limba va simți iar gustul De sarut ce ispitește. Voi bea vin pe săturate, M-oi rătăci prin cucuruz, Doruri multe, cenzurate, Din vise m-or
FĂ-MI DOAMNE O BUCURIE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364603_a_365932]
-
urîtă, rea și avidă de bunuri este în opoziție cu o fată capabilă să suporte sărăcia și penitența pentru a-și scoate cercul de fier de pe mijloc și a naște. Baba este pedepsită și moare, fata naște. Nici baba și moșneagul din Punguța cu doi bani nu au copii. Putem bănui cine este “vinovat” de nerodire, căci baba are semnele nefertilității: e rea și zgîrcită, nevrînd să-i dea moșului nici un ou. Ș-apoi în concepția țărănească (și nu numai țărănească
BABE, STERPĂCIUNI ŞI FETE RODITOARE (I) de MARIA PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361271_a_362600]
-
pe drum. Găina, ce simbolizează pe babă, este omorîtă în bătaie, baba ajungînd o comică găinăreasă, iar cocoșul trăiește în bogăție ca “un irod din cei frumoși”: nefertilitate plină de batjocură, fertilitate îmbelșugată, urîțenie-frumusețe, viață-moarte. În Fata babei și fata moșneagului binomul fertil-nefertil este reprezentat tot la modul simbolic de fata moșului și fata babei cea slută. Aceasta din urmă este batjocorită de narator, care ne oferă astfel indiciul “sterpăturii”: “se alintă ca cioara-n laț”, iar la sărbători merge “împopoțonată
BABE, STERPĂCIUNI ŞI FETE RODITOARE (I) de MARIA PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361271_a_362600]
-
care ne oferă astfel indiciul “sterpăturii”: “se alintă ca cioara-n laț”, iar la sărbători merge “împopoțonată și netezită pe cap de parc-au lins-o vițeii”. În plus, este rea și o urgisește în fel și chip pe fata moșneagului, care este “frumoasă, harnică, ascultătoare și bună la inimă”. Fata cea frumoasă nu naște în timpul relatat în poveste, dar în final se mărită cu un om bun și harnic și, firește, va procrea. Anumite indicii exprimă simbolic capacitățile ei regeneratoare
BABE, STERPĂCIUNI ŞI FETE RODITOARE (I) de MARIA PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361271_a_362600]
-
câinilor. Lui Mitru i se păru că sania și cei doi câini erau doar o vedenie, deoarece nu vedea bine de la distanță, omul de pe sanie. Privind cum se apropie de el, îl zări mai bine pe om, care era un moșneag cu barba albă, ca a lui Moș Crăciun. ,,Ei, dau în mintea copiilor acum și a celor care cred minciunile cu moșul din Pădurea Soarelui, gândea el, venindu-i să râdă. Este doar o impresie de-a mea, sunt prea
PĂDUREA SOARELUI (1, 2) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362411_a_363740]
-
de-a mea, sunt prea obosit. Și din cauza vremii ăsteia păcătoase, cred că o iau razna. Oare s-o-ndura omul ăsta să mă ia și pe mine pân’ acasă?’’ Acesta opri sania și câinii lătrară prietenos la Mitru, în timp ce moșneagul îi strigă vesel: - Bună ziua, Mitre! Ce mai faci? L-ai întâlnit pe Moșul? - Daaa, cum să nu! strigă și Mitru la fel, mai înainte am vorbit cu el! Mi-a promis că pân’ după anu’ nou îmi va aduce el
PĂDUREA SOARELUI (1, 2) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362411_a_363740]
-
Ce noroc ai matale! Nu trebuie să te spetești ca mine pe picioare, prin omătul ășta. Ei, asta e! - Lasă Mitre, nu te mai plânge, că te duc eu acasă acum. Hai, urcă! - Apoi, mulțam frumos! După ce se urcă lângă moșneag și îl văzu din aproape, își dădu seama că de fapt nu-l văzuse în viața lui pe acel om și îl privi atent. Nu mai putea să spună nicio vorbă. Însă, observând că este privit în acel fel, omul
PĂDUREA SOARELUI (1, 2) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362411_a_363740]
-
Apoi ai să te minunezi și-ai să povestești mai departe ce-ai văzut! Intrând din nou în pădure, copacii păreau mai înalți și mai impunători. Păreau niște străjeri ai naturii, care îngăduiau cu măreția lor, trecerea saniei și a moșneagului, prin pădurea plină de taina Sărbătorilor Sfinte de Crăciun. Mitru se simțea copleșit și nedumerit de ceea ce urma să i se întâmple. Pădurea Soarelui (2) Viscolul se mai domolise și o dată cu asta, gerul amorțise. Stând lângă omul cu barbă pe
PĂDUREA SOARELUI (1, 2) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362411_a_363740]
-
două, trei, O eră, două ere Și, din două emisfere, Două jumătăți de sori, Cu un pumn de stele, S-au unit deasupra ei, I le-a dat, Le-au scuturat, Câteva au scăpărat Lângă casa de pe lac, De unde Un moșneag A bătut dintr-un toiag, Până a despicat Muntele, crângul, lacul - Pesemne s-a întors Dumnezeu Cu fata La el. 7 septembrie 2016, Constantă Sursa foto: #Fantasy #painting - #Eszter #Anna #Vörös #ArsMuriendi #literatura #poezie #poezii Era odată o lună,Care
LUNAR STELAR de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2177 din 16 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362487_a_363816]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > MOȘ CRĂCIUNE! Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1440 din 10 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului MOȘ CRĂCIUNE! Moș Crăciune, îmi ești drag! Și ce dacă ești moșneag? Te îmbraci tare frumos Și ești foarte generos. Când te văd, copiii spun: Uite-l, ăsta-i Moș Crăciun!’’ Ne vorbești atât de blând, Și ne mângâi surâzând Și ne dai din al tău sac Pachețele după plac. Și-ți
MOŞ CRĂCIUNE! de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363276_a_364605]
-
vorbești atât de blând, Și ne mângâi surâzând Și ne dai din al tău sac Pachețele după plac. Și-ți mai spun, că nu mi-e greu: Semeni cu bunicul meu! Moș Crăciune, îmi ești drag! Și ce dacă ești moșneag? Referință Bibliografică: MOȘ CRĂCIUNE! / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1440, Anul IV, 10 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
MOŞ CRĂCIUNE! de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363276_a_364605]
-
urât, cu plete, Sperie băieți și fete. Lemnele trosnesc în sobe, Se-aud fluiere și tobe, Plugușoarele răsună, Satu-i plin de voie bună! Să deschidem poarta mare, Chiar de-i vânt și e ninsoare, Să lăsăm capra să joace Și moșnegii în cojoace! Referință Bibliografică: DATINI / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1445, Anul IV, 15 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
DATINI de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367874_a_369203]
-
călăuzește după imaginea ambalajului ce îți fură privirea. Face alegeri greșite fără a cerceta profunzimea lucrurilor, faptele grăitoare. Alege prima imagine și vorba lingușitoare. Adesea lăsăm să ne scape printre degete cele mai valoroase lucruri, furați de iluzia ambalajului. Fata moșneagului din povestea cu același nume a scriitorului Ion Creangă, o fată modestă, frumoasă și harnică a știut să aleagă cu înțelepciune lada cea mai neînsemnată, dar atât de valoroasă prin conținutul ei de la Sfânta Duminică, în timp ce fata babei a ales
CE MULT CONTEAZĂ AMBALAJUL! de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367884_a_369213]
-
fraților, uitați-vă ce straie frumoase am! - Prostule, îi zise un pom bătrân, cu crengile ascunse sub giulgiul de zăpadă, dă jos straiul de floare și ascunde-ți mugurașii! Nu vezi, nătângule lăudăros, croncănitorii lui Negru Cioară zburând deasupra ta? - Moșneag fricos! Dacă crengile-ți uscate nu mai pot duce povara de raze și flori, ascunde-ți invidia ce te roade! Cheamă-i și pupă-i în fund pe cioroipanii tăi! Eu mă las sărutat de zâmbetul Primăverii. Însă bătrânul pom
MĂRŢIŞOR-19 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367844_a_369173]
-
și-o până, de păun, în splendida culoare, un ghimpe-n frunte, al razei calzi, de soare, și-n piept, un nerv febril, de dulce primăvară - și-o muză-n tremur, ca o libelulă - o tânără vestala iubita de-un moșneag - și-n șir’ te mărgărite, de Cronos, în arțag, bătaia risipita de nesupusa mea pendula - și, chiar, și-un fast onor, sacerdotal dintr-un cerdac de suflet, ca prinos, cu tot misterul incrustat pe miez de Os pe lacrima, din
ELOGIU ARTEI de ION MARZAC în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367345_a_368674]
-
Să câștig eu, astăzi, potul, Aș scăpa de sărăcie! L-aș împărți la toți săracii, La frați, surori și la cumnați; La cerșetori le-aș da cârnați, La bolnavi o farmacie. Aș ctitori și-o mânăstire. Cavou aș face la moșnegi Și cruci de marmură,-nțelegi? Că-s doar pentru veșnicie!” Mă uit la ei și-mi fac o cruce: Nu vedeți ce e în țară? Ăștia zilnic ne omoară, Viața este... loterie! Nu vedeți ce e în lume? Se dărâmă
SE DĂRÂMĂ CAPITALUL de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366811_a_368140]
-
leul este rege! Pe la bănci păzit cu sârg Sau, mai rar, la schimb, prin târg, Foarte rar prin portofel, Amărât și vai de el, Dus la hramuri în batistă De-o bătrână mult prea tristă Și din ce în ce mai rar De-un moșneag pensionar, De-un pârlit de bugetar, De-un șomer cronicizat Nebăut și nemâncat, Dar... ne mai trebuie, azi, lei? La ce sunt buni? În puii mei! Referință Bibliografică: În puii mei! George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 211
ÎN PUII MEI! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366887_a_368216]
-
sunt teferi și răi - în lectica-i roșie trece-n revista oștirea și-i ceartă chiar și pe cei mai viteji generali că nu-i sunt, în Artă, asemeni, Egali, și se pierd, înainte de lupte, cu firea - . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . în patria Eudomoniei moșnegii se plậng ca li-s sandalele vechi și la glezne îi strâng! Referință Bibliografica: ELOGIU SANDALELOR / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 211, Anul I, 30 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Mârzac : Toate Drepturile Rezervate
ELOGIU SANDALELOR de ION MARZAC în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366893_a_368222]
-
știa.“ (Comoara ascunsă, Radu Stanca) respingerea ce o simți față de acele persoane inutile se poate transforma în compasiune. În momentul în care reușești să citești dincolo de oglinda fiecărui lucru, o să înțelegi că în spatele imaginii, a lăzii vechi alese de Fata Moșneagului din povestea scriitorului Ion Creangă se poate ascunde o comoară. Cei care au citit romanul Nebunul a scriitorului Savatie Baștovoi au observat că acel cerșetor nebun, privit cu dispreț de cei din jur, până și de alți cerșetori ce-i
CALEA SPRE FERICIRE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367592_a_368921]
-
ai Greciei antice și multe altele, din care și-a extras mereu sevele cunoașterii, prietenul meu. Deasupra, pe bibliotecă stau câteva antichități, obiecte din bronz - o cizmă din aramă, un vaporaș, un trenuleț miniatural care arborează drapelul românesc și un moșneag cu barbă albă, poate chiar prototipul înțeleptului așezat la loc de cinste în casa lui nea Mitică. Alături de rafturile pline cu cărți valoroase, o măsuță rotundă din împletitură ușoară și-un scaun confortabil confecționat din același gen de fibră, nu
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366906_a_368235]
-
ajute să ducă gunoiul din grajd pe ogor. Afurisitul de moș îi privi cam chiondorâș, se tocmi cu el și nu-l scăpă din ochi până nu a terminat treaba. Era sigur că va muri de efort însă hoțul de moșneag nu i-a dat nici un strop înainte ci doar la terminare, conform înțelegerii, doar o juma’ de trăscău. Îi era suficient! Se duse acasă, așeză un scaun pe masa din încăpere, singura de fapt, legă frânghia de cuiul unde-și
SINUCIGAŞ ÎN SERIE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363609_a_364938]
-
miorlăita! Ea face-ntreg scandalul.” - Sât! punem mâna la gură, căci în râs dacă pufnim, Ai să vezi ce-alergătură, bâte-n cap ce-o să primim. Când vede geamul deschis: scandal, țipă îndrăcit... “Intră-n casă, când ți-am zis!”Moșneagul s-a zăpăcit. Urcă pe scări, nervos, trage ușa: „ zdranc!” zăvorul; Pe când noi stăteam sub tei îmbrățișați, fiindcă dorul Ne-a unit și putem pleca, iar fereastra cu zăbrele... Se uită moșul prin ea - să-mi vadă cerul cu stele
T E I B Ă T R Â N de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 938 din 26 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349640_a_350969]
-
multe ori, auzim aprecieri la adresa unui copil, de genul: ”vorbește ca un om atât de mare la minte și la inimă”. Ceea ce mintea înțelepților nu vede practică un suflet de copil în simplitatea lui. Facem un arc peste timp, un moșneag cu barba albă, împovărat de ani, de boli, dureri și suferințe, așteptând pe patul de spital o salvare mântuitoare. În aceste momente de așteptare, iată că se apropie o femeie zâmbitoare, cu fața senină, luminoasă și plină de viață. S-
DĂ-MI MÂNUŢA, TATI! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348573_a_349902]
-
Frunză galbenă pe părul alb al mamei - semne de toamnă Vulpoiul simțea doar mirosul găinii nu și al florii O crizantemă pe crucea bunicului și o batistă Doamnă nervoasă - accept pentru mariaj domn binedispus! Nudiști pe plajă - Aici se nasc moșnegii? întreabă un prunc Referință Bibliografică: HAIKU & SENRYU / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1759, Anul V, 25 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
HAIKU & SENRYU de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349897_a_351226]
-
Caragaciu, Tașlâc, Doroțcaia, Voznisevsca (pe Bug), Moldovca și Cantacuzinovca. Același aromân Burada în 1906 găsește în Podolia satele românești: Lescovăț, Ruda, Ivaneț, Rogozna, Studenița, Ușița, Lipciani, Serebia, Bușa, Coșnița, Grușca, Ocnița, Camenca, Lăpușna, Sărăței, Râbnița, Botușani, Pietrosul, Slobozia, Domnița, Balta, Moșneagul, Senina, Bursucul(40). Tot atunci potrivit cifrelor oficiale existau în Cherson și Podolia 532.416, în Ecaterinoslav 11.813, iar în Taurida (Crimeea) 4.015 români. Aprecierile asupra cifrelor reale merg până la 1.200.000. Încă de la mijlocul secolului XIV
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]