11,876 matches
-
cum am învățat de la “domnul” Dode în cele câteva zeci de zile cât l-am avut învățător. Mi se pare că a trimis fetele la “coana moașă”, soția domnului director, să le învețe dumneaei activitățile casnice ale unei femei. Coana moașă, fire delicată, n-a făcut scandal din chestia asta. Probabil, nici nu i-a spus domnului Arsu. S-a descurcat ca o femeie înțeleaptă ce era și cred că a profitat de “ideea” “domnului” Dode ca să le învețe pe fetițe
DOMNUL DODE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383077_a_384406]
-
să facă atunci când vor fi mari. Pentru că ea iubea toți copiii, doar îi moșise și avusese grijă de sănătatea lor până să vină la școală. Nici fetele nu ne-au spus ce-au făcut și ce au învățat de la coana moașă. În schimb, cu băieții “domnul” Dode a lucrat “dur”. Pentru că, zicea el, trebuia să scoată din noi bărbați adevărați. Țin minte că ne-a dus în curtea școlii, ne-a așezat în careu și ne-a spus. - Băă! Voi credeți
DOMNUL DODE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383077_a_384406]
-
îmbrâncești cu ceilalți, să te bușești, să țipi când ești lovit.... Am avut norocul (sau ghinionul?) că nici părintele Băluță nu era în curtea bisericii să ne miluiască dumnealui cu vreun sfânt de strujan. Plecată cu treburi era și coana moașă (soția domnului Arsu), așa că... trai pe plai! Nici pe șosea nu se vedea picior de gospodar, prașila fiind în toi. Numai condiții prielnice pentru tărbacă în aer liber. Adică, erau îndeplinite condițiile de realizare a visului oricărui copil să se
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
Chiar acolo, între coarnele voastre, unde stelele își dau mercurul sunător a oală veche în clocot, mama mi-a proptit leagănul, și-n alergarea voastră însetată de apă, însetată de iarbă ori de sînge, voi m-ați legănat ca niște moașe și ca niște ursitoare, ... Citește mai mult Pe frunțile a nouăzecișicinci de bouri întunecațizăngăneau stelele ca niște poduri rupte ale nopții,cîntecul lor metalic amețea păsările de pradă pînăla sinucidere, ochiul lor pîlpîitor strălucea acolo,pe fruntea lor, ca în
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
abia Îl născusem pe Tiberiu coșmarul acela douăsprezece ore de perfuzii neîntrerupte și masca de oxigen Îmi Înăbușea strigătele ca un capac pe o oală care fierbe doctorul vocea lui albă tifon tavan și zăpadă am pierdut pulsul copilului și moașele masîndu-mi burta brațele lor rostogolindu-se ca niște făcălețe pe pielea Întinsă gata să plesnească screme-te, screme-te, screme-te forcepsul masca de oxigen schimbată cu cea de cloroform vino somn ori vino moarte la ora cinci dinspre ziuă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
de cultură materială și spirituală. în așezările geto-dacice și dacice forma de organizare social-economică era obștea sătească care avea o conducere formată din „adunarea oamenilor buni și bătrâni”, ceea ce corespunde unei organizații sociale patriarhale, în care moșul (strămoșul), dar și moașa sunt adorați ca semidivinități. Din partea bătrânilor (geronta creație) din satele românești au rămas unele relicte etnografice și reminiscențe folclorice în organizarea internă a satului (obștea sătească și moșia sătească pe strămoși și moși, pe bătrâni și spițe de neam.” Această
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
documentele de epocă. Un act de împuternicire din 1844, dat la mâna „fratelui nostru, Iorgu Năstacu, pentru ca să fie știut că are voie să vândă partea ce ni se cuvine din țidula (act, înscris) Stâlpul lui Ion Rusu și baștina după moașa noastră Ioana, cum și din alte părți.” „Stâlpul lui Ion Rusu” desemnează „din vatra satului”, după cum „baștină” înseamnă, în context, moștenire. Despre stâlpul din Filipeni, vorbește documentul din 1584 de la Petru Vv: „... unde a fost Coste Călugărul, la Stâlpu, în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
bine se trăia înainte”, și pentru a risipi nostalgii interbelice, îi vom lăsa pe luncași să vorbească despre condiția lor socială și economică din perioada la care ne referim. Iată ce își amintea, în august 1960, mătușa V. Botoșanu (Botușanca), moașa neoficială a părții de jos a satului (partea bisericii, școlii, Drăgăneștilor): Dumitru Galeș, tatăl Botușăncii avea 120 prăjini de pământ și 4 copii; era nevoit să ia pământ de la boier. Regula era aceasta: întâi se lucra pe pământul luat de la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care avea adâncă înrădăcinată credința că se va face bine de îndată ce va fi descântat, tămâiat, afumat, cântat de cel sau cea care își lua sau nu în seriosă vocația de vindecător. În satul Lunca din comuna Filipeni, Floarea V. Botușanu, moașa neoficială a părții de josă a satului (partea bisericii, școlii, Drăgăneștilor) a învățat moșitul de la o altă babă a satului și apoi a moșit singură toată viața. Butușanca se trăgea din familia Galeș, bunicii dinspre tată fiind veniți din Bucovina
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
zarzavat”, ci borș de buruiene), cu care lecuim suferinzii de „cel pierit” - bube mărunte pe piele care mănâncă și ustură. La Slobozia, mama Boghioaia, mătușa Vasilca a lui Costănoiu (cea care spunea bărbatului ei „românul meu”, „omul meu”), mătușa Paraschiva (moașa) știau că „cel pierit” se vindecă prin spălături repetate cu apă de la izvorul de la Velniță, acolo unde fusese „fabrica de spirt” a boierilor Rosetti. Pentru boala „când ieși afară desă cu udul”, adică diabet, o prostată, când ai vătămătură (dureri
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vindecau prin descântece de către babele doftoroaie, care bolboroseau cuvinte neînțelese, stingeau câțiva cărbuni, se spuneau și rugăciuni Î. Alți bolnavi erau duși la biserică ca să le citească preotul Moliftele Sfântului Vasile și să pășească peste ei în fața altarului. Funcția de moașe în sat o îndeplineau câteva bătrâne pricepute, care aisitau la nașteri, dintre care amintim pe Marghioala Andrieș, Maria Caprian, Catrina Boca (mătușa Catrina). Înainte de războiul din 1916-1918 moașă a fost Irodia D. Iacobeanu, moașă cu școală la Bacău, numită moașă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Moliftele Sfântului Vasile și să pășească peste ei în fața altarului. Funcția de moașe în sat o îndeplineau câteva bătrâne pricepute, care aisitau la nașteri, dintre care amintim pe Marghioala Andrieș, Maria Caprian, Catrina Boca (mătușa Catrina). Înainte de războiul din 1916-1918 moașă a fost Irodia D. Iacobeanu, moașă cu școală la Bacău, numită moașă comunală, care avea o circumscripție foarte întinsă: în afară de comuna Filipeni și comuna Mărăști. Ca agenți sanitari a fost un oarecare Holbam din satul Brad, iar mai târziu Herțanu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
peste ei în fața altarului. Funcția de moașe în sat o îndeplineau câteva bătrâne pricepute, care aisitau la nașteri, dintre care amintim pe Marghioala Andrieș, Maria Caprian, Catrina Boca (mătușa Catrina). Înainte de războiul din 1916-1918 moașă a fost Irodia D. Iacobeanu, moașă cu școală la Bacău, numită moașă comunală, care avea o circumscripție foarte întinsă: în afară de comuna Filipeni și comuna Mărăști. Ca agenți sanitari a fost un oarecare Holbam din satul Brad, iar mai târziu Herțanu din Blaia.” Pe un ton hazliu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
moașe în sat o îndeplineau câteva bătrâne pricepute, care aisitau la nașteri, dintre care amintim pe Marghioala Andrieș, Maria Caprian, Catrina Boca (mătușa Catrina). Înainte de războiul din 1916-1918 moașă a fost Irodia D. Iacobeanu, moașă cu școală la Bacău, numită moașă comunală, care avea o circumscripție foarte întinsă: în afară de comuna Filipeni și comuna Mărăști. Ca agenți sanitari a fost un oarecare Holbam din satul Brad, iar mai târziu Herțanu din Blaia.” Pe un ton hazliu, cu umor, dând dovadă de multă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
atunci 1150 lei pe lună!, pe pământ era mai puțin! Cea mai mare problemă și greutate a unui medică de circumscripție era problema gravidelor: erau în evidență 60 de gravide care nu voiau să nască la maternitate, voiau acasă, cu moașa satului. Dispensarul avea în evidență 83 de copii 0-1 an în cele 8 sate ale comunei: 1) în Valea Boțului erau în anii 1970 - 10 copii 0-1 an 2) în Brad - Bălaia erau în anii 1970 - 24 copii 0-1 an
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
activitățile („Sanitarii pricepuți”), copiii 0-1 an - 90 în 1971, inclusiv amenințările cu represaliile (diminuarea salariului - retribuția și altele). Medicii de atunci aveau obligații multiple: realizau catagrafia locuitorilor, trimiteau femeile gravide să nască la maternitatea din Bacău (multe nășteau acasă, cu moașa satului), înregistrau toți copiii cu boli contagioase; se întocmeau fișe pentru toți copiii 0-1 an, trebuia făcută profilaxia bolilor contagioase (era un pericol real de holeră!). Se întâmpla „Săptămâna Crucii Roșii”, cu activități specifice, se făceau 30-35 consultații zilnice la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
gravide să fie urmărite, observate și trimise la Bacău. Drumul principal Lunca - Mărăști, până în Dealul Godovana era drum de pământ, imposibil de străbătut în timpul ploilor și zăpezilor. În asemenea condiții, nu e de mirare că femeile nășteau acasă, asistate de moașele neautorizate, în absența unei asistente calificate, fără condiții de igienă corespunzătoare. După o perioadă mai dificilă, s-ar fi făcut unele îmbunătățiri în infrastructură, telecomunicații, radio-TV, legături cu Bacăul prin autobuze IRTA, s-a construit un dispensar uman și unul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
spune Mărioara Foșlea, născută Ignătescu, care așa îl ține minte pe Iftimie Ignătescu - Chifan. Se purtau plete ca cei din Bucovina spune și Andrei Boca. Alte mărturii de la oameni bătrâni în 1960, printre care cea a mătușii Floarea Botușanu (Botușanca), moașa neoficială a părții de josă a satului, partea bisericii, colii și drăgăneștilor, ne spune că bărbații purtau părul rătezat până după urechi și purtau ițari, sumane, brâie, cojoace, mintene de pănură, căciuli din piele de miel. Femeile purtau pe cap
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și semănat (vechea Dacie), sperând într-o recoltă bogată. Este speranța fiecărui țăran de a obține un rod bogat care să-i răsplătească munca. În fiecare sat erau meșteri urători (recitatori), așa cum era Vasile Lungu sau unul zisă Ghiță a Moașei, care își potriveau urătura cu trasul „buhaiului” și cu pocniturile bicelor. Pe lângă echipele de urători care mergeau obișnuit cu „plugușorul”, cei mai mari organizau alte obiceiuri de mascați pe lângă personaje luate din realitatea socială românească: Banda Jianului (Lunca), care exprimă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
protejată de soț și de familie, fiind scutită de muncile grele, nu de cele casnice, obișnuite, nu ieșea la câmp, nu lucra alături de soț pe moșia boierească, legea pământului, apoi legea scrisă, interzicând „șerbirea femeii”. Femeia năștea acasă, asistată de către moașa satului, o femeie mai în vârstă, care trecuse de mai multe ori prin așa ceva și șștia cum se aducă copiii pe lume. Moașa se bucura de respect și prestigiu în sat, nu era o babă cloanța-cotoroanța care descântă, face farmece
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
soț pe moșia boierească, legea pământului, apoi legea scrisă, interzicând „șerbirea femeii”. Femeia năștea acasă, asistată de către moașa satului, o femeie mai în vârstă, care trecuse de mai multe ori prin așa ceva și șștia cum se aducă copiii pe lume. Moașa se bucura de respect și prestigiu în sat, nu era o babă cloanța-cotoroanța care descântă, face farmece și trimite duhurile rele peste capetele oamenilor. Vestea aducerii pe lume a unui suflet se răspânădea repede în sat: a lui ... a răsturnat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
capetele oamenilor. Vestea aducerii pe lume a unui suflet se răspânădea repede în sat: a lui ... a răsturnat căruța, a făcut și începeau pregătirile pentru întâmpinarea cum se cuvine a evenimentului. În perioada lehuziei, femeia era ajutată de rude, de moașă, inclusiv la scăldat și înfășat copilul, primea vizitele rudelor și ale prietenilor care aduceau daruri, atât pentru lăuză (alimente cu mare valoare nutritivă), cât și pentru copil. Vizitarea lehuzei în perioada lehuziei și după poartă numele de „mersă în rodin
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
să fie și nașii de cununie, care, acceptând, preluau ei mersul ritualului de încreștinare. Botezul avea loc în biserică, acasă la preot, mai nou acasă la părinți (se evită scufundarea în apa rece din cristelniță), în prezența cel puțin a moașei și a nașilor, sau a unuia dintre ei. La ceremonie puteau asista, bineînțeles, părinții, rudele, prietenii, dându-se actului încreștinării „lepădării de satana”, o amploare mai mare. În mod obișnuit, sâmbăta seara are loc botezul la preot, și nașul suport
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și când câte un pogrom frumușel. Pe lângă orice altceva, asta îi dă ocazia să mai agonisească prin jaf câte un pic. Și nu vom pune la socoteală cele două fete care au murit la el în casă în mâinile unei moașe de la colț de stradă. Streicher n-ar fi primul membru cu state vechi în Partid care facilitează un avort ilegal. Asta lasă două omoruri nerezolvate în care este implicat. Unul, un chelner de la o petrecere la care s-a dus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
ură, gelozie și invidie fără ca aceasta să însemne implicit că cele susținute de el sunt adevărate... -2Triunghiul subversiv. De aici, necesitatea de a reveni asupra regimului scrierii platoniciene a filosofiei - și a istoriei acesteia! Pentru că eu unul consider că fiul moașei, travestitul parfumat și petomanul onanist constituie trei vârfuri ascuțite desenând un veritabil triunghi subversiv. Doar că nu se zărește deloc - sau numai foarte puțin - ce figură frumoasă iese din întuneric atunci când umbra lui Platon acoperă tot ansamblul. Socrate însuși are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]