9,778 matches
-
îngenunchierea nu doare. curge cuvântul prin mine ca un șarpe și vărs. vărs amarul secundei trăite și lespezile crăpate ale visurilor se înfig în creierul meu explodez. nu fac mizerie. rugăciunea mea naște timpului fiica aleasă a-i fi roată moara e fixă de mult nu mai rostogolește apa secvențele filmului mut și mult încetează explodez. nu fac mizerie. în mine sunt fragmentele. eliberată de haită, îmi scutur gândurile sub o talpă. merg. Referință Bibliografică: explodez. nu fac mizerie / Anne Marie
EXPLODEZ. NU FAC MIZERIE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Explodez_nu_fac_mizerie_anne_marie_bejliu_1327139827.html [Corola-blog/BlogPost/366592_a_367921]
-
muri definitiv, odată nu-mi fac iluzii, știu că voi muri făptura mea va fi decapitată de ghilotina clipei într-o zi Iar trupul meu că o statuie greacă turnat în bronz și stele din înalt prin pietre mari de moară o să treacă strivit între un veac și celălalt Și pește locul meu de-ngropăciune vor răsari civilizații noi zvon de ospețe dulci o sa răsune Și cînd le-o fi orgia mai în toi le voi strigă, de dincolo de lume: veți fi
CORNELIU VADIM TUDOR (1949-2015) : ULTIMA CAFEA//EU VOI MURI DEFINITIV,ODATA de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihai_marin_1442312422.html [Corola-blog/BlogPost/363231_a_364560]
-
nr. 384 din 19 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Ecvestră Pentru un cal aș da întreg regatul! Un roib arab - un bidiviu de rasă, Nu Rosinanta slabă, ciolănoasă; Vreau să colind de-a lungul și de-a latul, Nu după mori de vânt, doamne frumoase, Nici spre Ierusalim Eliberatul - Nu-s aventurierul însetatul De fapte iluzorii glorioase. Călătorie fără țel, întinsă, Vrea roibul să mă poarte în buiestru Pe aripi de visare necuprinsă. Îmi place exercițiul ecvestru - Ținuta grațioasă și distinsă-
ECVESTRĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Ecvestra_george_nicolae_podisor_1326957283.html [Corola-blog/BlogPost/361387_a_362716]
-
3 februarie 1917 și decedat la 29 aprilie 1987, mai avea încă 6 frați. După datele care le dețin ei erau; Ana, Elena, Paraschiva, Dumitru, Ioan și Marița. Ana a fost căsătorită cu Gavril IACOB, de profesie mecanic la o moară din Fălticeni. Elena, căsătorită în satul Hârtop cu Neculai Vasilache. Satul Hârtop este vecin cu satul nostru Petia. Tot la Hârtop s-a căsătorit și mătușa Marița, sora cea mai mică a tatei, căsătorită cu Ilie MITREA. Paraschiva, adică mătușa
GENEALOGIA LUI MIHAI LEONTE, COMPLETĂRI LA BIOGRAFIE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 872 din 21 mai 2013 by http://confluente.ro/Genealogia_lui_mihai_leonte_c_mihai_leonte_1369156230.html [Corola-blog/BlogPost/354907_a_356236]
-
dar năravul ba”. Din păcate, o parte din societate s-a obișnuit în regimul trecut să dea informații despre semenii săi și de orice fel, chiar dacă sunt intime ori de domeniul care nu interesează pe nimeni. Și parcă sunt niște mori stricate care macină mereu problemele altora, în ciuda faptului că ale lor rămân nerezolvate. Deși se schimbă regimul ori religia, greu își mai schimbă omul mentalitatea! Așadar, nu regimul este de vină, ci caracterul omului! Omul cultivat care are caracter, nu
DESPRE SUBIECTELE NOASTRE DE DISCUŢIE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/marina_glodici_1423229249.html [Corola-blog/BlogPost/374714_a_376043]
-
Stăi hăluia aci că n-am termenat cu tine, primitule ce iești! De obicei, omul îi răspunde cam așa: - La ce să măi stau, fă, la ce? Că dacă măi stau mult să mă toci tu la cap ca o moară ne¬fe¬recată ce iești mi-e că, pân’ la urmă, o să-ț’ scap una piste melița aia de să ț’-o mut la spate, poate-așa oi tăcea șî tu odată. Șî la Bărnoaia să te duci tu, că
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (III) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474632261.html [Corola-blog/BlogPost/366405_a_367734]
-
lui sorocul ca atâtor altora înaintea lui: - De-acuș, ce măi, gata, să rupe firu’ pă mosor, la Bărnoaia cu mine! Locul numit În Vale era teren de vărzărie, dar și de porumbi, fiind destul de mare. Se afla aproape de Boia, în spatele morii lui Costandin Ion Frântu, zis Cebuc; astăzi, în locul morii lui Cebuc se află un grajd al cărui proprietar este Sase, ginerele lui Tămădău. Terenul a aparținut lui nea Ilă, iar astăzi el este moștenit de către verișorul meu, necăsătorit, care stăpânește
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (III) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474632261.html [Corola-blog/BlogPost/366405_a_367734]
-
măi, gata, să rupe firu’ pă mosor, la Bărnoaia cu mine! Locul numit În Vale era teren de vărzărie, dar și de porumbi, fiind destul de mare. Se afla aproape de Boia, în spatele morii lui Costandin Ion Frântu, zis Cebuc; astăzi, în locul morii lui Cebuc se află un grajd al cărui proprietar este Sase, ginerele lui Tămădău. Terenul a aparținut lui nea Ilă, iar astăzi el este moștenit de către verișorul meu, necăsătorit, care stăpânește și casa părintească vecină cu a noastră. Acest teren
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (III) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474632261.html [Corola-blog/BlogPost/366405_a_367734]
-
drugi de metal și apă până la brâu, timpul e albăstriu și sticlește pe pieptul tău, luna a plecat de pe câmp iar tu faci focul cu lemne subțiri, noaptea ți-a intrat în ochi, e văzduh printre chipuri, morarul a oprit moara, o să cumpăr făină pentru ... Citește mai mult strigai disperareafilozofând pe la icoane,mocirla gurii talea izbucnit în claritatea lacului,țiganii, de la capătul satului , bat potcoaverupând bariera fonică a timpului,potcovind răsăritul dimineții,chipul tău atât de neînchipuit, fumegă,alungând strigoii de pe
STEJĂREL IONESCU by http://confluente.ro/articole/stej%C4%83rel_ionescu/canal [Corola-blog/BlogPost/377441_a_378770]
-
carcera aceea cu drugi de metalși apă până la brâu,timpul e albăstriu și sticleștepe pieptul tău,luna a plecat de pe câmpiar tu faci focul cu lemne subțiri,noaptea ți-a intrat în ochi,e văzduh printre chipuri,morarul a oprit moara,o să cumpăr făină pentru ... XXVI. AMINTIRE DESPRE TAICA, de Stejărel Ionescu, publicat în Ediția nr. 2212 din 20 ianuarie 2017. când taica se ducea cu boii pe la târg maica, plăcinte în traistă îi punea și niște mere ce dădeau în
STEJĂREL IONESCU by http://confluente.ro/articole/stej%C4%83rel_ionescu/canal [Corola-blog/BlogPost/377441_a_378770]
-
mare! dar, cum Dumnezeu nu bate, nici cu ghioaga, nici cu parul, doar cu palmele pe spate, s-o-nmuiat și... armăsarul! o venit, cum o zâs tata, săptămâna ceie chioară; am luat și eu, (de-a gata), ce-au lăsat alții ... la moară! Referință Bibliografică: ... m-ai dus, Doamne, în ispită! / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1078, Anul III, 13 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
... M-AI DUS, DOAMNE, ÎN ISPITĂ! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 by http://confluente.ro/_si_nu_ma_duce_pre_mine_george_safir_1386913038.html [Corola-blog/BlogPost/353341_a_354670]
-
nu-și poate trăi el viața ... și să nu-mi spui că nu are dreptate ... Așa am gîndit și eu, Thomas; să le dau copiilor tot ce am, ca să nu-mi numere clipele, ca să nu-mi dorească moartea, da' mai mori dracului odată crăpi du-te lasă-ne caramba la cimitir cu tine ... M-am gîndit că, după ce vor fi stăpîni pe tot ce aveam eu, or să mă lase să număr fluturii o infinitate de timp, da' m-am înșelat
CAP 12 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_cap_12.html [Corola-blog/BlogPost/360716_a_362045]
-
CU IUBIRE reprezintă romanul unei vieți, ca mărturie a trăirii sale unice și irepetabile, copilăria mea - la stăpân - universitățile (studiile) mele, precum într-o poveste melancolic-gorkiană, bine scrisă și foarte sensibil redată. Cartea este o altă nuanță a reverberantului memento mori, un testament deschis și plin de învățăminte, dedicat urmașilor săi direcți. Prozatorul reamintește, astfel, că aproape întotdeauna... ceea ce se spune - poate răni, ceea ce se speră - poate dezamăgi și ceea ce se uită - poate să doară și încă foarte tare. O carte
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 7 DECEMBRIE 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1449497147.html [Corola-blog/BlogPost/342604_a_343933]
-
bă tataie, dăm telefon la unchiu Ștancu de la Dorohoi. Măcar el să vină. Nu mai dai la nimeni telefon. Nu mai mor. Te joci cu mine de-a moartea, bă tataie? Uite mor, uite nu mor? Te-ai pornit șă mori, apoi mori, bă tataie! Mori, că... mă șupăr! Nu mai așteptă replica lui moș Ion. Învățase să dea telefoane. Formă numărul unchiului de la Dorohoi, ginerele lui moș Ion. De la celălalt capăt al liniei, o voce supărată, răstită: Care ești acolo
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1476788670.html [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
nu e un mort oarecare. A fost un om de seamă. Copiii și nepoții lui, toți au ajuns înstăriți. Trebuie să-i facă o înmormântare pe măsură. Băă, n-aujici? A sărit și Paliul, Toci au treabă, sunt ocupaci. Înainte șă moară, a vorbit cu ei tataia, la telefon. Toci au șpus: „Avem treabă, mai așteaptă!” și tataia le-a șpus: „Șcujaci, că mor!” Dacă-i așa, murmură Rada, ce să facem? Îl îngropăm mâine, că se împute ș-așteptăm degeaba. A
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1476788670.html [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
apăram de zmei, eram prințul ei cu părul de aur. Odată i-am scos din călcâi un dinte-ascuțit de balaur ce-a vrut să mi-o fure. Împărăția noastră era din pădure și până-n Orionul înalt, despre care spunea iazul morii că-i poartă la tărâmul celălalt. Cerbi se-nchinau printre brazi ca prin schituri ascultând Sfânta Vineri seara chemându-i la masă. „Când vei fi mare, spuneam Fetiței cu Chibrituri, o să te-mbrac în borangicul lunii ca voal de mireasă
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/dumitru_ichim_1496148190.html [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
port. Ca ei toamnei vâslesc adusul aminte, când noaptea-nfundat plânsul lor rotunjește bobul de strugur de culoarea sărutului tău. Tot mai departe, spre mine, când noaptea, sieși povară apleacă și mai mult spicul de grâu, înscris spre drumul de moară prin grădina sărutărilor noastre. Îmbrățișează-mă, cu-ntreaga-ți lumină. Pâinea și vinul ne-așteaptă la cină... NUFERITĂ CRONICĂ Încercând să fiu romantic, precum în cărți, mă adresai aseară: „Tăcerile de nufăr, nu-ți spun nimic cât pentru tine sufăr
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/dumitru_ichim_1496148190.html [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
ospătar” și m-am descurcat rezonabil, săptămâna asta am executat muncă necalificată pe șantierul unui bloc din Dămăroaia, aflat în construcție. De ce a fost jale și de ce nu recomand nici dușmanilor un asemenea job, în cele ce urmează. Ora 7, MORI, vorba lui Istodor! Un muncitor necalificat în construcții lucrează 10 ore pe zi, începând cu ora la care îmi sună mie prima dată ceasul: 7 dimineața. La sfârșitul unei luni, pleacă acasă cu 1.000-1.200 RON. Pariul meu cu
Ultimul tango la… ultimul reportaj la Cațavencu by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19626_a_20951]
-
ca să compenseze pentru consumul crescut. Eu am o altă observație. Și aici, dar și pe blogul meu și pe altele, atunci când scriu o poveste în care eu am rolul celui care ia poziție, replicile sunt de tipul “te bați cu morile de vânt”, “da’ crezi că e vina lui cutărescu pentru regulile astea absurde?”, “ei, si ce-ai rezolvat cu asta”. Sunt sigură că Dragoș, asemenea oricui, nu se așteaptă ca, dintr-o dată, lucrurile să ia un curs firesc. Dar simplul
Rezervare by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82766_a_84091]
-
dragoș bucurenci nu poate să scrie pentru că vrea să se transforme în dragoș bucurești, să conducă armada eclectica a capitalei. ah, daca db ar uită de cocleala de bucale, de blog, de tenesi mișto din frankfurt, de luptă voluntară cu morile de ‘vânturi’ șamd.. știi cum e când mirosi mult timp un rahat, ajungi să te obișnuiești cu mirosul, ba chiar să iți placă. dragoș, ridică nasul sus, unde aerul e rarefiat, si dup-aia o sa iti fie sila să mai
Interviu pe Metropotam by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83048_a_84373]
-
luăm înot, și-ntr-un dans al apei, pe sub felinare, să-i redăm durerii sfîntul antidot. Azi, doar vulpi cu ochiul cel de sticlă chioară ne mai vînd pe cîmpuri mierea din povești; să-nființăm, idilic, cîte-un drum și-o moară, și, cînd nu-i făină, să bem vin din cești. Referință Bibliografică: Oarba nevoie / Dragoș Niculescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2221, Anul VII, 29 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Dragoș Niculescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
OARBA NEVOIE de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/dragos_niculescu_1485688752.html [Corola-blog/BlogPost/382829_a_384158]
-
tăcut pe-o stea Stea de roua și de nea. Plângeți, surioarelor, Apelor, izvoarelor, Munților, câmpiilor, Plângi, tu, floarea viilor. Plânge lamura de grâu, N-are cine-o ține-n frâu. Hohotesc pădurile, Cască toate gurile, Scorburile, șurile; Plânge vântul morilor, Țipatul cocorilor. Plâng Lipcanii, Pererita, Si Soroca-și cerne sita, Basarabia - cernita, România - înrudită. Sita lor, cu lacrimi grele Plânge-n versurile-acele, Plânge-n versurile-aceste Că Poetul nu mai este, Plâng cu toți din tată-n fiu, Pentru chipul sau cel
POEME OMAGIALE PENTRU GRIGORE VIERU, DIN CARTEA CU ACELAŞI TITLU -CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/_o_stea_cazand_se_nalta_poeme_omagiale_pentru_grigore_vi_cezarina_adamescu_1326348884.html [Corola-blog/BlogPost/361819_a_363148]
-
instituții de cultură românești, Academia, se produc epurări masive între membrii ei și mulți dintre ei ajung în întunecatul Sighet. Ziariști, academicieni, poeți, oameni de știință, în măsura în care nu au înțeles să încheie pact cu puterea politică criminală, au intrat în moara represiunii, plătind cu viața sau cu anii tinereții lor verticalitatea morală pe care și-au impus-o. Dealtfel intelectualitatea a rămas de la început și până în ultimele zile ale regimului comunist partea societății care nu a încetat să ridice glasuri protestatare
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 by http://confluente.ro/Actorul_si_regizorul_crestin_dan_puric_intre_curajul_de_a_apara_si_demnitatea_de_a_marturisi.html [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
interne (spovedanii răsturnate în care deținutul povestea o serie de scabrozități referitoare la sine și la membrii propriei familii, evident neadevărate) viza nu carnea și sângele ci sufletul: „de sufletul tău am nevoie, banditule”, le spunea Țurcanu celor intrați în moara reeducării, el fiind dirijorul văzut al acestui scenariu diabolic. Ceea ce li s-a părut cel mai greu, și faptul care a produs căderile cele mai spectaculoase a fost atunci când trebuia să-l bați pe cel mai bun prieten ca să demonstrezi
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 by http://confluente.ro/Actorul_si_regizorul_crestin_dan_puric_intre_curajul_de_a_apara_si_demnitatea_de_a_marturisi.html [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
limfa să o bea, dar în ciuda efortului, Oprișan moare. Gestul deși pare zadarnic are în contextul dat o valoare recuperatorie, prin el Calciu chiar dacă nu l-a salvat pe Oprișan, s-a salvat pe sine, pe el cel care în „moara dracilor”(cum o numește un memorialist) de la Pitești făcuse toate câte i se ceruseră. Memorialistica detenției comuniste ne relevă adesea chipuri de oameni integrați aparent în sistem (gardieni, anchetatori, directori de penitenciare) dar care produc o serie de „disfuncțiuni”. Ei
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 by http://confluente.ro/Actorul_si_regizorul_crestin_dan_puric_intre_curajul_de_a_apara_si_demnitatea_de_a_marturisi.html [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]