1,003 matches
-
deosebită: „Om cu noroc/ Am ars la unicul foc/ Al neamului meu însetat/ De tot ce s-a furat/ Că așa sunt prietenii: (nimeni alții decât cei din Soare Răsare) fură .” în De singurătate afirmă: „Și-am rămas numai cuvânt,/ Moșnean fără pământ.” E vorba de deposedarea țărănimii - inclusiv cei cu zapise de la voievozii întemeietori de țară. Părtaș tuturor durerilor poporului în Nu pot muri, ni se confesează „Bat drumurile grele de poeme,/ Mă doare sufletul când scriu.../ Și dor mormintele
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
devenit mitropolie austriacă - internațională a bochezilor din Dalmația și se vede că, tot sub d. Stremeyer, mai are perspectiva de-a deveni mitropolia indianilor țulu sau a creștinilor din Maroc. De aceea nu e nimic mai serios decât cuvântul boierului moșnean Hurmuzachi, care în acea adunare de care am vorbit mai sus a pronunțat memorabililele cuvinte că românii din Bucovina au ajuns să apere de "liberalii" din Austria ceea ce n-au fost în stare să răpească turcii și tatarii, autonomia bisericii
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și imperativul că „Numai cercetarea exhaustivă a materialului documentar ar putea aduce lumină în această problemă”, din tabloul înfățișat în lumina „diferitelor teorii” apărute anterior, cercetătoare reține și dă ca „singura plauzibilă” pe aceea „formulată în 1848, conform căreia răzeșii, moșnenii «au fost străvechi proprietari» și cea din 1857, când se vorbește de clasa răzeșilor care «nu numai că reprezintă pe lăcuitorii băștinași ai României, dar mulți dintre ei sunt coborâtori din familiile cele mai ilustre ale nației care făceau odată
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
durabile școlii, dificultăți generate și de o exagerată birocrație. Punem în atenția cititorilor o mică parte din textele ce se referă la școla incipientă umbrăreșteană. Încă din 20 august 1863, Ministerul de Interne făcuse cunoscut prefecturilor că satele libere de „moșneni (răzeși), fiind emancipate, au toată latitudinea [...], întocmai ca și târgurile și orașele, să-și creeze orice venituri vor găsi de cuviință, spre îndeplinirea deosebitelor trebuințe ale localității, precum îmbunătățirea școlii” și alte nevoi. Din acest text rezultă că satele libere
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nutreț. 7Răzeș - (în orânduirea feudală, în Moldova) țăran liber, posesor al unei bucăți de pământ (moștenită din tată-n fiu), organizat în obști, care stăpânea în comun pământul satului de care aparținea, dar lucra independent (împreună cu familia) lotul agricol repartizat; moșnean. 2 Coleoptere - ordin de insecte cu patru aripi, dintre care cele superioare, întărite, au rol de protecție pentru celelalte două, care sunt subțiri și servesc la zbor. 3Gastropode - clasă de moluște cu trupul adăpostit într-o cochilie și care se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Baia de Aramă, pînă În 1966 cînd a fost arondată raionului Strehaia, de care a aparținut pînă În 1968, cînd s-au desființat raioanele și comuna a trecut de județul Gorj. Din punct de vedere social, locuitorii satului Valea MÎnăstirii au fost moșneni. Cei mai mulți au fost Împroprietăriți În 1864 ( 80 de familii ). Cam jumătate din terenul satului era stăpînit de cinci familii, iar restul făceau clăci acestora. Cea mai mare proprietate a fost a familiei MÎnăstireanu ( cam 600 de pogoane ). După Însemnările făcute
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
1866, în județul Bacău se aflau în exploatare un număr de 275 de puțuri), împrejmuite cu plasă de nuiele, din care petrolul se scotea cu hecnale acționate de oameni sau de cai. În perioada regulamentară, exploatarea se intensifică, răzeșii și moșnenii distingându-se în acest sens. Sutele de gropi sau puțuri aflate pe moșiile țăranilor liberi au grăbit procesul de diferențiere a acestora - spre exemplu, apar muncitori specializați - gropașii. În materie de tehnologie extractivă, o realizare remarcabilă a fost punerea în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de marmură care coborau în lac. — Poruncă, domnia voastră, îndrăzni intendentul. — O barcă? — Numaidecât. O aduc chiar eu? Da, dar repede, mă grăbesc să plec... Ispravnicul, intendentul palatului și moșiei de la Mogoșaia, un om de cincizeci de ani îmbrăcat după portul moșnenilor dinspre Ardeal, plecă sprinten și peste câteva minute trase barca spre peronul pavat, astfel ca prințul să poată sări ușor în ea. — Du-mă spre mijlocul lacului, e un loc acolo, o să ți spun eu când să oprești. Dinspre pădure
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Această clasă se formează treptat din tinerii care au ceva studii și care îndeplinesc profesii liberale; din neguțătorii indigeni și fiii de comercianți europeni naturalizați; din ofițeri avansați prin propriul merit în afara boieriei. Pot fi clasate în rândurile burgheziei rămășițele moșnenilor scăpate în urma nimicirii castei lor. Vreo câteva familii ale acestora se mai află încă în regiunea muntoasă, dar rar în orașele de la câmpie. Moșnenii poartă nume vechi, dragi țării; antipatia lor pentru aristocrația de dată recentă este foarte pronunțată. Să
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
naturalizați; din ofițeri avansați prin propriul merit în afara boieriei. Pot fi clasate în rândurile burgheziei rămășițele moșnenilor scăpate în urma nimicirii castei lor. Vreo câteva familii ale acestora se mai află încă în regiunea muntoasă, dar rar în orașele de la câmpie. Moșnenii poartă nume vechi, dragi țării; antipatia lor pentru aristocrația de dată recentă este foarte pronunțată. Să mai menționăm avocații, medicii, profesorii, ziariștii și scriitorii și vom fi spus totul despre burghezie; deși nu e numeroasă, e instruită, întreprinzătoare, ambițioasă. Baza
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
al XVIII-lea și cum fură deposedați vechii boieri și o parte dintre micii proprietari de către greci ajunși la câștig. Aceasta fu epoca concusiunii periodice, a vânzării forțate și chiar a extorcării violente. Era la modă să-i despoi pe moșneni; secolul al XIX-lea a mai văzut exacțiuni de această natură, cu ajutorul hospodarilor și spre marea indignare a tuturor. Chestiunea se poate deci rezuma în acești termeni: Proprietatea a fost: 1. Colectivă la origine. 2. Condițională în Evul Mediu, pentru
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
original, (n. tr.)] (Tschokoi, căței) nobililor de o astfel de origine, păstrându-și venerația pentru urmașii adevăraților boieri. Caïmakams în original (n. tr.). 80 Numele celor trei funcționari care exercitau puterea supremă în timpul interimatelor. 81 Erau desemnați cu numele de moșneni [Mosneni în original, (n. tr.); această notă este valabilă pentru aparițiile ulterioare ale cuvântului Moșneni], cuvânt cu cuvânt: născuți din strămoși, coborâtori din vechea nobilime militară. 82 Originea țiganilor nu mai este un mister mulțumită studiilor d-lui Vaillant, care
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
urmașii adevăraților boieri. Caïmakams în original (n. tr.). 80 Numele celor trei funcționari care exercitau puterea supremă în timpul interimatelor. 81 Erau desemnați cu numele de moșneni [Mosneni în original, (n. tr.); această notă este valabilă pentru aparițiile ulterioare ale cuvântului Moșneni], cuvânt cu cuvânt: născuți din strămoși, coborâtori din vechea nobilime militară. 82 Originea țiganilor nu mai este un mister mulțumită studiilor d-lui Vaillant, care mărturisește că a împrumutat multe informații de la Court de Gebelin. Se poate vedea în les
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
pîraie (unul afluent de dreapta al Prutului, altul afluent de stînga al Tîrnavei și al treilea afluent de stînga al Terpeziței) și a două sate (din județele Iași și Sibiu). E posibil ca cel puțin unele dintre toponimele cu forma Moșneni să fie polarizate de la Moșna (celelalte avînd, probabil, la bază apelativul moșnean, „răzeș“). Oiconimele Moșnița Nouă și Moșnița Veche din județul Timiș au cu siguranță la bază un ante rior Moșna. Ioan Pătruț crede că la baza toponimului se află
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Tîrnavei și al treilea afluent de stînga al Terpeziței) și a două sate (din județele Iași și Sibiu). E posibil ca cel puțin unele dintre toponimele cu forma Moșneni să fie polarizate de la Moșna (celelalte avînd, probabil, la bază apelativul moșnean, „răzeș“). Oiconimele Moșnița Nouă și Moșnița Veche din județul Timiș au cu siguranță la bază un ante rior Moșna. Ioan Pătruț crede că la baza toponimului se află un antroponim omonim, format cu sufixul na de la hipocoristicele *Mos, *Mosa, Moș
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
derivatelor Moldova și Oltenia. A se vedea Vltava/Moldava, râu în Boemia. Turcii au denumit Țara Moldovei prin Kara Bogdan; pe unul din dealurile din Istanbul se afla Bogdan-Serai „palatul Moldovei“. Moldova ca ținut și țară este moșie, de unde moș, moșnean, a moșteni etc., precum și baștină. Cf. rs. volostĭ „regiune, ținut“, lat. vaste „pe o mare întindere, vast“, rom. glod și engl. mud „noroi“; rom. olat, sl. vlastĭ „stăpânire“ și rom. a moșteni; germ. Welt „lume, univers“, magh. világ „ib.“ și
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
pe o mare întindere, vast“, rom. glod și engl. mud „noroi“; rom. olat, sl. vlastĭ „stăpânire“ și rom. a moșteni; germ. Welt „lume, univers“, magh. világ „ib.“ și alb. vis „loc, ținut, cuprins“, sl. vesĭ „sat, țară“, rom. moroșan și moșnean; germ. Mold „pământ“ și lat. modus „măsură, lungime“. Moș, moșie, moșnean erau forme esențiale pentru definirea statutului domnesc al unui domnitor precum Dimitrie Cantemir. El se intitula „de moșie domn al Moldovei“, lupta pentru moșia sa, îl apăra pe Aurelian
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
rom. olat, sl. vlastĭ „stăpânire“ și rom. a moșteni; germ. Welt „lume, univers“, magh. világ „ib.“ și alb. vis „loc, ținut, cuprins“, sl. vesĭ „sat, țară“, rom. moroșan și moșnean; germ. Mold „pământ“ și lat. modus „măsură, lungime“. Moș, moșie, moșnean erau forme esențiale pentru definirea statutului domnesc al unui domnitor precum Dimitrie Cantemir. El se intitula „de moșie domn al Moldovei“, lupta pentru moșia sa, îl apăra pe Aurelian care s-ar fi întors cu armata în Dacia la scurt
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
se intitula „de moșie domn al Moldovei“, lupta pentru moșia sa, îl apăra pe Aurelian care s-ar fi întors cu armata în Dacia la scurt timp după retragerea la sud de Dunăre întrucât „purta de grijile Dachiei ca un Moșnean, fiind născut și crescut în Dachia“ (HVR, p. 217). Sub raport etimologic, rădăcina moșredă statutul de Latium (Vlahie, Flachie) atribuit spațiului tracic în urma cuceririlor romane, ea reprezentând un echivalent al formei lat(in) care avea tot în latină varianta alodus
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
De la forma contrasă vesĭ provin: Asău, Asan, Bascov, Bașcova, Bașeu, Băsești, Bășești, Beșa, Bosia, Boșteni, Chisău, Chișarăi, Chișcău, Chișinău, Chișoda, Chițoc, Escu, Esna, Iași, Iosa, Iosaș, Isaci, Isca; Masca, Mastacăn, Mășcătești, Meseșeni, Mischii, Misica, Mișca, Moisei, Moișa, Moșia, Moșici, Moșna, Moșneni, Moșteni, Moșuni, Mușa, Mușata, Mușca, Oasele, Oaș, Osica, Osoi, Oșești, Uiasca, Uiești, Vasca, Vaslui, Vașcău, Văsoaia, Văsui, Veza, Visca, Visuia, Vișani, Vișeu, Vișina, Vișinari, Vișoi etc. Din etimonul latin a rezultat în română a (se) bucura, iar din cel tracic
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
relatează următoarele: pe patul de moarte domnitorul „chemă episcopii și boiarii și toată curtea, de i-au învățatu înaintea morții și le-au arătatu moșan pre fiul său, Bogdan vodă“ (p. 147). Cuvântul subliniat însemna „moștenitor, succesor“ având și variantele moșnean, moștean, toate legate de ideea de baștină și moștenire, cu rădăcina moș. Familia domnitoare din Moldova se numea Mușatin, pe când domnii munteni erau Basarabi. Rămânând la suprafața lucrurilor, etimologia tradițională separă pe Mușatini de moșani considerând pe primii descendenți ai
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Roma. Budgiac, Bugeag, denumire pentru partea de sud a Basarabiei, este considerat de Cantemir nume dat „după tracii bessi”, ceea ce nu pare lipsit de temei, întrucât, ținând cont de pronunțarea lui turcească, poate fi raportat la seria: voloștean, moșneag, moștean, moșnean, bosneac, moț, oșan etc. La fel Bogdan și Bogdania sunt forme care redau pronunțarea turcească a cuvintelor moldav și Moldavia: Bogdan-Serai din Istanbul era „Palatul Moldav”. Basarabia. Raportarea originii acestui cuvânt la „tracii bessi” (HVR, p. 423) este partea reușită
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
mlaștină, 53 Moesia, 53 Moisei, 53 Moișa, 53 molan, 129 Moldova, 53 a momi, 135 mongol, 69 morav, 52 morlaci, 138 morman, 69 a mormăi, 180 moroșan, 54 moș, 54 moșan, 74 Moșia, 57 Moșici, 57 moșie, 54 Moșna, 57 moșnean, 54 Moșneni, 57 Moșteni, 57 a moșteni, 54 Moșuni, 57 mult, 53 munte, 69 Mureș, 57 a musti, 53 musulman, 74 Mușa, 57 Mușat, 137 Mușata, 57 Mușatin, 74 Mușca, 57 nalt, 186 natră, 195 nămol, 141 nedeie, 56 Negru
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Moesia, 53 Moisei, 53 Moișa, 53 molan, 129 Moldova, 53 a momi, 135 mongol, 69 morav, 52 morlaci, 138 morman, 69 a mormăi, 180 moroșan, 54 moș, 54 moșan, 74 Moșia, 57 Moșici, 57 moșie, 54 Moșna, 57 moșnean, 54 Moșneni, 57 Moșteni, 57 a moșteni, 54 Moșuni, 57 mult, 53 munte, 69 Mureș, 57 a musti, 53 musulman, 74 Mușa, 57 Mușat, 137 Mușata, 57 Mușatin, 74 Mușca, 57 nalt, 186 natră, 195 nămol, 141 nedeie, 56 Negru, 137 nesăbuit
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
interes să lucreze pe socoteala lui.“ Însuși D. Drăghicescu, în lucrarea mai sus menționată, ne oferă date mai exacte pentru începutul secolului XX și, în plus, explicația istorică a acestei stări de fapt: „Cu rari excepții, în unele sate de moșneni, gospodăria săteanului atinge cea mai deplină expresie a sărăciei, a simplității. [...] Din toată populația țării, făcând socoteală, mai bine de 31 la sută trăiește în bordeie, în pământ sau deasupra pământului. Din acestea 31 la sută, sunt 4 la sută
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]